Am vizitat anul trecut o crescătorie de porci în sistem gospodăresc. Am vrut astfel să arătăm consumatorilor că există alternativă pentru carnea de porc din import și că micii crescători locali au posibilitatea de a acoperi o parte din cererea din piață. Raluca Bîzganu a înființat în comuna Conțești din judetul Dâmbovița o crescătorie de porci din rasa Mangalița. A făcut asta pentru că spune că și-a dorit hrană sănătoasă pentru familia sa și pentru că vrea să demonstreze că tinerii au puterea de a schimba în bine lucrurile din țară.

„Am pornit cu 9 scroafe și un vier“

Mangalița este o rasă de porci deloc pretențioasă, spune tânăra din Conțești, chiar dacă exemplarele ei cresc mult mai greu. Ca să ajungă la o greutate optimă pentru sacrificare, respectiv 130-150 de kilograme, trebuie să treacă doi ani, timp în care animalul crește lent și are nevoie de mișcare. Carnea marmorată și grăsimea de la Mangalița sunt foarte bune, mai ales pentru oamenii care au probleme de sănătate.  Raluca spune că din această fermă își hrănește familia cu hrană sănătoasă.

„M-am apucat de această afacere în 2021 și o fac din pură pasiune. Acum doi ani am mers prin țară în căutarea unui om care să mă ajute și să îmi devină mentor. L-am găsit la Ocna de Sus; este vorba despre un crescător de porci Mangalița care se ocupă de acest lucru de 10 ani. La el am găsit animale cu pedigree, înscrise în Registrul Genealogic, și de aici a pornit toată aventura mea. Și acum păstrăm legătura și ne sfătuim. Am pornit această afacere cu 9 scroafe și un vier, iar acum am cca 348 de animale. Cele mai multe au o greutate cuprinsă între 18 și 40 de kilograme.“

 Reușita investițiilor în zootehnie este condiționată de mulți factori, cu atât mai mult când vorbim despre creșterea unei rase aflate pe cale de dispariție. Raluca spune că și-a asumat de la început riscul unui eșec, dar că în cei doi ani de activitate a descoperit că rasa Mangalița începe să fie apreciată și căutată de consumatorii de carne de porc.

„A fost riscant și îmi asum aceste riscuri în continuare“

Crescătoria de porci din Conțești este modernă și corespunde normelor sanitar veterinare impuse pentru exploatațiile de tip A. Conștientă de efectele devastatoare pe care le are Pesta Porcină Africană, Raluca și-a luat toate măsurile de biosecuritate necesare pentru a-și păstra animalele sănătoase.

„A fost riscant și îmi asum aceste riscuri în continuare. Am decis să deschid această fermă mai aproape de București și nu fac concurență nimănui. Mă bazez pe animalele mele pentru că, deși este o rasă pe cale de dispariție, este o rasă foarte puternică. Nu se îmbolnăvește așa ușor. Cresc Mangalița pe aproape două hectare, iar proiectul acesta a fost gândit astfel încât să putem locui aici, iar întreaga investiție am suportat-o noi. Este vorba despre 800.000 de euro, cu totul. Afacerea asta nu a fost făcută ca să recuperez ceva, ci ca să îmi susțin familia. Nu vreau să mă îmbogățesc din asta. Eu vin cu un produs pentru binele celorlalți.“

Principiul pe care s-a dezvoltat crescătoria de porci din Conțești a fost acela că la consumator trebuie să ajungă hrană sănătoasă, obținută în sistem gospodăresc. Ca urmare, nu se fac excese în ceea ce privește medica­mentația administrată, iar porcii sunt hrăniți cu cereale.

Vânzarea purceilor pentru reproducție asigură rentabilitatea

Rentabilitatea afacerii cu porci Mangalita este asigurată nu din vânzarea porcului de îngrășat, cum s-ar putea crede, ci din vânzarea purceilor pentru reproducție. Interesul crescătorilor pentru rasa Mangalița a crescut, iar în sudul țării, spre exemplu, a început timid o repopulare a fermelor cu această rasă.

„Sunt niște bareme în ceea ce privește vânzarea animalelor. Prețul pentru un animal proaspăt înțărcat, care știe să mănânce, care are prima deparazitare făcută pornește de la 500 de lei. Mangalița are o creștere lentă, de aceea prețul se stabilește în funcție de greutatea animalelor. Afacerea este însă profitabilă în momentul în care se concentrează pe vânzarea de purcei. Ar fi bine ca Mangalița să fie tratată la adevărata ei valoare. Grăsimea acestor porci este ca un lingou de aur. Cred că prețul de 25 lei/kg este bun. Oamenilor li se pare scump, dar și modul de creștere a acestei rase este scump.

Capacitatea maximă a crescătoriei din Conțești este de 500 de capete. Exemplarele de reproducție sunt înregistrate în Registrul Genealogic și, deși până acum nu a primit subvenții, Raluca a făcut demersuri pentru a beneficia de acestea.

Am solicitat subvenții pentru 33 de scroafe, toate cu pedigree. APIA oferă 182 de euro pe cap de UMV, IAR Direcția Județeană vine în sprijinul nostru cu 1.200 de lei pe cap de scroafă, cu condiția să se vândă patru purcei.“

„Eu nu intervin cu tratamente, într-adevăr fac două deparazitări pe an, în februarie și în august, când nu sacrificăm niciun animal. Mâncarea pe care le-o dăm porcilor constă în cereale și nu administrăm niciun fel de concentrat. În afară de asta încercăm să le asigurăm necesarul de vitamine prin legumele și fructele pe care le dăm animalelor. Vă recomand să cumpărați produse de la oameni care își desfășoară activitatea cu pasiune și sunt foarte serioși. Există și vânzători care nu îți pot arăta o analiză, care au animale ce nu sunt supravegheate de un medic veterinar și nu sunt crotaliate. Cumpărați de la oameni care știu când s-a născut animalul, care sunt părinții lui și care solicită analize pentru exemplarele lui.“ – Raluca Bîzganu

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO

Porcinele, alături de broilerul de găină, reprezintă una dintre cele mai importante categorii de animale domestice producătoare de carne datorită eficienței de creștere. La nivel mondial s-a răspândit un număr relativ mic de rase care stau la baza hibrizilor. La nivelul Uniunii Europene sunt folosite cu precădere următoarele: Marele Alb, Landrace, Duroc, Pietrain și Hampshire. Acestea stau la baza realizării tuturor hibrizilor comerciali fie ei tetra- sau tri-liniari. Metoda încrucișării raselor se utilizează datorită faptului că hibrizii manifestă fenomenul de heterozis, definit ca fiind superioritatea productivității hibrizilor față de media productivității raselor parentale.

În general, hibrizii supuși îngrășării intensive se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700-1.000 g și un CS** de cca 2,5-3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25-30 kg și terminându-se la o greutate de 100-

110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestie a animalului.

Drd. ing. Filip Iliescu

0733.679.823

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu, un ou, un kg carne sau lapte).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral, în funcție de necesarul fiecărei categorii.

Nutrețurile combinate IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate complete (continuare)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem industrial

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem gospodăresc

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Furaje inteligente de la Institut

Pentru referințe suplimentare:

Persoană contact: Drd. ing. Filip Iliescu

Telefon: 0733.679.823

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de marți, 28 martie 2023, eliberează adeverințe pentru beneficiarii DR 06 - Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM):

1. APIA - Alpha Bank - FGCR;
2. APIA - BCR - FNGCIMM;
3. APIA – BRD - FGCR;
4. APIA – Creditcoop - FGCR;
5. APIA – CEC Bank – FGCR/ FNGCIMM;
6. APIA - OTP Bank – FGCR/FNGCIMM;
7. APIA – Raiffeisen – FGCR;
8. APIA - Banca Transilvania – FGCR;
9. APIA – Unicredit Bank- FGCR.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Înțărcarea este o perioadă importantă la suine, asociată cu multe schimbări nutriționale, de mediu sau sociale, ca urmare a tranziției de la lapte la hrana solidă, separarea de scroafe, transportul sau alți factori de stres de mediu, cum ar fi: modificări ale temperaturii sau ale calității aerului. Din aceste motive, criza de înțărcare este asociată nu numai cu o scădere a aportului de hrană și a performanțelor de creștere după înțărcare, dar poate afecta semnificativ sănătatea intestinală a purceilor, cu efecte negative asupra structurii și funcționalității tractului digestiv. Înțărcarea declanșează un răspuns inflamator la nivel intestinal, care duce la o alterare a morfologiei și permeabilității barierei epiteliale intestinale, la modificarea compoziției microbiotei și la eliberarea diferiților efectori ai răspunsului inflamator.

În Laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu cu scopul de a contracara stresul de înțărcare și de a îmbunătăți sănătatea intestinală la purcei prin utilizarea unui furaj combinat complet constând dintr-un amestec de deșeuri agroindustriale (șrot de semințe de struguri, șrot de cătină și șrot de in) bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3. În acest scop doisprezece purcei hibrizi TOPIG cu o greutate corporală medie de 11,25 kg au fost distribuiți aleatoriu unuia dintre cele două grupuri experimentale: grupul martor hrănit cu dieta de bază cu porumb și soia (dieta control) și grupul experimental hrănit cu o dietă cu 10% amestec de semințe de struguri, in și cătină într-un raport de 3:4:1 (dieta GFS).

Utilizarea dietei GFS a determinat reducerea semnificativă a concentrației de markerilor pro-inflamatorii (citokinele IL-1 beta și TNF-alfa) și a îmbunătățit funcția de barieră a intestinului prin creșterea expresiei proteinelor de joncțiune (ocludină, claudină 4, claudină 7 și matricei proteice extracelulare) comparativ cu controlul. Prezența GFS în dietă a determinat îmbunătățirea microflorei intestinale benefice (a crescut abundența speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus în conținutul intestinal din intestinul gros, precum și concentrația de acizi propionic și butiric). Rezultatele noastre au arătat că deșeurile agroindustriale bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3 pot fi utilizate în dieta purceilor în criza de înțărcare pentru ameliorarea efectelor negative asociate stresului de înțărcare.

Daniela MARIN

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 februarie - 24 martie 2023, se depun Cereri de plată pentru intervenția DR-06- Bunăstarea animalelor Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM). Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Solicitanții intervenției DR-06 — Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor pot depune cererile la Centrul APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora sau pe raza teritorială a judeţului unde are capacitatea de producţie cea mai mare, în cazul în care are mai multe exploatații.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro – secțiunea DR 06 – Bunăstarea animalelor.

Informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în cuprinsul Ghidurile Solicitantului care împreună cu cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile pe site-ul APIA la link-ul https://apia.org.ro/ și la MADR la link-ul https://www.madr.ro/.

Vremuri grele pentru veterinarii din Satu Mare, ca de altfel și pentru cei din mai toată țara. Pe lângă numeroasele focare de pestă porcină africană (PPA) care au creat mari dezechilibre economice sectorului creșterii porcului, apar frecvent și alte boli infecțioase și parazitare.

Astfel, 11 cazuri de trichineloză descoperite în ajunul recentelor Sărbători de iarnă la porcii din exploatații non-profesionale sacrificați pentru consum familial, în județul Satu Mare, constituie un semnal de alarmă nu doar pentru medicii veterinari, ci și pentru crescători, dar mai ales pentru consumatori. Un motiv în plus să... cântărim de două ori atunci când ne propunem să procurăm populara carne de porc.

Porcii depistați pozitiv provin din localitățile Turț, Odoreu, Medieșu Aurit și Roșiori. În valoare de aproximativ 28.875 lei și având o greutate totală de aproximativ 1.925 kg, aceștia au fost confiscați și dirijați spre incinerare într-o unitate de ecarisare autorizată sanitar veterinar din județ. Dintre cei 11 porci diagnosticați cu trichineloză, doar 10 erau crotaliați și înscriși în Baza Națională de Date, proprietarii acestora putând fi despăgubiți la valoarea de piață.

Referitor la pesta porcină africană, am aflat de la directorul adjunct al DSVSA Satu Mare, dr. Dan Zeicu, că și în anul 2022 au fost descoperite focare, vreo 14 la număr. Acesta declara la sfârșit de decembrie: „Desfășurăm acțiuni de controale în trafic, împreună cu cei de la poliție, prilej cu care verificăm transporturile de animale vii și produse de origine animală. Din păcate, într-un caz de trichineloză s-a consumat din carnea infestată și noi trebuie să depistăm restul de carcasă ca să prevenim alte îmbolnăviri la om. Apoi suntem atenți și la gripa aviară care evoluează lângă noi, în Ungaria. Țin să precizez că toate animalele vii, inclusiv porcul trebuie să circule doar cu acte sanitar veterinare, altfel amenzile pot fi până la zeci de mii de lei.“

Un focar de PPA poate fi echivalent cu un dezastru economic pentru afacere.

Dr. Dan Zeicu a reamintit câteva dintre obligațiile ce trebuie respectate pentru prevenirea apariției PPA în fermă. Astfel, exploatația trebuie să fie împrejmuită, iar intrarea să se facă doar după o dezinfecție a hainelor, mâinilor, încălțămintei. Apoi se recomandă schimbarea hainelor de stradă cu un halat curat și cizme dezinfectate. Se interzice personalului angajat în fermă să dețină porci în gospodăria proprie sau să intre în contact cu aceștia. Toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate. De asemenea, este obligatorie amenajarea filtrului rutier și a filtrelor sanitare pentru personal, iar accesul în fermă să se facă numai trecând prin acestea. Fermierul trebuie să conștientizeze că respectarea cu stricteţe a regulilor este numai spre binele afacerii.

• Pesta porcină africană este considerată, în prezent, cea mai periculoasă boală la porc. Perioada de incubație a virusului este între 14 și 28 de zile, dar la porcii din rase specializate de carne din fermele comerciale incubația este de 9 zile, acestea fiind mai sensibile. Nu s-a descoperit încă un vaccin care să-i vină de hac acestui virus extrem de rezistent. Acesta poate fi activ pe o perioadă cuprinsă între 6-10 zile în fecalele de porc, 10 săptămâni în cadavre, 3-6 luni în carnea sărată şi afumată, 6-12 luni în corpul căpuşelor din genul Ornithodoros, 18 luni în sânge la temperatura de 4ºC, 6 ani în sângele congelat și peste doi ani în carnea congelată.
• Pesta porcină ameninţă industria europeană a cărnii de porc, „primul exportator mondial de porc şi produse pe bază de porc, cu aproape cinci milioane de tone exportate în fiecare an“, sublinia Autoritatea Eu

  ---

  ropeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) anul trecut. Confruntată cu un ritm de răspândire pe care l-a calificat drept „alarmant“, EFSA a lansat în 2022 cea de a treia campanie de comunicare cu autorităţile din 18 ţări europene, pentru a-i sensibiliza pe crescătorii de animale, medicii veterinari şi pasionaţii de vânătoare cu privire la modul de propagare a maladiei. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, dar este mortală pentru porci. Boala a apărut în Africa, de unde s-a răspândit în Europa şi Asia, unde a ucis deja sute de milioane de porci şi a modificat industria globală a cărnii de porc şi a nutreţului. Ajunsă în Europa în anii 1960 pentru ca ulterior să fie eradicată, pesta porcină africană a revenit în 2007 prin Georgia.

Anca LĂPUȘNEANU

Avem o țară preponderent agrară, care are avantajul unor condiții de relief și de climă care permit dezvoltarea zootehniei în toate regiunile țării. În plus, în patrimoniul genetic pe care îl deținem există rase adaptate pentru toate formele de relief. Cu toate acestea, în anumite sectoare de activitatea, zootehnia a înregistrat un regres în ceea ce privește numărul de efective. În rândurile următoare vă prezentăm o sinteză statistică a zootehniei din ultimii ani, realizată de Institutul Național de Statistică.

A crescut numărul de capre și oi, dar avem mai puține păsări, vaci și porci

Potrivit rezultatelor cercetării statistice „Efectivele de animale și producția animală, în anul 2020“, întreprinse în cadrul Institutului Național de Cercetare făcută în publică în 2021, față de anul precedent, efectivele de ovine şi caprine au crescut, iar efectivele de bovine, porcine şi de păsări au scăzut.

Numărul total de bovine la 1 decembrie 2020, față de 1 decembrie 2019, a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a crescut cu 0,7%. Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,1%. Atât numărul total de ovine şi caprine, cât şi efectivul matcă (oi, mioare şi capre) au crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,6%. Numărul total de păsări şi numărul de păsări ouătoare adulte au scăzut cu 6,5%, respectiv cu 10,5%.

În anul 2020, comparativ cu anul 2019 s-au constatat următoarele:

– greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum a scăzut cu 4,7% la ovine şi caprine, cu 3,4% la bovine, cu 2,7% la porcine şi cu 0,7% la păsări;

– producția totală de lapte a fost cu 1,2% mai mare;

– producția de lână a scăzut cu 3,2%;

– producția de ouă a scăzut cu 2,4%.

Ce locuri ocupăm în topul Uniunii Europene

Statisticile emise de INSE arată că, în cazul efectivelor de bovine, la sfârșitul anului 2020, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20 din cele 22 de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria. La efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franţa, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia şi Belgia. În ceea ce privește densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul18, din cele douăzeci şi două de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia, Slovacia, Lituania şi Bulgaria. La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre, după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele 14 ţări prezentate, după Grecia.

• În luna martie 2022, faţă de luna februarie 2022, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la toate speciile de animale și păsări.
• În comparaţie cu luna martie 2021, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la bovine și la păsări, iar la porcine, ovine și caprine au scăzut.
• Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2020 arată că numărul bovinelor a scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2020, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 65,1% în anul 2020, faţă de anul 2006. Efectivele de porcine au scăzut, ajungând la 55,0% în anul 2020 faţă de anul 2006. Efectivele de ovine şi caprine au început să crească, atingând în anul 2020 un nivel de 12.094,8 mii capete, respectiv cu 43,9% mai mult faţă de anul 2006.

Laura ZMARANDA

Adrian Bălăban: „Tot mai mulți fermieri sunt în expectativă“

Sfârșitul de an culminează cu un vârf al valorificării cărnii de porc. În preajma Sărbătorilor de Iarnă, consumul de carne de porc crește și de foarte multe ori prețurile se majorează. Anul acesta, însă, a fost marcat de multe incertitudini, iar marii producători de carne de porc sunt rezervați în a face previziuni cu privire la evoluția sectorului. Adrian Bălăban, președintele Cooperativei de Producție Suine Siliștea, a subliniat însă câteva concluzii ale anului 2022.

Efectele PPA s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României

Reporter: Suntem la final de an agricol. Putem să tragem concluziile legate de evoluția sectorului de creștere a porcilor.

Adrian Bălăban: Efectele Pestei Porcine Africane s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României, iar acest deficit se agravează de la an la an. Anul acesta am importat carne în valoare de aproape un miliard de dolari, având în vedere și deprecierea cursului euro/dolar. Evoluția Pestei Porcine Africane se simte în buzunarul fiecăruia dintre noi. Statul a plătit câteva milioane de euro despăgubiri către fermierii care au avut probleme cu pesta și a cheltuit câteva zeci spre 100 de milioane de dolari pe dezinfectanți, pe ecarisare și analize de laborator, bani pe care îi susținem tot noi. Toate acestea se simt în buzunarul fiecărui contribuabil. Biosecuritatea trebuie văzută într-un context național, nu doar într-un context punctual într-o gospodărie. În momentul în care vom lua măsuri de biosecuritate la nivel național, atunci vom începe să controlăm pesta porcină.

Rep.: Care a fost  anul în care s-au înregistrat cele mai multe pierderi din cauza Pestei Porcine Africane?

A.B.: În 2021 am pierdut ferme de pe tot teritoriul României și din toate categoriile de exploatații, atât unități comerciale mari cu măsuri de biosecuritate excepționale, dar mai ales gospodăriile populației au fost afectate, unde s-au înregistrat aproape 1.500 de focare.

Anul acesta numărul de focare a fost redus

Rep.: În cât timp se recuperează un astfel de decalaj?

A.B.: Este foarte greu de spus pentru că evoluția Pestei Porcine Africane implică mai multe paliere. Avem într-adevăr partea economică, cea sanitar-veterinară, dar și partea social-emoțională, care este foarte importantă în managementul oricărei boli. În momentul în care pierzi un număr mare de animale, cu greu crezi că vei mai putea trece încă o dată prin această situație. Avem foarte mulți fermieri care, în momentul de față, sunt în expectativă pentru că au reușit să supraviețuiască din 2018 și până acum și deodată, în 2021, au fost afectați foarte grav mulți producători de carne de porc. Noi am îmbunătățit măsurile de securitate foarte mult, le-am sporit de la an la an, dar la un moment dat am fost loviți din toate părțile. Efectiv, nu știm ce ar trebui să mai facem. Toți am făcut o retrospectivă, dar, dacă ar fi să mă raportez la mine, nu aș ști să spun ce aș schimba. Nu pot să oferim că mâine ar trebui să fac lucrul ăsta mai bine și, dacă voi reuși, ferma mea va fi protejată. Nu cred că poate nimeni să spună fără echivoc că, aplicând o anumită măsură, va reuși să se ferească de implicațiile apariției pestei.

Rep.: Totuși, anul acesta a fost cel mai blând cu crescătorii de porci.

A.B.: Da. Anul acesta numărul de focare a fost redus, chiar și în perioada în care ar fi trebuit să fie vârful de apariție a Pestei Porcine Africane. Acest lucru ne dă speranțe, dar probabil trebuie să îl vedem într-un anumit context. Eu cred că seceta a fost un factor favorizant pentru scăderea puterii de răspândirii a virusului în mediu, la fel și prețul foarte mare al cerealelor a dus la scăderea efectivelor de animale în gospodării și atunci receptorii pentru viruși au fost mai puțini.

Cererea și oferta stabilesc prețul

Rep.: Care este consumul de carne de porc pe cap de locuitor în România?

A.B.: Conform Institutului Național de Statistică, consumul este de 37,5 kg/cap de locuitor, consumul total de carne de porc la nivel național este puțin peste 700.000 de tone, iar producția internă industrializată este de cca 230.000 de tone de carne de porc. Diferența până la 700.00 de tone este acoperită fie din importuri, fie din producția gospodăriilor tradiționale. Principalii parteneri comerciali sunt Spania, Germania, Ungaria, Olanda, Danemarca, Franța. Importăm din Europa.

Rep.: Toate scumpirile recente se reflectă în costurile de producție. Trebuie să ne așteptăm la o scumpire a cărnii de porc în perioada următoare?

A.B.: Prețul îl face piața. Cererea și oferta decid prețul. Este foarte clar faptul că avem un deficit de carne de porc și acest lucru duce inevitabil la creșterea prețurilor. Această scădere a producției se înregistrează nu doar în România, ci și în Europa, având aceleași cauze, creșterea prețurilor la furaje, inputuri, la energie. Dacă piața va cere mai mult decât se poate oferi, prețul va crește. Aud și eu tot felul de speculații că prețul se va dubla sau tripla, dar sunt pur speculații.

„Costul nostru de producție nu este fix. Ar fi fost foarte bine să fie așa pentru că astfel am fi reușit să îl optimizăm, crescând productivitatea. Sunt foarte multe variabile, așa că este greu de spus un preț corect pentru valorificarea cărnii de porc, o cifră absolută.“

„În momentul de față, spre exemplu, nu știm care va fi prețul energiei. Înainte energia nici nu avea o rubrică aparte în calculele noastre, dar acum lucrurile s-au schimbat. Prețul gazelor este important pentru partea de producție a furajelor. Piața cerealelor este fluctuantă. Rata de schimb valutar este, de asemenea, un factor care ne influențează activitatea.“

Laura ZMARANDA

În ultima perioadă a crescut interesul consumatorilor pentru carnea de calitate, așa că fermierii care își hrănesc animalele în mod tradițional au mare succes și își pot asigura un venit sigur, chiar și cu efective mici de porci. Creșterea porcilor în regim gospodăresc este afacerea pe care a pornit-o și Cosmin Jugănaru, un tânăr din județul Iași. Acesta a pus bazele unei mici ferme de creștere a suinelor în comuna Țibana, iar secretele pentru a avea grăsuni frumoși și sănătoși le-a învățat în familie. Tânărul ne-a spus la cât va ajunge kilogramul de carne de porc anul acesta, ținând cont de majorarea costurilor de producție.

Atunci când te hotărăști să îți faci o crescătorie de porci de dimensiuni mici este foarte importantă alegerea rasei pentru că ea îți poate asigura profitul sau poate conduce la pierderea investiției.

„În fermă avem un efectiv de 100 de capete, rasele Landrace și Pietrain. Aceste două rase se caracterizează printr-un spor ridicat de creștere și un conținut foarte slab de grăsime în carcasă. Bazele acestei ferme le-a pus tatăl meu, iar eu în acest an am reușit să cresc efectivul de animale și să autorizez ferma. Am reușit asta pentru că îndeplinim toate normele de biosecuritate, la standarde europene. Costurile de furajare pentru efectivul nostru de animale ajung undeva la 20-30 milioane de lei/lună din cauza scumpirii enorme a furajelor, nu mai vorbim de seceta din acest an“, declară tânărul crescător.

Prețul cărnii de porc se va scumpi mai mult ca sigur din cauza scumpirii energiei, a furajelor, a Pestei Porcine Africane (PPA), dar mai ales pentru că se anunță o criză europeană în domeniu, iar România importă între 75% și 85% din producția de carne de porc de pe piața internă, spune interlocutorul nostru.

„Chiar dacă anul trecut prețul a ajuns până la 15 lei/kg de carne de porc, anul acesta, cel mai sigur, o să treacă de 17-18 lei/kg, ținând cont de scumpirea prețului cerealelor. Costurile fermei noastre într-o lună sunt de 5.000 de lei, asta în condițiile în care o parte din hrana administrată animalelor ne-o asigurăm noi, de pe o suprafață de 5 ha“, mai spune ieșeanul.

Pe viitor, tânărul își dorește să acceseze fonduri europene pentru a trece de la nivelul de creștere gospodăresc la nivel industrial. Cu toate că, în ultimii ani, focarele de pestă porcină africană (PPA) s-au înmulțit, acest fapt nu l-a determinat să renunțe, dimpotrivă a continuat să dezvolte afacerea familiei.

„Valoarea inițială a unei astfel de investiții ajunge undeva la 5.000 de euro, achiziție de scroafe pentru înmulțire, la care se adaugă costurile de adăpost.“

Cosmin Jugănaru duce mai departe ferma de suine a familiei, cu un efectiv de cca100 de capete, având două rase de porci, Landrace și Pietrain.

Beatrice Alexandra MODIGA

Interviul pe care ni l-a acordat Adrian Balaban, manager al companiei Porc&Co, are menirea unei radiografii a unui sector important în cadrul zootehniei românești, respectiv creșterea suinelor. Pierderilor cauzate de Pesta Porcină Africană li se adaugă acum presiuni suplimentare, dar producătorii fac eforturi să rămână pe piață.

„Orice deviație în jos a pieței ne poate duce ușor la pierderi uriașe“

Reporter: Sectorul de creștere a porcilor a fost supus în ultimii ani unor presiuni extraordinare cauzate de Pesta Porcina Africană. Cum a fost anul acesta pentru acest sector, mai ales în contextul anului agricol atât de dificil?

Adrian Balaban: În plus față de probleme cauzate de Pesta Porcină Africană a existat și această influență a războiului de la granița noastră care a dus la aceste creșteri necontrolate ale materiilor prime pentru furaje în primul rând. Aceste creșteri ne-au afectat direct. Prețul energiei și al gazelor s-a modificat, dar acest lucru nu a avut un impact atât de important deocamdată. Vom vedea cum va fi în perioada de iarnă. Prețul furajelor s-a dublat practic, iar acest lucru a dus la creșterea costului de producție semnificativ, cu aproape 80% față de anul anterior. Nu ne-am imaginat că vom ajunge în această situație, mai ales că piața porcului în Europa și România este atât de fluctuantă. Orice deviație în jos a pieței în jos în momentul de față ne poate duce ușor la pierderi uriașe.

Rep.: Cum a fost în ultimii ani piața cărnii de porc?

A.B.: A fost ca un carusel într-un parc de distracții. În februarie-martie 2020 aveam aceleași prețuri de vânzare pe care le avem acum, cu o diferență foarte mică, de câteva zeci de bani. Atunci vindeam cu

8,4 lei/kg, acum vindem cu 8,5-8,6 lei/kg. Asta în condițiile în care toate prețurile au crescut și există o inflație de cca 17%, dar care probabil este mult mai mare de atât. Sunt foarte mulți factori care influențează piața, dar impactul cel mai nefericit l-a avut apariția pestei porcine în Germania, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc din Europa. Germania nu a mai putut exporta către țări terțe, iar asta a dus la o reorientare către piața internă europeană, respectiv exportul către țări unde era un deficit, cum este și cazul României. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pentru producătorii locali și la pierderi în producția locală.

„Avem un deficit mare în partea de reproducție și de efective-matcă“

Rep.: Ce măsuri se implementează la nivelul unui stat în cazul unei situații similare celei pe care ați descris-o dvs.?

A.B.: În situația în care suntem noi astăzi, cu un „self sufficient“ de mai puțin de 20% probabil, orice măsură ar lua Guvernul ar fi pentru sprijinirea producției. Nu știu dacă mai există în Europa o țară care să fie în aceeași situație cu noi. Depinde de specificul fiecărei țări, iar România are o specificitate în ceea ce înseamnă creșterea porcului. Avem cel mai mare număr de porci crescuți în exploatații neprofesionale din Europa și acest lucru face și mai dificilă controlarea situației generale din piață.

Rep.: Ce efective de suine avem în sistem industrial?

A.B.: În momentul de față, în sistemul industrial sunt crescuți cca 1.000.700 de porci. Anul acesta vom abatoriza sub 3.000.000 de porci ceea ce, față de vârful din 2016, înseamnă o scădere de 1.600.000 de capete. Este o pierdere cauzată de pesta porcină. Dacă luăm în considerare că, din animalele sacrificate, mare parte sunt purcei importați și porci importați pentru sacrificare directă avem un deficit și mai mare în partea de reproducție și de efective-matcă. O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere, în contextul acesta în care pesta poate apărea de oriunde și oriunde, să investească în ferme de reproducție. Atunci când piața și situația națională vor fi sub un anumit control, cu siguranță și investitorii se vor îndrepta spre acest sector. În momentul în care am reușit să controlăm pesta porcină clasică a crescut și interesul investitorilor și producătorii s-au putut adresa și altor piețe, nu au mai fost doar „prizonierii“ pieței interne, chiar dacă România este în deficit.

„Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie“

Rep.: Sunt eficiente măsurile de control și prevenție a Pestei Porcine Africane implementate în România?

A.B.: Măsurile de control sunt mai puțin eficiente în România pentru că avem un număr mare de porci crescuți în exploatații necomerciale, cu un nivel scăzut de biosecuritate din Europa și vorbim aici de câteva sute de mii spre un milion. Acest lucru face ca diseminarea virusului să fie greu de controlat, oricâte eforturi am face.

Rep.: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a adus la un moment în discuție limitarea numărului de porci crescuți în gospodăriile tradiționale.

A.B.: Da, vorbim despre niște reglementări legale. În legislația românească în momentul de față sunt prevăzute anumite numere de animale care pot fi crescute în sistem gospodăresc. Noi doar am vrut să evidențiem acest lucru pentru că doar controlând mișcarea animalelor la nivelul acestor gospodării, dar și având o evidență a numărului de animale existente într-o gospodărie putem limita extinderea bolii.

Rep.: Credeți că la nivelul omului de rând a fost interpretată corect poziția asociației în privința acestui subiect?

A.B.: Cred că a fost greșit interpretată. Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie, ci de a respecta toți aceleași măsuri de biosecuritate pentru a putea coexista toți pe această piață.

Laura ZMARANDA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol.

Suma autorizată la plată este în valoare de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1053/2022, astfel:

• 094.375,68 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• 071.885,17 lei din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

• 759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
• 407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Creșterea prolificității la scroafe din ultimul deceniu duce la o necesitate a îmbunătățirii capacităților acestora de a îngriji mai mulți purcei. O creștere a capacității de îngrijire a purceilor este benefică atât pentru animale, cât și pentru economia fermei zootehnice.

Potrivit unui studiu condus de Danish Pig Research Centre (SEGES), capacitatea de alăptare a scroafelor din rasa DanBred poate crește prin reproducere. Studiul mai arată că o capacitate de alăptare îmbunătățită va ajuta purceii să supraviețuiască și să aibă o greutate mai mare atunci când vor fi înțărcați.

Creșterea ratei de supraviețuire a purceilor

Rasele DanBred și DanBred Yorkshire sunt deja cunoscute pentru abilitățile lor materne. Chiar și așa, DanBred continuă să optimizeze materialul genetic pentru a se asigura de cele mai bune rezultate pentru crescătorii acestei rase. De pildă, unul dintre obiectivele pe care se concentrează DanBred este creșterea ratei de supraviețuire a purceilor. De aceea, printre țelurile DanBred se numără îmbunătățirea LP5, adică numărul de purcei vii în ziua a cincea după fătare. Dacă purceii supraviețuiesc cele 5 zile, șansele ca aceștia să se dezvolte și să crească până la sacrificare cresc considerabil. Așadar, concentrarea pe un astfel de obiectiv contribuie la o rată mai mare de supraviețuire a purceilor, ceea ce duce la rezultate financiare mai mari pentru fermierii care aleg să crească aceste rase.

Îmbunătățirea capacităților de alăptare

Realizatorii acestui studiu sunt concentrați și pe modul de îmbunătățire a capacităților de alăptare a scroafelor. Prin urmare, departamentul de reproducere și genetică al SEGES a realizat un studiu pilot care a examinat dacă rasele DanBred Landrace și DanBred Yorkshire au o capacitate de alăptare măsurabilă și, în plus, dacă sunt ereditare. „Studiul pilot a arătat că genetica celor două rase poate fi îmbunătățită dacă această capacitate de alăptare este măsurată ca greutatea animalului la înțărcare. Deși capacitatea de alăptare nu face încă parte din obiectivele de reproducție Dan Bred, rezultatele arată că este posibil să se reproducă pentru o greutate crescută la înțărcare. Această trăsătură poate avea atât avantaje economice, cât și durabile pentru producția de purcei și va ușura și volumul de muncă“, spune Lizette Vestergaard Horndrup, consultant senior în reproducere și genetică la SEGES.

Beneficii economice pentru ferme

Greutatea purcelului la înțărcare (ziua 21 după fătare) poate fi determinată de capacitatea de alăptare a scroafei. Studiul pilot realizat de SEGES a prezentat scroafe DanBred Landrace și DanBred Yorkshire – toate gestante prin încrucișări ale raselor. Iar rezultatele au arătat că greutatea la înțărcare conținea o componentă genetică cu o moștenire destul de mare: 15-20%. Totodată, studiul pilot a dovedit că există într-adevăr un beneficiu economic în creștere pentru scroafele cu capacitate de alăptare crescută deoarece, atunci când greutatea la înțărcare este crescută, scroafa va putea alăpta un număr mai mare de purcei până la înțărcare. „Pe lângă o valoare economică mai mare, există și un potențial durabil în creșterea greutății la înțărcare. La sfârșitul zilei, aceasta înseamnă mai puține zile de hrănire înainte ca purceii să atingă greutatea dorită de sacrificare. Mai mult, o capacitate de alăptare îmbunătățită a scroafei va reduce nevoia de scroafe care alăptează, ceea ce va contribui și la o producție mai durabilă“, mai explică Horndrup.

Simona-Nicole DAVID

Probioticele sunt denumite și culturi bacteriene vii, care, atunci când sunt ingerate într-o cantitate suficientă, reprezintă o sursă alternativă, cu efecte pozitive asupra sănătății animalelor prin menținerea ecosistemului intestinal și îmbunătățirea performanțelor bioproductive.

Probioticele cel mai frecvent utilizate în hrana animală sunt specii bacteriene ce aparțin genului Bacillus, Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, drojdii (Saccharomyces boulardii, Saccharomyces cerevisiae, Rhodotorula glutinis) sau fungi (Aspergillus oryzae, Candida pintolopesii). De obicei, probioticele se administrează în perioada de creștere a animalelor, fie în apa de băut sau cu furajul, dat fiind sistemul enzimatic incomplet dezvoltat al acestora.

Un loc important este ocupat de genul Bacillus datorită prezenței sporilor ca formă de rezistență, ceea ce permite tulpinilor bacteriene să reziste la condiții nefavorabile (căldură, radiații, temperatură), degradare enzimatică, dezechilibrele gastrointestinale (rezistență pH, săruri biliare, rezistență antibacteriană, capacitatate de aderare la celulele epiteliale), precum și inducerea răspunsului imun celular.

Este de reținut faptul că sănătatea animală reflectată în performanțe bioproductive la maximum de potențial reprezintă adevărate provocări pentru crescătorii de animale. În prezent, probioticele sunt considerate soluții alternative la antibiotice, fiind folosite pe scară largă în hrana monogastricelor. Cercetările biotehnologice sunt într-o continuă dezvoltare, venind cu o serie de idei inovative.

Un loc foarte important a fost ocupat de tulpina bacteriană Bacillus licheniformis ATCC 21424. În urma aplicării testelor in vitro și simulării condițiilor gastrointestinale s-au obținut o serie de rezultate semnificative în ceea ce privește gradul de supraviețuire a acesteia. Din acest motiv, s-a constatat că tulpina de Bacillus licheniformis ATCC 21424 poate fi utilizată ca sursă de aditiv furajer, fiind adăugată cu succes în hrana purceilor în criza de înțărzare (30 ± 3 zile, hibrid Topig  pe o perioadă de 16 zile), în doză de 3% (1,5 x 1010 UFC/mL). Validarea rezultatelor in vitro s-a realizat în Biobaza experimentală IBNA Balotești.

Informații suplimentare cu privire la caracteristicile și proprietățile acestei tulpini pot fi gasite în studiile raportate de Dumitru și colab. (2019; 2020) și Dumitru și Hăbeanu (2021).

Administrarea produsului probiotic pe bază de Bacillus licheniformis ATCC 21424 în hrana purceilor în criza de înțărcare determină o serie de avantaje:

– îmbunătățirea microflorei intestinale (la nivel de ileon cu 15%, respectiv 3% în cecum) – efect imunomodulator;

– inhibarea creșterii agenților patogeni (E. coli, Clostridium sp.);

– dezvoltarea bacteriilor benefice (Lactobacillus sp.);

– reglarea valorilor pH-ului intestinal.

Aceste consecințe la nivel de organism conduc la îmbunătățirea performanțelor de creștere și a caracteristicilor legate de eficiența furajării, dar și la diminuarea frecvenței enteritelor cu aproximativ 44%.

În contextul prezentat, tulpina bacteriană Bacillus licheniformis ATCC 21424 prezintă criterii probiotice notabile și se recomandă utilizarea unei doze de 3% în premixuri sau amestecat direct în furaj spre utilizare ca sursă de probiotic în hrana purceilor.

Dr. ing. Mihaela DUMITRU

„Nu știu dacă pot fi numit fermier în adevăratul sens al cuvântului, dar m-am născut și am crescut din fragedă pruncie într-o gospodărie în al cărei grajd tot timpul au fost animale, vaci, porci, oi, păsări.“ Așa își începe pledoaria Vasile Bădiliță, pădurar de profesie și crescător de porci din rasa Mangalița. Este unul dintre micii fermieri din România care caută soluții pentru a supraviețui într-o piață controlată de marii jucători din domeniu. A ales să crească o rasă cu tradiție în România, dar care, în pofida istoriei și a avantajelor pe care le implică exploatarea sa, nu se bucură de suficientă promovare. Microferma sa din Horodnicul de Sus, Suceava, este un exemplu elocvent al eforturilor pe care familiile din mediul rural le fac pentru a-și asigura venituri decente și pentru a păstra satul românesc așa cum îl știm, cu toate îndeletnicirile sale. Ca o entitate socială cu identitate proprie și economie independentă.

Cum se compensează creșterea lentă și numărul mai mic de purcei fătați

În țara noastră Mangalița este reprezentată prin trei varietăți, și anume varietatea blondă, varietatea roșie și varietatea burtă de rândunică.

„Acum șase ani am cumpărat prima scroafă Mangalița gestantă. Aceasta a fătat trei scrofițe și ulterior am mai cumpărat un vier. Așa am reușit să măresc efectivul până la 130 de exemplare, câte am astăzi. Efectivul pe care îl am variază de la o săptămână la alta pentru că o parte din porci îi comercializez, dar permanent am un nucleu de reproducție care asigură noi purcei. Eu dețin varietățile blondă și burtă de rândunică și pentru fiecare dintre ele am un nucleu de reproducție. Pentru varietatea blondă am cinci scroafe și un vier, iar pentru varietatea burtă de rândunică am 11 scroafe și un vier. Aceste nuclee de reproducție sunt dublate de alte 15 scrofițe, majoritatea gestante, și de alți doi vieri tineri.“

Porcii din rasa Mangalița sunt puțin pretențioși și nu au nevoie de anumite condiții de adăpost, nu necesită o construcție specială, hrana constă în cereale și iarbă vara, iar iarna lucernă uscată. Acestea sunt două avantaje ale creșterii rasei Mangalița. În ceea ce privește dezavantajele, unul dintre ele este faptul că porcii Mangalița au o creștere mai lentă în comparație cu rasele de porci industriale. Practic, ca să ajungă la o greutate de 130-150 kg îi trebuie cel puțin un an și două luni, poate chiar un an și jumătate. Un alt dezavantaj ar fi numărul mai mic de purcei fătați de o scroafă. În cazul microfermei din Horodnicul de Sus media purceilor fătați este 5-6, iar media purceilor înțărcați este de 4-4,5.

Aceste dezavantaje sunt compensate de faptul că producția, carnea, este de calitate, are un gust special și un aspect marmorat. Aceasta conține grăsimi nesaturate precum omega 3 și 6, iar procentul de grăsime la carcasă este mai mare decât în cazul altor rase.

Măsurile de sprijin, suficiente sau nu...

Una dintre măsurile de sprijin din partea statului este subvenția care ajunge la cca. 400 de lei pe an/scroafă reproducătoare. Primești acest ajutor cu condiția să fii membru al unei asociații de profil, scroafele să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală (adică să aibă pedigree), și să menții numărul de scroafe reproducătoare pe o perioadă de minimum cinci ani din momentul realizării angajamentului. Ajutorul de minimis, o altă măsură de sprijin, se acordă tot pentru scroafele de reproducție, doar că aici sunt mai multe condiții de îndeplinit. Ca să beneficiezi de acest ajutor de minimis trebuie să comercializezi cel puțin 4 purcei/cap de scroafă/an la greutatea de minimum 8 kg/cap purcel, iar ferma trebuie să fie neapărat încadrată la forma de Tip A. Din aceste considerente, spune crescătorul, a fost nevoit să facă tranziția de la persoană fizică la întreprindere individuală. Astfel a beneficiat de ajutorul de 1.200 lei/scroafă/an.

„Dacă este suficient sau nu acest ajutor de la stat nu pot spune cu certitudine. Întotdeauna este loc de mai bine, mai ales dacă ținem cont cât de multă muncă implică această activitate, cât de multe piedici întâmpină țăranul român și câte restricții și condiții trebuie să respecte pentru prevenirea PPA. În plus, nimeni nu se gândește la investiția făcută și la costurile cu furajele. Spre exemplu, eu la finalul anului 2020 nu am reușit să vând purceii pentru că nu se încadrau la schema de plăți pentru anul 2020 și nici pentru luna ianuarie 2021. În perioada ianuarie-martie au fost identificate două focare de PPA în zonă, iar comercializarea a fost interzisă. Timp de patru luni am fost blocați din toate părțile. În condițiile acestea ne descurcăm cum putem și valorificăm la prețuri mult sub valoarea produsului. Acum 4-5 ani vindeam un purcel cu 350-400 de lei și așa destul de greu pentru că rasa nu este suficient promovată (ungurii au o adevărată industrie de promovare a produselor obținute din carne de Mangaliță, iar sprijinul de stat se ridică până la 600 de euro/scroafă). Purceii îi vindem după vârsta de 7-8 săptămâni, când deja mănâncă bine, sunt înțărcați, deparazitați.“

„În ferma mea majoritatea scroafelor și vierilor au pedigree, iar pentru purcei se poate elibera adeverință de origine în baza căreia se poate scoate certificat de origine. Prețul pentru un mascul matur mai mare de un an este de 700-800 de euro.“

Porcii de sacrificat din rasa Mangalița se vând cu 15-17 kg în viu.

(D.Z.)

Eforturile întreprinse de serviciile veterinare pentru a preveni răspândirea virusului pestei porcine africane (PPA), cele pentru gestionarea focarelor de boală, coroborate cu intensificarea controalelor din ultima perioadă, au avut ca rezultat o scădere semnificativă a numărului de focare.

Astfel, din data de 23 decembrie, când erau înregistrate 420 de focare, numărul acestora a scăzut la 213, înregistrate astăzi.

O măsură care a contribuit în mod relevant a fost intensificarea controalelor cu această tematică, în special cele realizate cu sprijinul Inspectoratelor de Poliție Județene în trafic.

Cele peste 2.000 de controale, desfășurate în echipe mixte, au  avut scopul de a preveni răspândirea bolii, prin verificarea respectării restricțiilor sanitare veterinare impuse pentru mișcarea porcinelor din zonele afectate de focare active de pestă porcină africană.

În timpul acestor acțiuni au fost descoperite și sancționate persoane care transportau sau comercializau animale sau produse din carne fără documentele prevăzute de legislația sanitară veterinară sau cu mijloace de transport neautorizate, ceea ce constituie un risc major de difuzare a virusului PPA.

Controalele au dus la identificarea de persoane care au comercializat ilegal carne și produse din carne neverificate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Astfel de practici au fost aspru sancționate având în vedere atât pericolul grav pentru sănătatea oamenilor, reprezentat de trichineloză dar și de alte boli, cât și riscul de răspândire a virusului PPA având în vedere rezistența îndelugată a acestuia în carnea congelată (peste doi ani), sau în produsele din carne (3-6 luni în carnea sărată şi afumată).

Anchetele epidemiologice întreprinse de medicii veterinari au stabilit că principalele cauze și mijloacele prin care s-a difuzat virusul care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

– intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

– scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

– sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA;

– nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

– aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

– mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate, care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

– monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale;

- furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor;

- lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie;

- personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

– nerespectarea cerințelor de biosecuritate și a măsurilor stabilite în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine.

Acțiunile de control ale inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor cu această tematică vor continua, pentru a proteja sănătatea oamenilor și a animalelor.

Sursa: ansvsa.ro

„Un porc liber să se plimbe, să se hrănească după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă cu cea a porcilor din sistemul intensiv de creștere. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerțul autohton nu este pe măsura prețului plătit și toți tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă și poate mai avea acces și la o pășune, unde făcea mișcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmașii noștri să consume o carne sănătoasă.“ Pledoaria de față îi aparține unui tânăr din Oradea, Liviu Fitero, care a pus bazele unei crescătorii de porci crescuți în semilibertate. Spune că modelul acesta i-a fost inspirat de fermierii americani și că intenționează să își dezvolte ferma în baza principiilor acestui sistem.

De ce creșterea în libertate

Liviu Fitero spune că întreaga sa viață a avut legătură cu animalele pentru că în gospodăria bunicilor și a părinților au fost mereu crescute găini, vaci și porci, dar că din anul 2008 a început să ia în serios această ramură a agriculturii și a pus bazele unei crescătorii de porci pe care a încercat să o dezvolte de la an la an.

„Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanțare, dar pentru că îmi doresc atingerea celor mai înalte standarde în viitorul apropiat voi aplica pentru obținerea de fonduri europene prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din PNDR. Intenționez astfel nu doar să modernizez ferma, ci și să deschid o carmangerie cu produse proprii, realizate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece țintesc spre zona bio.“

În ceea ce privește alegerea rasei, acesta spune că a reușit să aducă în țară, prin intermediul membrilor unei asociații de crescatori de Duroc în rasă pură din Ungaria, exemplare Duroc din linia veche și autentică, cu proveniență USA (New Jersey).

„Din 2010 cresc Duroc în sistem liber și semi-liber, exact așa cum o fac și marii crescători americani. Acești porci nu știu ce înseamnă detenția pentru că s-au născut, au crescut și trăiesc în libertate totală, după bunul plac. Acest sistem de creștere este cel mai benefic pentru animale pentru că astfel ligamentele și încheieturile devin mult mai puternice, iar dimensiunile suinelor vor fi mult mai mari față de cele crescute în sistem închis. Acestea își iau din pământ porția necesară de săruri și minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase și de aceea nu au paraziți externi. Astfel, sistemul lor imunitar este extrem de puternic și nu au nevoie de tratamente aproape niciodată pe parcursul vieții.“

Caracteristicile și temperamentul rasei

Tânărul crescător ne-a prezentat și câteva aspecte din istoria rasei Duroc.

„Rasa Jersey Red sau Duroc a fost dezvoltată, în principal, în New Jersey și într-o oarecare măsură în Kentucky de către fermierii anilor 1800 care au adus-o la un standard ridicat de excelență în mai multe direcții. Acest porc era uneori numit Berkshire rosu, dar dacă acest termen este folosit cu vreo referire la Berkshire-ul modern, îmbunătățit, este o greșeală. Cele două rase au destul de puține caracteristici în comun. Cercetătorii de la Benson, Maule & CO din Philadelphia susțineau că „porcii roșii din Jersey“ sunt descendenți din vechiul Berkshire neameliorat deoarece vedeau credibilă descrierea făcută de Youatt vechiului Berkshire. Cu toate acestea, Jersey Red era un porc mult mai «gros» și mai apreciat decât Berkshire-ul modern îmbunătățit.“

Cele mai importante calități pentru care „Roșii“ (Duroc) sunt atât de apreciați sunt greutatea și dimensiunile neobișnuit de mari realizate la costuri reduse, constituția rezistentă, calitățile ridicate ale scroafelor și vierilor de reproducție și rezistența ridicată care nu impunea creșterea lor în regim închis. Porcii Jersey Red (Duroc) au o culoare roșie, predominantă pe tot corpul, iar la maturitate au culoarea roșu închis, dar foarte vie și lipsită complet de alb. Au boturi scurte, capete mici proporționale cu dimensiunea corpului și urechile aplecate. Au un corp lung și masiv, cu cupe adânci și osatură deosebit de solidă. Vor cântări la 12 luni 160-190 de kilograme, iar de la 14 la 20 de luni, 220-350 de kilograme. Porcul din rasa Duroc este docil, cu un temperament calm, prolificitatea este mai mult decât mulțumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înțărcați/ scroafă. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroși deoarece au capacitatea de a îmbunătăți calitățile oricărei rase.

„Voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii vor putea alege“

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial, fiind marmorată, suculentă, iar inserțiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni.

„Acest aspect îl voi scoate în evidență și în proiectul meu de viitor și sunt convins că va avea succes deoarece voi pune la dispoziția tuturor un nou concept legat de comercializarea cărnii de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va fi sacrificat, precum și părțile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii își vor putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau și un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuți după exemplul fermierilor americani. Porcii vor crește în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creștere se vor regăsi în calitățile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele și toate elementele nocive. Totul va fi controlat de supremul arbitru, și anume de natura și voința porcului. Porcii nu vor fi scoși la licitație la 6 luni ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior. (D.Z.)

La Gura Humorului a avut loc o întâlnire de lucru având ca temă analiza evoluţiei virusului pestei porcine africane în România, întâlnire la care au participat şefi de instituţii sanitar-veterinare din 20 de judeţe, precum şi conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Este necesară îmbunătăţirea legislaţiei

La nivel naţional situaţia este una îngrijorătoare atât pentru medicii veterinari, cât şi pentru fermieri. O analiză a evoluţiei pestei porcine africane arată că, în 2019, în România au fost 1.700 de focare, iar numărul acestora a scăzut până la începutul verii acestui an pentru ca mai apoi să se ajungă la peste 620 de focare de pestă porcină africană active care au dus la pierderea a peste 310.000 de capete de porcine, pierderile economice fiind estimate la peste 60 de milioane de euro.

„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare judeţ şi modul de implicare a factorilor locali şi decizionali. Concluzia a fost că este necesară o îmbunătăţire a cadrului legislativ şi concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor şi a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acţiune unic. Nu am ales judeţul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei judeţe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment“, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.

Cele mai grav afectate de focare sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila şi Gorj. Esenţială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci care trebuie să anunţe imediat medicii veterinari dacă observă semne de boală la porc. Pentru ca numărul de focare să se diminueze repede şi semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autorităţile, să nu mai realizeze comerţ de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.

Pesta porcină africană produce daune enorme

Potrivit dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, participanţii au împărtăşit din experienţa lor în lupta cu virusul pestei porcine africane, în special cea legată de problemele întâmpinate în exploataţiile comerciale mari.

„Aproape în exclusivitate au fost dezbătute probleme legate de gestionarea pestei porcine africane care pare să ne copleşească, aducând daune enorme. Am avut şi noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reuşit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuţioasă, să cauţi sursa, aşa poţi stăpâni boala“, a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc (foto).

Medicul veterinar Mihai Voloşeniuc a scos în evidenţă că sucevenii au înţeles în mare mesajele şi au anunţat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine, mai ales că fermierii sau cei care cresc porci în gospodării şi anunţă autorităţile la primele simptome de boală au şanse mari apoi să fie despăgubiţi, conform legii. În proporţie de 75%, acestea sunt acoperite de Comisia Europeană, diferenţa de 25% provenind din bugetul de stat. La respectivele costuri se adaugă cheltuielile cu incinerarea cadavrelor animalelor care, de asemenea, presupune un efort financiar considerabil.

Anul acesta, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Au fost stinse focarele din gospodăriile populaţiei de la Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. În mediul silvic mai sunt active 4 focare de pestă la mistreţii de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca.

50% din efectivele de porci sunt localizate în gospodăriile populaţiei

Directorul executiv al DSVSA este de părere că toţi factorii de răspundere din România ar trebui să ia măsuri ferme referitoare la sectorul suinelor în ţara noastră, mai ales în condiţiile în care „ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în sistemul actual de creştere, România nu poate gestiona criza pestei porcine africane“. La această dată, 50% din efectivele de porci de la nivel naţional sunt localizate în gospodăriile populaţiei, fiind destinate, în proporţie covârşitoare, sacrificării şi autoconsumului.

Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacţie a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar. 

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în şapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreţi rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Silviu BUCULEI

În prezent, subiectul privind schimbările climatice este unul îngrijorător, acesta fiind legat în mod direct de creșterea concentrației emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă.

Creșterea efectivelor de animale pentru satisfacerea nevoilor de consum ridicate, precum și recentele schimbări în practicile agricole au dus la creșterea fluxului biochimic, în particular a emisiilor totale GES. Aproape jumătate din cantitatea de hrană și apa de băut este transformată în gaze în timpul procesului de producție și în managementul dejecțiilor (Anexa 12693/2015, Bruxelles).

La nivel global, emisiile de GES provenite de la sectorul de monogastrice sunt estimate la 0,7 gigatone CO2 echivalent la porci (9% din emisiile sectorului de creștere a animalelor). Reducerea emisiilor poate fi realizată în mare proporție prin scăderea excretei de azot și a emisiilor de GES. Ca parte a proteinelor, azotul participă la diferite procese metabolice și contribuie esențial la impactul negativ asupra mediului (Hăbeanu și colab., 2020). Așa cum bine știm, formularea corectă a rețetelor de hrană în funcție de cerințele animalelor reprezintă un factor important în reducerea emisiilor de GES deoarece implicațiile acesteia se reflectă în compoziția dejecțiilor (Hăbeanu și colab., 2020). Desigur, creșterea digestibilității nutrienților din hrană, precum și îmbunătățirea performanței animalelor pot contribuii cu succes la reducerea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES.

În cadrul Biobazei INCDBNA-IBNA Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4.) au fost efectuate cercetări recente pe porci (hibridul, TOPIGS) cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, având ca obiectiv diminuarea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES prin utilizarea făinii de fân de lucernă. Lucerna (Medicago sativa L.), datorită conținutului bogat în proteine, minerale și vitamine, este una dintre cele mai cultivate plante furajere din familia leguminoaselor. În România, suprafaţa ocupată de culturile de lucernă oscilează între 136.300 şi 442.000 ha, reprezentând astfel 29,7-31,6% din structura bazei furajere (Schitea și Varga, 2007).

Porcii au fost cazați individual în cuști metabolice cu furajare diferențiată: nutreț combinat clasic (pe bază de porumb, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui) și nutreț combinat clasic cu un adaos de 5% făină fân de lucernă. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea a 5% făină fân de lucernă în rețeta de nutreț combinat destinat porcilor în faza de creștere-îngrășare, performanțele productive nu au fost afectate; mai mult, acestea sunt comparabile cu cele ale porcilor hrăniți cu surse furajere clasice.

Includerea făinii fân de lucernă (5%) în structura rețetei de nutreț combinat a diminuat cantitatea de azot eliminată prin dejecții cu aproximativ 5,60%.

Emisiile de protoxid de azot (N2O), precum și cantitatea totală a emisiilor totale de GES au fost mai mici (˂7,93%, precum și ˂ 7,52 N2O în eq. CO2, respectiv ˂3,10%), la porci hrăniți cu făina fân de lucernă.

Având în vedere calitatea proteinei din făina fân de lucernă, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, cantității de azot excretată și a emisiilor de GES, recomandăm administrarea făinii de lucernă peletizată la un nivel de 5% în hrana porcilor.

Lavinia IDRICEANU & Mihaela HĂBEANU

Despre zootehnia românească nu se știe exact ce era bine: să fie supradimensionată și slab performantă, ca înainte de 1989, sau să fie ajustată pe principiul economiei de piață liberă, așa cum o avem de câțiva ani încoace? Fermierii români au ajuns, credem, la maturitatea în care reacția lor să fie dictată de cerere și ofertă, iar în acest caz pesemne că efectivul se reglează continuu în funcție de acest indicator de piață. Vă prezentăm astăzi, dar și în ediția viitoare a revistei noastre, un articol care să reflecte modul în care au evoluat principalele sectoare zootehnice din România.

Suceava, cel mai mare crescător de bovine din țară

Efectivul de bovine a scăzut de 2,79 ori în ultimii 30 de ani, de la 5.380.780 de capete, în 1990, la 1.923.283 de capete, în 2019 (din care numărul de vaci de lapte este de 1.138.818 capete). În urmă cu trei decenii, doar 9 județe din România aveau mai puțin de 100 de mii de capete, iar astăzi unul singur depășește această cifră. Cele mai mari efective de bovine sunt deținute, în ordine, de județul Suceava 131.181 de capete (față de 246.300, în 1990, când județul era tot lider național) și, la mare distanță, de Botoșani - 91.853 de capete, Bistrița-Năsăud - 77.791, Maramureș - 74.219, Bihor - 72.613, Harghita - 72.236, Mureș - 70.007, Cluj - 66.493, Neamț - 69.254 și Alba - 60.789. Observăm așadar o concentrare a creșterii bovinelor în nordul Moldovei (466.332 de capete) și nord-vestul (368.869) și centrul (341.006) Transilvaniei, așa cum reiese și din graficul alăturat (sursă INS).

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 în România au fost colectate 1,122 milioane de tone de lapte de vacă, vândut apoi pe piața internă în următoarele cantități: 331.344 tone de lapte de consum, 68.114 tone de smântână, 225.487 tone de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), 96.717 tone de brânzeturi și 10.653 tone de unt. În același interval, procesatorii români au importat 108.492 tone de lapte . Ultima cifră, cea privind cantitata de carne de bovine în viu, de 232,6 mii tone, provine din 2017 (sursă MADR). În UE, România se află pe poziția a 8-a, ca număr de vaci cu lapte, după Germania, cu 4,1 milioane, Franța - 3,5 milioane, Polonia - 2,2 milioane, Italia - 1,9 milioane, Regatul Unit - 1,9 milioane, Olanda - 1,5 milioane, Irlanda - 1,4 milioane.

Județul Timiș a fost și a rămas cel mai mare crescător de porcine

În cazul porcinelor nu este edificatoare și nici corectă o raportare la anul 2019 ori la ultimii 3-4 ani, când specia a fost masiv devastată de pestă. Da, este adevărat, după 1990 a început prăbușirea sectorului, iar din 1991 niciodată România n-a mai atins pragul de 10 milioane de exemplare. S-ar putea consemna așadar următoarea statistică: între 1990 și 2001 e existat o descreștere continuă a efectivelor, de la 12.003.384 de capete de animale (1990), până la 4.446.828 capete (2001); din 2002 începe o creștere ușoară (5.058.161) care se păstrează până în 2008 (6.173.682); din 2008 și până astăzi, efectivul s-a micșorat anual, până când s-a ajuns la minimul istoric de 3.834.136 de capete, în  2019 (de peste trei ori mai scăzut ca în urmă cu trei decenii).

În anul 2019, cele mai multe efective de porcine se regăseau în Timiș - 605.619 de capete și Brăila - 482.007 de capete, la mare distanță aflându-se, în acest clasament, județele Arad - 208.309 de capete, Bihor - 164.395, Argeș - 158.624, Olt - 150.106, Buzău - 137.471, Dolj - 127.301, Satu Mare - 122.258, Ialomița - 116.858, Neamț - 111.694, Vrancea - 105.016 și Călărași - 104.926 de capete. Pe regiuni de dezvoltare situația era următoarea: Vest - 944.700 de capete, Sud Vest Oltenia - 583.808 capete, Nord Vest - 560.871 capete, Sud-Vest Oltenia - 499.081 capete, Sud Est - 482.007 capete, Nord Est - 381.248 capete, Centru - 372.419 capete și București Ilfov - 10.002 capete. Minsterul Agriculturii spune că, în 2019, românii au consumat 739.000 de tone de carne de porc, însă numai 343-350.000 de tone ar proveni de la crescătorii autohtoni. Diferența, este limpede, provine din import. În analiza de față, 70% din cauzele care au condus la diminuarea performanțelor din sectorul suine pot fi puse fără rezerve pe seama pestei porcine africane. Această boală a afectat 30 de județe, printre care Sălaj, Bihor, Satu-Mare, Călărași, Brăila, Constanța, Ialomița, Galați, Ilfov, Tulcea, Buzău, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Maramureș, Vrancea, Dolj. Pe plan continental, UE este al doilea cel mai mare producător de carne de porc din lume, după China, și cel mai mare exportator de carne de porc și de produse din carne de porc din lume. Principalele țări producătoare din UE sunt Germania, Spania și Franța, Polonia, Danemarca, Țările de Jos și Belgia. România se situa, în 2018, pe locul al 13-lea ca efective de porcine.

Timiș și Sibiu, județele cu cel mai mare efectiv de ovine

Sectorul ovinelor a înregistrat regrese, dar nu atât de dramatice ca în cazul altor specii. În 1990, în România exista un efectiv de 14.061.864 de capete, iar în 2019, numărul acestora a ajuns la 10.358.699 de exemplare, o diminuare așadar de 26,34%. Pe intervale de timp, între 1990 și 2001 s-a înregistrat o descreștere a efectivelor, cu un minim absolut, în 2001, de 7.251.185 de capete, după care urmează, cu mici sincope, o creștere constantă a numărului de ovine, până când s-a trecut de pragul de 10 milioane de exemplare, în 2019. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe exemplare se găsesc în Centru (2.285.787 de capete), iar cele mai puține, exceptând București-Ilfov, în Sud Vest Oltenia (692.968).

Pe județe, cei mai mari crescători de ovine provin din Timiș - 612.638 de capete, Sibiu - 564.151, Mureș - 482.481, Arad - 423.766, Alba - 423.695 și Brașov - 413.518. Urmează patru județe cu efective între 300 și 400.000 de capete: Bistrița Năsăud, Tulcea, Constanța și Caraș Severin. La nivel european, cu 16% din populația totală de oi, România este al doilea cel mai mare crescător de ovine, după Spania (17 mil. capete), fiind urmată de în clasament de Irlanda, cu 8,4 milioane de capete, Franța, cu 7,1 milioane și Croația, cu 7 milioane. După cum se cunoaște, românii nu sunt mari consumatori de carne de oaie, astfel că cea mai mare parte a producției merge la export. Potrivit MADR, România a exportat anual în jur de 1,6-1,8 milioane capete ovine în țări terțe precum Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel, la care se adaugă încă un milion de capete trimise spre Grecia, Italia, Franța sau Ungaria.

(Va urma)

Maria BOGDAN