Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

Pesta Porcină Africană confirmată la porcii dintr-o gospodărie din județul Maramureș

În cursul zilei de 22.10.2018, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Maramureș a fost notificată de existența unei suspiciuni de Pestă Porcină Africană (PPA) la porcii dintr-o gospodărie din localitatea Ieud, județul Maramureș.

În cursul aceleiași zile specialiștii DSVSA Maramureș au recoltat probe biologice de la un porc mort și doi purcei în viață, cu semne de boală, din gospodăria respectivă, probe care au fost analizate în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor (LSVSA) Maramureș.

Ca urmare a identificării genomului viral, în urma analizelor realizate de către LSVSA Maramureș, o echipă de specialiști din cadrul DSVSA Maramureș a eutanasiat cei doi porci cu semne de boală din gospodăria suspectă și a aplicat primele măsuri de restricție la nivelul exploatației suspecte.

A fost convocată o ședință a Centrului Local de Combatere a Bolilor în data de 23.10.2018, unde au fost prezentate rezultatele preliminare ale anchetei epidemiologice și au fost stabilite măsurile aplicabile suspiciunilor de PPA.

Institutul de Diagostic și Sanătate Animală a confirmat diagnosticul de PPA, în probele trimise de DSVSA Maramureș, în data de 23.10.2018.

Totodată, a fost demarată și o anchetă a Poliției pentru verificarea suspiciunilor conform cărora virusul a fost introdus prin traficul ilicit cu animale provenite din zone unde evoluează PPA.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.                                  

La nivelul focarului se aplică măsurile de restricție privind circulația animalelor, produselor și subproduselor animale și vegetale, mijloace de transport, instituirea dezinfectoarelor rutiere și pietonale, organizarea de filtre pentru controlul circulației animalelor.

DSVSA Maramureș solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, avand în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județene.

Sursa: ANSVSA

Pesta porcină africană nu se sperie de vorbe!

Pesta porcină africană (PPA) a pus pe jar atât autoritățile publice, dar și o mare parte a populației din mediul rural. Lucru de altfel firesc, având în vedere implicațiile unei astfel de epizootii. Din nefericire, unele dintre autoritățile competente par a nu fi înțeles încă amploarea și efectul PPA, atâta vreme cât nu încearcă să lămurească populația asupra acestui aspect. Căci, așa cum au evidențiat la unison reputați specialiști, principalul obstacol împotriva răspândirii acestei cumplite epidemii îl constituie acțiunile concertate ale populației. Dacă gospodarii nu vor pricepe cât de necesar este să colaboreze cu autoritățile totul este zadarnic. Tocmai din acest motiv revenim asupra unor aspecte referitoare la ce poate lăsa în urmă epizootia.

Cum ar fi un Crăciun fără porc? Vedem peste trei luni!

Un lanț întreg de dezechilibre sunt pe cale de a veni mână în mână cu boala. Moartea porcilor din gospodării este doar un prim aspect, peste care oamenii ar putea trece destul de ușor datorită despăgubirilor ce se acordă în schimbul porcilor pierduți. Dar, după apariția unui caz nou în focar, timp de 90 de zile este interzisă creșterea altor animale. Tradus în termeni simpli, înseamnă un Crăciun fără porc pentru țăranii români. Or, sacrificatul porcului este unul dintre obiceiurile definitorii pentru însăși esența românismului. Ba chiar mulți sunt orășenii care în preajma Crăciunului se îndreaptă spre rudele de la țară cu gândul la o bucată de șoric sau la o porție de pomana porcului, făcută mai digerabilă cu o cană de țuică fiartă. Deja pentru peste 6.000 de gospodării acesta a devenit un vis imposibil. Procentual, raportat la numărul total de gospodării din țara noastră, cu mult peste un milion, pare insignifiant, mai ales dacă ne gândim că acestea au crescut în anul trecut 2.578.272 de porci, conform datelor INS.

Însă o astfel de abordare nu ar duce decât la o liniștire temporară, la amânarea momentului în care boala se va întinde cu o viteză năucitoare. În acest sens vom povesti cum președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a avertizat, pe 3 august, Prefectura Arad, cerând, în numele mai multor primari ai localităților din județ, măsuri legislative. „În acest moment avem opt județe afectate, socotite deja contaminate. (...) Viteza de răspândire a epidemiei este de 18 km/săptămână. Numărul județelor afectate va crește, conform prognozelor Comisiei Europene, la 13 într-o lună de acum înainte.“ Prognoza sumbră a fost confirmată, din nefericire. Pe 19 septembrie, ministrul Daea afirma, la postul public de televiziune, că PPA a ajuns în al 13-lea județ!

Șacalii, mai periculoși decât mistreții!

Deci, citând o veche expresie populară, „rău se aude, rău se vede!“. Și încă suntem în partea de început. Deocamdată, până la încheierea recoltării porumbului, populațiile de mistreți sunt încă stabile. Dar probabil că în următoarele două săptămâni vor începe să se miște. Iar mistreții sunt, așa după cum afirmă atât reprezentanții RNP ROMSILVA, cât și cei ai AGVPS și ai DSV, un vector foarte important și greu de controlat al bolii. Mistreții sunt urmați de alți prădători, care se hrănesc cu cadavrele animalelor răpuse de boală. Aceștia, deși nu dezvoltă boala, devin un vector secundar, chiar mult mai periculos decât mistreții. De departe, cel mai periculos este șacalul auriu, mai ales în Delta Dunării. „Pădurarii îmi povestesc că în Deltă nu se mai aud noaptea urletele șacalilor. În schimb, ziua îi vezi stând la soare, pe marginea apei, cu burțile pline“, spune dl Octavian Anghel, director comercial al ROMSILVA. Tradus în limbaj comun, asta înseamnă că, la ora actuală, șacalii se bucură de o abundență de hrană nemaiîntâlnită. Cadavrele mistreților omorâți de PPA sunt pentru ei o pradă pentru care nu trebuie să lupte în niciun fel și care li se oferă din abundență. În aceste condiții sunt de așteptat două lucruri. În primul rând, numărul șacalilor va crește exponențial, în condițiile în care cantitatea de hrană disponibilă este, cel puțin pe termen scurt, mult mai mare decât necesarul. Dar această hrană este infestată cu PPA.

Toamna poate agrava situația

Desigur că, cel puțin deocamdată, nu au niciun motiv să părăsească zona. Dar, în momentul în care numărul de mistreți morți din Delta Dunării va scădea, chiar până la dispariție, atunci între șacali va apărea o criză alimentară. Practic, se va crea un dezechilibru ecologic, de care omul nu va fi răspunzător. Rezultatele vor fi cel puțin două. Primul este că șacalii înfometați vor ataca masiv gospodăriile locuitorilor Deltei, încercând să găsească acolo de mâncare. Al doilea rezultat, și mai periculos, este că haite de șacali flămânzi vor începe să migreze spre alte zone, în căutarea hranei. Doar că aceste animale, pe lângă faptul că foamea le va face agresive, vor fi și purtătoare de PPA, pe deasupra. Acestea sunt motivele pentru care reducerea numărului șacalilor din Delta Dunării ar trebui să se facă urgent și radical. Dar pentru aceasta este nevoie de un cadru legal care să permită o vânătoare cu adevărat eficientă a celor 1.300 de mistreți și 2.400 de șacali din Deltă. Altfel, toate planurile rămân doar vorbe goale, iar PPA nu se sperie de vorbe.

Alexandru GRIGORIEV

Apocalipsa porcului românesc

Zootehnia românească trece prin cea mai grea perioadă din întreaga sa existență. O epidemie fără precedent pe plaiurile noastre – pesta porcină africană – decimează efectiv populația de porci din ferme și gospodării. Se vorbește chiar de o interzicere în următorii ani a creșterii porcilor în gospodării, aceasta urmând să revină doar marilor ferme… Pe undeva se repetă scenariul din unele țări occidentale, unde porcul apare în gospodărie numai sub formă de friptură cumpărată de la supermarket…

Nimic nou pentru Europa…

Zeci de ani s-au luptat țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Marea Britanie cu epidemia de febră porcină. De altfel, în majoritatea țărilor UE – mai puțin în Europa de Est – creșterea animalelor domestice în ogradă a rămas doar o amintire demult apusă. Tot cum, în aceleași țări, satele rustice (cele de care România e plină) se mai pot admira doar în poze. Din acest motiv politica UE nu prevede încurajări exprese ale micilor gospodării țărănești. Iar dacă se alocă fonduri, se alocă doar temporar. Nu pare ciudat că, la un moment dat, imediat după ce a izbucnit epidemia, oficiali europeni au declarat că nu vor fi date ajutoare financiare pentru cei care și-au eutanasiat suinele pe motiv de virus? În fapt, dispariția mediului rural, așa cum îl cunoaștem noi, a făcut ca politicile economice ale UE să se îndrepte doar spre finanțarea marilor ferme. De aici și polemica creată de-a lungul anilor pe tema „micilor agricultori“. Pentru „vechea Europă“ acești agricultori aproape că nu mai există, iar dacă există „se descurcă ei și singuri…“ Cu alte cuvinte, sintagma „valorile Uniunii Europene“, cu toate simbolurile ei „civilizatoare“, înseamnă și dezțărănirea populației, dacă ne putem exprima astfel.

Ce credeți că înseamnă sintagme precum modernizarea agriculturii? Nu, tot ce se întâmplă acum nu este un genocid, ci doar o aliniere involuntară la politicile UE, iar oficialilor europeni le convine de minune. Oricum, nu trebuie să ne supărăm. Până și Ceaușescu dorea transformarea „tuturor“ satelor românești în orașe. Iar dacă tot am îmbrățișat valorile UE, pe care ni le dorim cu ardoare „comune“, măcar să o facem până la capăt.

Cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial

La data redactării acestui material, focarele de pestă porcină africană erau active în 10 judeţe, fiind uciși aproape 300.000 de porci cu tot cu sacrificarea în masă a celor mai bine de 140.000 de animale de la cea mai mare fermă de porci din România, cea din Gropeni, Brăila. „România și Europa se confruntă cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial până în prezent. În Spania epi­demia durează de 30 de ani, iar în Portugalia boala s-a răspândit timp de 13 ani.

Pesta porcină africană e virală, sistematică, gravă și evoluția este mortalitate sută la sută. Știința nu este acoperită pe acest domeniu, nu sunt suficiente informații în literatura de specialitate. Boala nu se poate preveni, toate tentativele de vaccin eșuând. Boala nu se poate trata. Singura soluție e de a elimina porci“, a declarat directorul ANSVSA Geronimo Rădulescu. Astfel, conform datelor prezentate de către şeful ANSVSA, în cele 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, precum şi în exploataţiile de tip A au fost ucişi 73.351 de porci.

„În zona de sud-est au fost afectaţi 25 de porci mistreţi. Detaliat, în Satu Mare au fost descoperite şase focare în gospodăriile populaţiei şi zece cazuri la mistreţ, cea mai mare densitate. În judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un singur caz la mistreţ. În judeţul Sălaj nu avem focare în gospodăriile populaţiei şi avem doar patru cazuri la mistreţ. În sud-est, Tulcea este cel mai afectat judeţ, cu 544 de focare, din care 537 în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie de tip A, cinci focare în exploataţii comerciale industriale şi un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale. În Brăila au fost identificate 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi şase în exploataţii comerciale. În Constanţa, 54 de focare în gospodăriile populaţiei şi niciunul la mistreţ, iar în Ialomiţa 94 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi. În judeţul Galaţi avem două focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Ilfov există patru focare – primul într-o anexă a unei stâne, apoi un focar într-o pădure din Ştefăneşti şi două focare în gospodăriile populaţiei. În judeţul Călăraşi avem nouă focare, toate în gospodăriile populaţiei“, a explicat șeful ANSVSA.

Despăgubirile…

Acesta a adăugat: „În ceea ce priveşte despăgubirile acordate celor afectaţi de pesta porcină africană, până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru un număr de 1.890 de exploataţii, cu o valoare totală de 6.789.410 lei. Dintre acestea, până în prezent au fost plătite 84 de dosare, cu o valoare totală de 222.060 de lei. De asemenea, se află în curs de finalizare evaluarea unui număr de 681 de dosare“.

Tot legat de despăgubiri, ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat că s-a tergiversat despăgubirea fermierilor afectați de pestă porcină din cauza întârzierii rectificării bugetare. „S-a întârziat rectificarea bugetară și ANSVSA nu a putut acorda la timp banii. De aceea există o diferență mare între dosarele care au fost verificate și plata efectivă. Îi asigur pe toți producătorii, pe toți cei care sunt în această situație grea că nu avem o altă posibilitate. De asemenea, trebuie să înțeleagă că aceasta e procedura și, când se face rectificarea bugetară și primim bani, ANSVSA e pregătită să ofere aceste sume tuturor celor care au dreptul“, a declarat Petre Daea. Tot ministrul Agriculturii a declarat la un moment dat că „nu rămâne niciun cetăţean nedespăgubit“, iar despăgubirea „se dă de la bugetul statului, apoi se foloseşte mecanismul prevăzut de Regulamentul 652 al Comisiei Europene“. „Totalul despăgubirilor, în urma calculului efectuat astăzi, ar ajunge undeva la 43 de milioane de euro. Pe data de 16 iulie am spus în consiliul miniștrilor la Bruxelles care este situația din România. Am pornit toate demersurile pentru a primi o sumă substanțială din despăgubiri de la Parlamentul European. De asemenea, am solicitat la Direcția Generală de Specialitate pentru a accesa fonduri în condițiile în care piața este tulburată, motiv pentru care am făcut unele estimări și le-am trimis Comisiei Europene“, a mai precizat Daea.

Ce ar mai fi de spus?

Datele oficiale la business-ul cu produse din carne arată sumbru, în timp ce autoritățile nu țin cont de avertismentele fermierilor și continuă să ucidă porci. România a importat carne şi preparate din carne în valoare de 340,3 milioane de euro, în primele cinci luni din 2018, în creştere cu 14,2% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și preluate de Agerpres. În schimb, exporturile de carne şi preparate din carne au fost de aproape două ori mai mici decât importurile şi s-au cifrat la 171,9 milioane de euro, deşi au înregistrat o creştere cu 2,4% în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017. Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, inclusiv în 2018, acesta totalizând 168,4 milioane de euro numai în primele cinci luni din acest an. Iar situația va deveni mult mai gravă dacă măcelul porcilor va continua.

Pro Agro a transmis marți o scrisoare deschisă către Guvernul României în care se arată, printre altele, că „situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii, iar măsurile întreprinse până acum de autorităţile române NU sunt eficiente în combaterea şi prevenirea PPA“. În plus, Pro Agro afirmă că o soluție adecvată este aceea invocată de Dimitrie Muscă în urmă cu o lună. „Raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, efectuat în perioada 25 ianuarie – 2 februarie a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile nonprofesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens. (…). Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente – în speţă ANSVSA, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale“, se arată în scrisoarea deschisă.

Pe de altă parte, Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR) precizează, într-un comunicat remis presei, că nu există în nicio ţară medici veterinari specialişti în pesta porcină africană şi niciun medic veterinar nu este specialist într-o anumită boală.

Bogdan Panțuru

Abonează-te la acest feed RSS