Lumea satului 750x100

update 3 Dec 2020

Piața laptelui, mult mai reglementată din 2017

Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, dă speranțe fermierilor spunând că se pregătesc noi măsuri și ajutoare financiare pentru îmbunătățirea, mai ales calitativă, a efectivelor de bovine.

Iată ce a declarat domnia sa pentru revista Lumea Satului:

„După 2 ani de criză în piața laptelui, aceasta a început să își revină. Sunt lucruri bune care se întâmplă în acest sector. Am obținut pe noua perioadă de finanțare un sprijin important pentru fermieri. Este vorba de sprijinul comunitar cuplat, care de această dată răsplătește performanța în fermă (de acești bani vor beneficia fermele comerciale). Am venit cu legislația pe sector (reprezentăm singurul sector care are legea etichetării laptelui și a produselor din lapte), urmează să avem și laboratoarele care să ateste proveniența laptelui și să le punem în aplicare. Conform acestei legi, spre exemplu, nu mai poți scrie pe produs brânză de capră, de vacă sau oaie decât dacă este într-adevăr acel lucru. Din fericire pentru noi, acea platformă de diagnostic care s-a finanțat acum pentru ANSVSA ne va permite prin amprenta genetică să spunem dacă acea brânză este cu adevărat din lapte de capră, vacă sau altceva. Falsificarea produselor lactate va însemna de acum pușcărie.

Am reușit să reglementăm atât de bine această piață încât putem oferi consumatorului garanția unui produs de calitate și conform cu ceea ce plătește. La ora actuală știm bine, că nu avem certitudinea că produsele sunt ceea ce este scris pe etichetă. Or, în momentul în care este infracțiune penală, eu cred că nimeni nu se va mai juca falsificând aceste produse. Toate acestea vin în contextul modificărilor Legii nr. 321, care este actuala Lege nr. 150. De la 1 februarie trebuie să asigurăm acel 51% produs românesc în raft. Suntem pregătiți noi, producătorii români, să facem acest lucru? Este un mare semn de întrebare pe care eu îl pun tuturor colegilor mei. Tot ca un ajutor al sectorului zootehnic, vom avea ajutorul de minimis. Acel ajutor de 5.000 lei pentru achiziția de juninci. Am reușit să facem o schemă în care, pe lângă cele 6.000 de capete pentru care avem finanțarea, să aducem cât mai multe din animalele care există și nu sunt în sprijin la ora actuală. Sperăm ca, pe lângă cele 6.000 de capete, să mai aducem cel puțin 7.000-8.000 de capete, astfel încât să creștem plaja fermierilor beneficiari de sprijin cuplat. Apoi, vin modificările pentru forma de acordare a sprijinului cuplat începând cu 2017, în care rămâne obligativitatea de «10 capete», dar îndreptăm eroarea făcută de funcționarii din MADR, care au strecurat după «10 capete» acea nenorocire de cuvânt «eligibil», ceea ce a făcut să iasă din schemă multe animale care ar fi putut intra în sprijin. Deci, menținem obligativitatea de 10 capete, dar creștem vârsta bovinelor, la Bălțată spre exemplu, de la 8 la 10 ani.

O altă noutate se referă la zonele defavorizate, pentru care se scade numărul exploatației la 5 capete. Sigur, aici vom avea o mare problemă pentru că, să faci controlul și registrul pentru aceste 5 capete, costurile sunt extraor­dinar de mari și va fi foarte greu pentru asociațiile de control care trebuie să facă acest lucru. De aceea noi, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, am cerut ca în aceste zone să fie eliminate controlul și registrul. Dar trebuie să avem și o consecvență în ceea ce discutăm cu Comisia Europeană, pentru că am spus că vrem să îmbunătățim prin acest sprijin calitatea genetică a efecti­velor din România. Noutatea mare este pentru fermele de carne, unde din 2017 vor fi două scheme: o schemă pentru efectivele matcă, care vor avea o anumită alocare financiară, și o a doua schemă care va fi pentru tineretul la îngrășat de carne. Lucrăm foarte mult la definiția clară a raselor de carne, pentru că ştim, au fost necazuri când am exclus Bălțata Românească de la rasa de carne, deși ea este o rasă mixtă, cu varietate lapte și varietate carne. Deci s-au reglementat multe aspecte în sectorul creșterii bovinelor“, spune Claudiu Frânc.

„După cinci ani în România nu am câştigat aproape nimic“

În urmă cu 7-8 ani Tnuva, o companie de top pe piața laptelui din Israel, și-a propus să cunoască acest succes și pe piața românească. Nu a reușit, așa că după doi ani de activitate compania israeliană și-a încheiat afacerile de aici. Nu însă fără consecințe. În urmă au rămas datorii importante și minima speranță de a mai fi recuperate. Ghenia Farm de la Balaciu, Ialomița, este una dintre fermele care au colaborat cu această companie. De fapt, existența ei este strâns legată de încercarea Tnuva de a se impune în România. Cum a rezistat după plecarea partenerului său israelian și ce se întâmplă astăzi cu unitatea am aflat de la Burg Nadav, șeful fermei Ghenia.

12 ha, 500 de vaci și 6 milioane de euro

Ferma de la Balaciu, o investiție 100% israeliană, a fost înființată în 2010 cu scopul de a deservi întreaga producție de lapte a companiei Tnuva. Aceasta a fost rațiunea investitorilor străini atunci când și-au propus să testeze existența în țara noastră. Planul acestei colaborări a fost valabil doar doi ani. După acest răgaz a început adevărata provocare. Retragerea companiei israeliene din România a impus un nou sistem de funcționare, iar prima prioritate a fost căutarea unui partener care să preia producția de lapte. Cert este că planul de management adoptat a funcționat, iar Ghenia Farm a supraviețuit după plecarea Tnuva. Astăzi ferma are 500 de vaci mulgătoare, plus 400 de viței, se întinde pe 12 ha și are în structura sa două grajduri, sală de muls, spații de depozitare pentru furaje, lagună pentru dejecții. În total vorbim despre o investiție de 6 milioane de euro. Toată tehnologia implementată în fermă are „etichetă“ israeliană. În sala de muls se mulg 40 de exemplare odată, iar laptele este colectat în tancul de răcire.

În grajd confortul vacilor este asigurat vara printr-un sistem de ventilație cu aspersoare. Temperatura este menținută sub control de ventilatoare ce funcționează de la 8-9 dimineața și până seara. Aspersoarele pornesc un minut și jumătate, după care se opresc trei minute. Apoi ciclul se reia. În zilele foarte călduroase, înainte de a intra în sala de muls vacile au parte de „dușuri“ menite să le răcorească. Practic, deasupra lor este activat un sistem de aspersie a apei. Iarna funcționează un sistem de încălzire. Inițial proiectul fermei de la Balaciu presupunea dezvoltarea unui nucleu de până la 1.200 de vaci mulgătoare și achiziționarea a minimum 200 de hectare de pe care să se asigure baza furajeră a unității. Aceste lucruri nu s-au mai realizat, iar necesarul de hrană al animalelor este cumpărat de la fermierii din zonă.

1,70 lei, un preț echitabil pentru litrul de lapte

Toate exemplarele de la ferma israeliană au fost atent selecționate. Unitatea a fost populată de la început cu 500 de vaci cumpărate din Germania. După doi ani au fost achiziționate, din aceeași țară, alte 130 de exemplare. Burg Nadav spune că a fost personal în Germania pentru a selecta exemplarele și că genetica aleasă este de top. Spune că a plecat în Germania pentru că aici nu ar fi găsit exemplare de calitate din această rasă specializată pe producția de lapte, Holstein. Vacile rămân în producție trei lactații, după care sunt abatorizate. Pe perioada verii, când este foarte cald, media este de 30 litri pe cap de animal. În cele două grajduri ale fermei sunt ținute patru grupe diferite de vaci, fiecare grupă având 120 de vaci mulgătoare. La grupa de juninci – exemplare aflate la prima lactație – media este de 30 de litri. Zilnic din ferma Ghenia se obțin 12.000 tone de lapte – 400.000 de litri pe lună. Întreaga producție este livrată către o fabrică de lapte din Brașov. Despre valorificare, Nadav Burg spune că cea mai mare problemă este vara, atunci când prețul de valorificare a laptelui este foarte mic, 1 leu/litru. Abia spre sfârșitul lui iulie prețul începe să crească. În opinia dlui Nadav, un preț echitabil pentru litrul de lapte ar fi de 1.70 lei. Astfel, spune el, ar putea obține și producătorii un profit rezonabil. Șeful fermei Ghenia spune că și sistemul de acordare a subvențiilor este problematic. Întârzierile frecvente îi determină pe israelieni, ca și pe fermierii români în general, să bată pasul pe loc cu investițiile. „De acordarea subvențiilor depind multe dintre investițiile ce trebuie făcute în fermă. Iar subvențiile și așa mici – 400 de euro pe cap de animal – se lasă așteptate. Cert este că după cei cinci ani de când suntem aici nu am câștigat aproape nimic. Avem multe pierderi, dar patronul spune să avem răbdare că o să fie mai bine.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS