ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Sep 2021

Îmbunătățirea calității nutriționale a cărnii și ouălor prin includerea diferitelor suplimente antioxidante în dieta păsărilor

În zilele noastre, consumatorii sunt interesați de produse alimentare cu valoare nutrițională crescută, fără conservanți artificiali sau alți aditivi alimentari. În acest cadru, dezvoltarea de produse din carne cu conținut scăzut de grăsime și/sau niveluri mari de acizi grași nesaturați, în special acizi grași n-3, este de dorit ca strategie în controlul patologiilor cardiovasculare și inflamatorii. Însă, îmbogățirea conținutului de acizi grași n-3 este corelată cu o mai mare incidență la oxidare lipidică, cu efecte biologice nocive și un impact negativ asupra sănătății. Așa cum oxidarea poate cauza ruginirea și deteriorarea în cazul metalelor, un tip de oxidare similară are loc și în cazul nutrețurilor și a hranei furajere, rezultând râncezirea grăsimilor, distrugerea vitaminelor A, D și E, pigmenții (carotenoizi) și aminoacizii vor avea valori energetice biologice mai scăzute în cadrul rețetei. Drept consecință, este importantă nu doar îmbunătățirea valorii nutriționale a alimentelor, ci și minimizarea oxidării lipidice pentru a oferi produse alimentare mai sănătoase și sigure pentru consumator. Strategiile nutriționale prezintă o serie de beneficii întrucât animalele vii pot distribui eficient compușii către țesuturi, iar această abordare este mai sigură datorită obținerii unor produse din carne ce asigură cantități tolerabile pentru oameni. Pentru a contracara procesele oxidative, în ultima perioadă s-au studiat o serie de suplimente cu proprietăți antioxidante în hrana animalelor. Exemple în acest sens sunt: vitaminele (C, E), mineralele (Zn, Cu), compușii fenolici.

Animalele nu sunt capabile să sintetizeze vitamina E, prezența ei în țesuturi fiind total dependentă de dietă. Astfel, s-a demonstrat că suplimentarea dietei cu α-tocoferil acetat protejează acizii grași și colesterolul de oxidarea ouălor și a cărnii de pasăre proaspătă sau gătită. Există mai multe recenzii despre efectele protectoare ale tocoferolilor în inhibarea oxidării lipidice la păsări și alte animale. Suplimentarea cu diferite surse de tocoferoli scade apariția compușilor primari și secundari de oxidare, ceea ce influențează aroma și mirosul responsabile de râncezirea cărnii de păsăre și a ouălor.

Cuprul este cunoscut ca promotor al oxidării lipidice, însă acesta este folosit și ca supliment deoarece, în doză mare, are efect antimicrobian și de potențare a creșterii. În urma suplimentării cu cupru, s-a remarcat reducerea proporției acizilor grași saturați din grăsimea abdominală și scăderea conținutului de colesterol din ouă, plasmă și mușchi la pasăre. Relația dintre cupru și metabolismul lipidic poate fi observată în capacitatea deficiențelor de cupru de a cauza hipercolesterolemie la șobolani.

Zincul este un element ce face parte din sistemul enzimatic antioxidant drept cofactor pentru SOD (superoxid dismutaza). Suplimentarea cu zinc a dietei păsărilor la o doză de 20 g/kg reduce consumul de furaj și greutatea corporală. Suplimentarea cu 0.2-20 g zinc/kg furaj de pasăre pe o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 3 săptămâni) a cauzat creșterea concentrației de zinc în ficat, rinichi, pancreas și splină. În plus, suplimentarea cu zinc poate duce la alte efecte benefice: îmbunătățește performanța animalului și atenuează oxidarea lipidică la animalele crescute în stres termic. S-a dovedit, de asemenea, că suplimentarea dietei cu zinc a crescut conținutul de seleniu din carne, fără efecte asupra stabilității oxidative.

Compușii fenolici se găsesc răspândiți în natură într-o mare diversitate. Suplimentarea dietei păsărilor cu frunze deshidratate și/sau alte părți ale plantelor precum oregano, rozmarin, cimbru s-a practicat pentru studierea performanțelor, stabilitatea oxidativă a cărnii și calitatea cărnii de pasăre. Mai mulți autori au arătat că suplimentarea cu ulei de oregano și rozmarin poate crește retenția și protecția α-tocoferolului din carne, explicându-se astfel efectul sinergic când sunt adăugate împreună α-tocoferol acetat și uleiuri esențiale. Activitatea polifenolilor depinde de consumul lor, de biodisponibilitate și retenția tisulară a organismului; activitatea lor poate varia mult, dar în general este scăzută. Potrivit unor autori, izoflavonoidele sunt cele mai bine absorbite din clasa polifenolilor, în timp ce antocianii și proantocianidinele sunt cele mai slab absorbite. Activitatea antioxidantă in vitro a polifenolilor nu este neapărat corelată cu capacitatea antioxidantă in vivo. Deși se cunosc puține despre rolul fiziologic al polifenolilor, cercetările sugerează că o concentrație scăzută în țesuturi pare să fie suficientă pentru exercitarea mai multor efecte biologice, precum și o pontențială activitate antioxidantă.

La păsări, suplimentarea dietetică cu acești polifenoli confirmă că acești compuși exercită efecte antioxidante asupra musculaturii scheletice post-mortem. Polifenolii din plante sunt antioxidanți multifuncționali întrucât acționează ca agenți reducători, antioxidanți donori de hidrogen și agenți de chelatare.

Așadar, abordările nutriționale în vederea obținerii de alimente valoroase din punct de vedere nutritiv și care să satisfacă cerințele consumatorilor încă reprezintă o practică eficientă folosită în cercetările din domeniul zootehnic.

Mihaela SĂRĂCILĂ

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


Studiu finanțat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin proiectul ADER 9.1.2./14.10.2019


 

Portalul populațiilor de păsări acvatice

Beneficiem în atât de multe moduri de ecosistemele zonelor umede, dar majoritatea oamenilor nu recunosc valoarea vitală a acestora în susținerea vieții. Peste un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc chiar în zonele umede și totuși aproximativ 64% din acestea au dispărut în secolul trecut. Ecosistemele complexe, dinamice care se dezvoltă în astfel de regiuni sunt complet dependente de existența zonelor umede, de aceea conservarea și protejarea siturilor Ramsar trebuie să fie o prioritate. Altfel lanțul trofic își va pierde rând pe rând verigile.

Cum funcționează

La 29 iunie 2021, Wetlands International a lansat Portalul populațiilor de păsări acvatice (WPP), o platformă interactivă online care conține cele mai recente date privind starea și distribuția populațiilor păsărilor acvatice. Portalul este accesibil autorităților naționale sau locale astfel încât administratorii zonelor umede să selecteze populațiile relevante cu pragurile de 1%, pentru a verifica informațiile disponibile și pentru a identifica zonele umede potențial importante la nivel internațional sau național.

Acest portal oferă cele mai recente estimări legate de dimensiunea și tendințele a peste 2.500 de populații din 870 de specii de păsări de apă și prezintă ultimul prag de 1% din fiecare populație. Pragul de 1% a fost utilizat pentru a selecta 867 de situri Ramsar, reprezentând peste 35% din totalul siturilor listate la nivel mondial până în prezent (acestea reprezintă site-uri care îndeplinesc Criteriul 6 al Convenției Ramsar privind zonele umede).

Portalul sprijină astfel guvernele din întreaga lume să dezvolte și să pună în aplicare acțiuni de gestionare a zonelor umede și să conserve păsările de apă pentru a îndeplini obiectivele globale stabilite în temeiul Convenției Ramsar privind zonele umede, convențiile conexe legate de biodiversitate, precum și acordurile și inițiativele de transport aerian. Pe lângă denumirile formale, portalul oferă oportunitatea de a identifica zonele importante pentru păsări și zonele cheie de biodiversitate din întreaga lume. Portalul este utilizat pe scară largă de cercetătorii de păsări și zone umede, ONG-uri de conservare, industrie și altele.

Asia și Africa, preferate de cele mai multe păsări acvatice

La nivel global există peste 870 de specii de păsări acvatice cu roluri importante în ecosistemele naturale; tocmai de aceea conservarea lor este primordială. Amintim aici doar două exemple ale unor specii aflate la limita extincției. Maiestuoasa pasăre din specia Sarus Crane Grus, care are o înălțime de peste 1,5 metri, ceea ce o face cea mai înaltă pasăre zburătoare care locuiește în zonele umede din Asia de Sud și de Sud-Est și Australia, și Sarothrura ayresi, specie limitată la câteva zone din pajiști umede din estul și sudul Africii. Așa cum spuneam, ambele sunt specii amenințate la nivel global. Conservarea tuturor acestor specii necesită informații ușor accesibile despre starea și tendințele lor pentru a ajuta specialiștii să ia măsuri responsabile.

Cea mai mare parte a populațiilor păsărilor acvatice din lume se găsesc în zonele umede ale Asiei, urmată de Africa și Neotropice, Europa, America de Nord și Oceania având mai puține populații.

Aproximativ 29% din populațiile de păsări acvatice sunt mici, respectiv nu mai mari de 10.000 de exemplare. Se estimează că 9% din populații sunt între 10.001 și 25.000 de păsări, 21% între 25.001 și un milion, iar doar 5% sunt mai mari de un milion de păsări.

Dimensiunea populațiilor

Cele mai mari cinci populații din lume sunt:

  • Populația Scolopax rusticola din Europa de Sud și de Vest și Africa de Nord, estimată la 10.000.000-25.000.000 de exemplare;
  • Populația de Vanellus vanellus care se reproduce în Asia de Sud-Vest și Europa, estimată la 5.500.000 - 9.500.000 de păsări;
  • Populația de Sterna fuscata oahuensis din jurul insulelor Hawai din Pacific, estimată la 9.600.000 de exemplare;
  • Populația Anas platyrhynchos din America de Nord, estimată la 9.183.000 de păsări;
  • Populația de Anas discors din America de Nord, Centrală și de Nord, estimată la 8.948.000 de exemplare.

Populațiile mai mici tind să fie asociate cu regiunile tropicale, în timp ce populațiile mari sunt mai frecvente în regiunile temperate. Principalele excepții sunt speciile care trăiesc în apele costiere și marine, cum ar fi Sernica Sernă. În Oceania, mai mult de 40% din populații sunt mai mici de 10.000 de exemplare.


  • În general, 3% din populațiile cunoscute de păsări acvatice au dispărut încă din secolul al XVII-lea. O mare majoritate a acestora erau populații rezidente și limitate la unul sau un număr mic de insule.
  • Tendințele a 18% din populațiile existente la nivel mondial nu sunt cunoscute, în timp ce procentul crește la aproape 50% pentru populațiile din Asia, Oceania și Neotropice; acest fapt evidențiază lacunele mari în cunoștințe în aceste regiuni.
  • Din toate populațiile pentru care sunt disponibile informații despre tendințe, 38% sunt în scădere și doar 20% cresc, iar 39% sunt stabile și 3% fluctuează. Cele mai multe populații în scădere (50% din cele despre care se cunoaște faptul că sunt în scădere) se găsesc în Asia.

(D.Z.)

  • Publicat în Mediu

Măsuri dispuse la nivel național pentru a preveni răspândirea gripei aviare

La solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în seara zilei de 7 mai 2021 s-a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență  - Centrul Național de Combatere a bolilor pentru adoptarea unor noi măsuri în contextul diagnosticării virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploatație comercială de păsări din localitatea Ungheni, județul Mureș.

În urma ședinței au fost dispuse următoarele măsuri, care se aplică la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile:

  • Suspendarea organizării și desfășurării comerțului ambulant cu păsări;
  • Suspendarea activităților comerciale cu păsări vii, (de la puii de o zi până la păsările de reformă) pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum și a oricăror altor activități de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populației.

Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată.

Verificarea respectării  acestor măsuri se realizează prin acțiuni de control organizate în comun de către structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, ce vizează transporturile de păsări vii.

În contextul epidemiologic actual, de creștere a numărului focarelor de gripă aviară pe tot teritoriul Europei, presiunea virală este foarte mare și de aceea este absolut necesară impunerea și respectarea unor măsuri suplimentare pentru a preveni răspândirea acestei boli.

La nivel european, pierderile economice cauzate de evoluția gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

De aceea, ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate și respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea gripei aviare pe teritoriul țării noastre și a evita pagubele economice enorme generate de această boală.

ANSVSA monitorizează în permanență statusul de sănătate al păsărilor domestice și  al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să ajungă doar produse provenite de la animale sănătoase și, implicit, să protejeze industria avicolă din țara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează permanent cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu asociațiile ornitologice.

Sursa: ANSVSA

Centrele de sacrificare pentru păsări și iepuri de la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar vor putea să își desfășoare activitatea și după data de 31 decembrie 2020

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizează cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obținută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantități mici de carne de pasăre de către un producător, care are producție anuală de maxim 10.000 de păsări.

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce privește producerea și comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obținută în ferma proprie, cu o producție de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploatației, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obținută într-un centru de sacrificare păsări și/sau iepuri - o unitate cu spații și dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA județene pe raza cărora își desfășoară activitatea şi să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația în vigoare. 

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.  

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020.

Sursa: ansvsa.ro

Metode de vaccinare la păsări - PARTEA a II-a

Vaccinarea subcutanată sau intramusculară

Tot din prima categorie de vaccinuri, cea a vaccinurilor virale vii, categorie prezentată în ediția anterioară, face parte și vaccinarea subcutanată sau intramusculară, care se face în cazul vaccinurilor vii liofilizate. Prepararea soluţiei de lucru se face prin dizolvarea conţinutul flaconului cu vaccin liofilizat, în diluant, calculând 0,2 ml / pasăre / doză vaccinală. Vaccinarea propriu-zisă se realizează cu seringi de 2-3 ml, gradate, de preferat folosind ace speciale, scurte, pentru găină. Se administrează 0,2 ml vaccin reconstituit în diluant.

Metodele de vaccinare expuse sunt valabile şi la porumbei, iar 5 doze de vaccin AVIPESTISOTA pentru găină se consideră ca fiind egale cu 1 doză pentru porumbel. 

Vaccinarea la nivelul pielii

Vaccinarea la nivelul pielii se face în cazul difterovariolei. La găini, vaccinarea se face cu AVIPOX COL – 81 și AVIPOX GAL. Aceasta se realizează prin metoda stick, adică transdermic, prin perforarea membranei brahiale, cu un vaccinator special, doza vaccinală fiind de 0,01 ml de suspensie vaccinală, compusă din vaccin și diluant. La 7-10 zile de la vaccinare se execută controlul reacţiilor specifice locale. În cazul în care numărul de păsări fără reacţii postvaccinale depăşeşte 30%, revaccinarea este obligatorie.

Vaccinarea la curci, cu AVIPOX GAL, se face prin badijonarea foliculilor plumiferi după deplumare, în regiunea gambei sau coapsei. Este interzisă vaccinarea în membrana aripii deoarece curcile dorm cu capul sub aripă, virusul putând trece de la locul de inoculare la mărgelele de la gât, făcând posibilă generalizarea procesului variolic.

Vaccinarea la porumbei se realizează cu ROMPORPOX. Fiecare doză vaccinală se reconstituie în 0,2 ml diluant. Porumbeii se vaccinează prin badijonarea foliculilor plumiferi, deplumaţi în prealabil, de pe faţa anteroexternă a gambei. Porumbelul care nu prezintă foliculita specifică la 7-10 zile după vaccinare se va revaccina la celălalt picior.

Vaccinuri vii, bacteriene

De asemenea, există și cea de-a doua categorie de vaccinuri, cea a vaccinurilor vii, bacteriene, precum TIFOROMVAC. Fiecare doză vaccinală se reconstituie în 0,2 ml diluant pentru puii de 1 săptămână şi 0,5 ml pentru celelalte categorii de vârstă. Calea de vaccinare este subcutanată.

Vaccinuri inactivate

În cea de-a treia categorie de vaccinuri amintim vaccinurile inactivate, adică cele virale, bacteriene, mixte. Acestea se injectează subcutanat (s.c) sau intramuscular (i.m), în dozele specifice pentru fiecare vaccin. Vaccinurile AVIPESTIOL FORTE, PESTIHOLVAC FORTE, SALMOVACOL S.e. + S.t. și OVOPROTECT se injectează în doză de 0,3 ml / pasăre i.m. sau s.c.. Imunitatea oferită de aceste vaccinuri inactivate este de lungă durată, și anume 4 luni.

Dr. Cătălin TUDORAN, SC Romvac Company S.A.

Metode de vaccinare la păsări

– PARTEA I –

Vaccinarea păsărilor este importantă, necesară și trebuie făcută pentru prevenirea bolilor acestora. În prima categorie de vaccinuri pentru păsări includem vaccinurile virale vii precum AVIPESTISOTA, AVIPESTIVAC, BIAROMVAC, BIROVAC H120. Se utilizează vaccinuri în termen de valabilitate, menţinute la temperatura indicată de producător, 4-8 °C.

Vaccinarea în apa de băut

Prepararea soluției de lucru pentru vaccinarea în apa de băut se realizează prin dizolvarea vaccinului în apa de băut, calculând 20 ml de apă / pui / doza de vaccin, până la vârsta de 30 zile, şi 30 ml de apă / pui / doză, peste această vârstă. Apa folosită nu va conţine substanţe dezinfectante sau detergenţi. Se adaugă lapte degresat sau integral, în 2-3% apă din cantitatea totală folosită. Puii vor avea interdicție hidrică, neavând voie să bea apă începând cu 4 ore înainte de vaccinare. Timp de 2 zile înainte şi 2 zile după vaccinare se vor administra complexe de vitamine, precum COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL în doză de 1 ml / litru de apă, VITA B COMPLEX, în doză de 1 ml / litru apă și NUTRIVITAMINOAMIN, în doză de 1 g / litru de apă / zi. Soluţia preparată cu vaccin va fi consumată de pui în aproximativ 4 ore.

Vaccinarea prin aerosoli

Prepararea soluției de lucru pentru vaccinarea prin aerosoli se face prin dizolvarea conţinutului flaconului cu vaccin în apa de băut, calculând 2 ml diluant / doză / pasăre care trebuie vaccinată. Vaccinarea se realizează cu pompe de aerosoli, iar mărimea particulelor variază în funcţie de vârsta păsărilor, 46-60 microni pentru primele 2 vaccinări şi 40-60 microni pentru următoarele.

Vaccinarea oculoconjunctivală

Pentru vaccinarea oculoconjunctivală se dizolvă conţinutul flaconului cu vaccin în diluant, precum DILUVAC C sau apă distilată, calculând 0,1 ml diluant la 1 doză vaccin / pasăre. Administrarea vaccinului se realizează cu pipeta. Pentru asigurarea eficienţei vaccinării pe cale oculoconjunctivală sau nazală se va instila câte 1 picătură în fiecare ochi şi în fiecare fantă nazală, adică 2 picături / pasăre. Vaccinarea va fi însoţită de tratamente antistres şi, dacă este cazul, şi de antibiotice. Păsările cu boli parazitare sau nutriţionale pot avea un răspuns imun necorespunzător. Vaccinarea oculoconjunctivală este cea mai bună cale de vaccinare pentru prevenția pseudopestei aviare.

Dr. Cătălin TUDORAN, SC Romvac Company SA

Crescătorii de animale vor primi ajutoare de stat

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

  • apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
  • apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  • apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.


Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

  • să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
  • să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Măsuri pentru protejarea animalelor şi a păsărilor în caz de inundaţii

În condiţiile avertizărilor de fenomene meteorologice extreme (ploi torenţiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca şi inundaţii în diferite zone ale ţării, fenomene care afectează și sănătatea animalelor, prin declanşarea de afecţiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează crescătorii de animale, precum şi autorităţile locale cu privire la obligaţia de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică şi de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea şi limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale sau apariția unor boli contagioase transmisibile la animale și de la animale la oameni, măsuri direcţionate cu responsabilităţi pentru:

  • protejarea sănătăţii animalelor şi a păsărilor, protecţia şi bunăstarea acestora;
  • protecţia mediului.

În domeniul protejării sănătăţii, protecţiei şi bunăstării animalelor

  • Monitorizarea exploataţiilor comerciale şi a exploataţiilor nonprofesionale din gospodăriile populaţiei care dețin animale şi păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă sau acţiunilor de necesitate (acţiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje şi a apei potabile).
  • Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică (în special la fermele cu porci şi păsări).
  • Asigurarea unor locuri şi spaţii prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale şi mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundaţii în zone sigure, unde să fie asigurate condiţii de adăpostire, hrană, adăpare şi îngrijire.
  • Circulaţia animalelor în judeţ şi în afara judeţului să se facă numai dacă este strict necesar şi numai cu aprobarea şi sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau judeţene, după caz.
  • Administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate.
  • Deţinătorul de animale şi păsări are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă de orice modificare a stării de sănătate a animalelor, precum şi modificările comportamentale.
  • Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală şi de apă potabilă, existente în unităţile de profil sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calităţii şi a salubrităţii, precum şi stabilirea unor măsuri corective, după caz.
  • Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice şi dezinfectante pentru situaţii de urgenţă.

În domeniul protecţiei mediului

  • Coordonarea activităţii, prin implicarea autorităţilor locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor şi dirijarea lor la unitatea de distrugere sau incinerare.
  • Curăţirea şi dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale.
  • Verificarea condiţiilor de manipulare, colectare, păstrare şi transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
  • Colaborarea servicilor sanitare veterinare cu alte autorități locale implicate şi cu asociaţiile crescătorilor de animale şi asociaţii pe produse pentru implementarea măsurilor stabilite pentru astfel de calamități naturale.

Situaţiile deosebite pot fi comunicate la unităţile sanitare veterinare sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ şi eficient cu personal de specialitate.


Dr. Ioan Viorel Penţea,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Punct de vedere privind evoluția gripei aviare (influenței aviare) în România - ASAS

Influența aviară (AI) este o boală virală extrem de contagioasă care afectează mai multe specii de păsări domestice crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman (găini, curcani, prepelițe, fazani etc.), păsări de agrement și păsări sălbatice. Ocazional, în circumstanțe bine definite, mamiferele, inclusiv oamenii, pot contracta virusul gripal de la păsări.

Există numeroase tulpini de virus AI care sunt de obicei clasificate în două grupe în funcție de gravitatea bolii pe care o determină la păsările domestice: tulpini cu patogenitate scăzută (LPAI), care de obicei provoacă manifestări clinice discrete la păsările domestice sau deloc, și tulpini înalt patogene (HPAI), care pot cauza semne clinice severe și o rată a mortalității crescută la păsările domestice.

Influența aviară a atras atenția comunității internaționale de-a lungul anilor, focarele înregistrate în industria avicolă sau în gospodăriile de subzistență având consecințe grave atât asupra mijloacelor de trai, cât și asupra comerțului internațional în multe țări.

Deși majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare nu infectează oamenii, unele, cum ar fi tulpinile H5N1 și H7N9, sunt bine cunoscute publicului din cauza implicațiilor lor în infecții grave și uneori fatale la oameni.


Emergența tulpinilor HPAI, precum H5N1, un virus AI extrem de patogen, a fost semnalată inițial la om în Hong Kong în 1997. Virusul a reapărut apoi în 2003 și 2004 și s-a răspândit din Asia în Europa și Africa, provocând câteva sute de cazuri umane și decese, precum și distrugerea a sute de milioane de păsări domestice. Această formă asiatică de H5N1 a declanșat îngrijorarea oamenilor de știință și a autorităților și a generat lansarea unor programe de supraveghere din cauza potențialului pandemic al unui astfel de virus, în cazul în care apariția unei mutații i-ar conferi proprietatea de transmitere interumană. 

Programele de supraveghere a circulației virusurilor AI în populațiile de păsări sălbatice cunoscute ca gazde ale acestor virusuri au evidențiat prezența/ circulația continuă a diferite tulpini de virus AI, inclusiv a celor din grupul H5Nx. De la detecția tulpinii HPAI H5N1 Guangdong, China (clade 2.3.4) în 1996, virusul s-a răspândit în peste 80 de țări, mai ales pe rutele păsărilor migratoare și ulterior a evoluat, generând sub-clade 2.3.4.4, care include subtipurile H5N2, H5N5 și H5N8, toate izolate de la păsări domestice în China. După 2010, tulpinile aparținând acestui clade 2.3.4.4 au diseminat în Coreea de Sud în 2014, provocând un focar în sever.

Până în prezent, izolate ale AIH5N8 au fost identificate în America de Nord, Africa, Europa și Rusia și continuă să provoace focare aviare.

În 2014 și 2015, Statele Unite au cunoscut un focar fără precedent cauzat de o tulpină de virus gripal aviar (HPAI) extrem de patogen, H5, al cladei eurasiatice 2.3.4.4. Cazurile inițiale au afectat în principal păsările sălbatice și diferite specii de păsări de curte din sistemul free-range, în timp ce focarele ulterioare au afectat găini și curcani din ferme comerciale.

În 2016-2017 și România a declarat focare de AI cu tulpina H5N8 la păsări sălbatice și crescute în exploatații gospodărești.

Patogenia, transmiterea și dinamica evolutivă intragazdă a H5N8 eurasiatică inițială și tulpini reasortante ale acesteia au fost supuse unor detaliate investigații asupra particularităților patobiologice dezvoltate în cursul replicării pe diferite gazde, pe parcursul aceluiași eveniment: secvențierea tulpinilor izolate de la speciile de galiforme studiate a evidențiat numeroase polimorfisme cu frecvență scăzută și 20 de substituții la nivel de consens la toate speciile de păsări și genele virusului, dar mai frecvent la prepelițele și prepelițele japoneze și la determinanții genetici ai proteinelor interne PB1 și PB2.

Această flexibilitate genomică după un singur pasaj indică faptul că virusurile AI pot continua să evolueze prin circulație între diferitele specii de galiforme, crescând oportunitatea lor de a se adapta altor specii. ( J. Virol. 2017 Oct 13;91(21).

Mai multe studii au investigat patogenitatea tulpinilor H5N8 (tulpina identificată și la focarul din România, 2020) pentru diferite specii de mamifere, culturi de celule de origine mamiferă și mamifere de laborator (dihor, șoarece), pentru a evalua mutațiile posibile asociate cu riscul dobândirii proprietății de transmitere interspecii de mamifere a tulpinilor nou generate. Aceste studii au evidențiat că mutațiile în domeniul proteinei interne PB1 sunt asociate cu susceptibilitatea crescută a tulpinilor pentru celulele mamifere și pentru creșterea cantității de virus excretat, astfel încât tulpini care ar suferi aceste mutații sau ar achiziționa prin reasortare o astfel de structură PB1 ar prezenta un risc sporit de transmitere la mamifere.

Deși cazuri de transmitere a H5N8 la om nu au fost semnalate (Tate, 2018 ), studiul efectuat de Park (Park SJ,2017) demonstrează că o singură substituție genică ar putea spori semnificativ patogenitatea acestora pentru mamifere și că posibilitatea ca un virus H5N8 să poată infecta oamenii în viitor nu poate fi deci exclusă.

Și studiul lui Xu W și col., care reiterează că până în prezent nu au fost raportate infecții umane cu virus A (H5N8), argumentează că posibilitatea nu poate fi exclusă, dată fiind tendința evolutivă de transmitere de la păsări la om pe care o manifestă acest sub-clade, demonstrată de rezultatul analizei semnăturii genomice a HPAI H5N8.

Ținând cont de aceste tendințe, izolatele HPAI A (H5N8) recent apărute arată o tendință evolutivă spre achiziția mai multor determinanți asociați susceptibilității pentru om și, împreună cu aceasta, a potențialului transmisibilității de la pasăre la om. Se apreciază că este urgentă supravegherea mai extinsă a acestei tulpini HPAI A (H5N8) care se răspândește rapid, precum și necesitatea pregătirii împotriva potențialelor sale pandemii.

În România, conform procedurilor internaționale, diagnosticul HPAI constă în identificarea tipului hemahlutininei (Hx) și al neuraminidazei (Nx). Față de rezultatele studiilor anterior menționate devine imperativă inițierea unui program de cercetare care să aibă drept scop următoarele:

  • monitorizarea evoluției genetice a tulpinilor circulante/izolate la noi în țară, prin investigarea în focare a tuturor speciilor aviare susceptibile, nu numai a celei afectate;
  • studierea celorlalți determinanți de patogenitate precum proteinele interne PB1, PB2 și altele, care au fost deja demonstrate ca asociate riscului de extensie al spectrului de gazde și patogenității tulpinilor HPAI;
  • investigarea subiecților umani din sau în contact cu focarul.

În prezent, în România nicio structură publică nu investighează aceste aspecte, riscând să ne confruntăm cu un fenomen pentru care nu am adoptat investigații predictive și cu atât mai puțin preventive, diagnosticul fiind numai o etapă, ce rămâne o simplă constatare în absența măsurilor ofensive de profilaxie.

Academia de Ştiinţe Agricole și Silvice

„Gheorghe Ionescu-Sişeşti“

Creşterea păsărilor de expoziţie: pasiunea de care nu a mai putut scăpa un tânăr ieşean

O pasiune începută în urmă cu 10 ani s-a transformat pentru Constantin Ganicenco, un tânăr de 26 ani din Iaşi, „într-un microb“ care i-a intrat în sânge în momentul în care a ajuns întâmplător la un târg de animale în Ungaria. În prezent, deţine 8 rase de găini, dintre care cele mai populare sunt Ayam Cemani, Brahma şi Mătasea japoneză albă, cu care participă la diferite expoziţii locale şi naţionale.

Titlu de campion naţional la rasa de găini Ayam Cemani

În anul 2010 ieşeanul a achiziţionat primele exemplare de găini de ornament, respectiv Mătasea japoneză albă, ne spune acesta. „A fost doar începutul unui drum care, pe atunci, nici nu bănuiam unde o să ducă. Ajuns în ţară, am construit mai multe spaţii pentru a putea aduce mai multe rase şi, uşor, uşor, am început să achiziţionez păsări atât direct de la crescători, cât şi de la expoziţiile din ţară şi din străinătate.“

Ulterior, această pasiune a tânărului a dus şi la decizia de a urma o facultate în domeniul zootehniei pentru a înţelege mai bine atât creşterea acestor animale cât şi reproducţia, bolile şi tratamentele impuse, mai spune crescătorul. „Am intrat în expoziţia zonală încurajat de tatăl meu, şi el la rândul lui crescător de porumbei de joc şi zbor. Înconjurat de oameni ce m-au susţinut şi au dedicat timp şi bani acestei pasiuni, am ajuns de la una la şase rase de găini. La rasa Brahma, în momentul de faţă, deţinem 12 varietăţi de culoare. Munca, pasiunea şi cheltuielile îmi sunt împărtăşite şi de către soţia mea care îmi este alături, fiind şi medic veterinar. În urma expoziţiilor ne putem mândri cu rezultate foarte bune la expoziţii zonale şi naţionale. Ultimul rezultat de anul trecut a fost titlul de campion naţional la rasa de găini Ayam Cemani, cocoş de 95 de puncte, exemplar obţinut la noi prin încrucişarea a două linii de păsări aduse din Ungaria şi Germania“, precizează Constantin.

Vaccinări şi deparazitări în timp util

Respectarea protocolului de vaccinare, precum şi deparazitarea sunt esenţiale pentru a menţine păsările sănătoase, pe lângă o furajare de calitate, mai specifică ieşeanul. „La fel ca şi la oameni, apar foarte multe boli, dar cele mai periculoase se manifestă în perioada de primăvară şi toamnă. În trecut, am avut probleme cu micoplasmoza aviară, dar cu îngrijire locală şi multă răbdare am depăşit momentul. De altfel, curăţarea boxelor săptămânal este una dintre măsurile abordate de mine pentru prevenirea îmbolnăvirii, o bună aerisire a spaţiilor în care ţinem păsările, mâncare de calitate şi un aport de vitamine periodic m-au ajutat să evit problemele de sănătate în efectivul de păsări. Menţionez că folosesc cereale de cea mai bună calitate furnizate de dl fermier Vasile Lungu, cu care colaborez de câţiva ani; acestea sunt măcinate sau date ca atare. Puişorii de găină vor primi un furaj gata preparat cu un conţinut de proteină necesar unei bune dezvoltări“, a mai adăugat acesta.

Expoziţii locale şi naţionale

Crescătorul specifică că efectivul de păsări nu va fi mărit, dar speră să îmbunătăţească calitatea acestora şi, de la an la an, să poată obţine rezultate din ce în ce mai bune la expoziţiile naţionale şi, de ce nu, la cele internaţionale. „Mulţumită domnului preşedinte Romeo Condriuc de la Asociaţia de Crescători de Păsări de Genotecă Iaşi, unde sunt afiliat, am obţinut anul trecut rezultate frumoase la expoziţia de la Iaşi şi la expoziţia naţională susţinută la Romexpo Bucureşti, urmând pentru noi în acest an expoziţia «Cupa Moldovei» la Suceava, expoziţia locală de la Iaşi şi, de ce nu, doresc să ajung la câteva astfel de evenimente dincolo de graniţă, unde colegii mei au obţinut rezultate bune“, încheie Constantin Ganicenco.

Descrierea păsărilor de ornament

Mătasea japoneză este o varietate de găini ornamentală prezentă la noi în ţară în multe varietăţi de culoare, cea mai des întâlnită fiind culoarea albă. Se deosebeşte de celelalte păsări printr-o caracteristică a penajului inedită, fiind singura găină îmbrăcată în puf şi nu în pene. Pielea acestei păsări este de culoare închisă, respectiv un mov închis, prezentând pe picioare o încălţătură deosebită şi o particularitate a rasei, aceasta având cinci degete. Este o rasă blândă, fără pretenţii de furajare.

În colţul opus Mătasei japoneze se află rasa Brahma, o rasă uriaşă cu o prestanţă deosebită, o găină ce impune respect prin mărimea ei impresionantă şi poziţia ţanţoşă. Este o pasăre des întâlnită în România, în mai multe varietăţi de culoare. Greutatea acestor exemplare este în medie de 5.5 kg la mascul şi 4.5 kg la femelă, dar pot exista şi excepţii. Au câteva cerinţe de alimentaţie mai deosebite, necesitând o atenţie sporită la conţinutul de proteină din hrană.

La Ayam Cemani sau „Lamborghini-ul păsărilor de curte“, carnea, oasele și organele sunt, toate, negre (ciudat sau nu, ouăle sunt crem și nici sângele nu este negru, deși este mai închis la culoare). Motivul este o anomalie genetică numită melanoză. Aceste păsări depun între 60 și 100 de ouă în primul an, dar foarte puțini dintre puii care vor cloci vor fi tot complet negri, ceea ce face ca populația lor să rămână destul de restrânsă.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Focar secundar de gripă aviară într-o fermă comercială de păsări situată pe platforma Seini, județul Maramureș

În seara zilei de 17 ianuarie a fost confirmat un focar secundar de gripă aviară, cu același subtip (H5N8), la o altă fermă comercială de găini ouătoare, situată pe aceeași platformă unde a fost diagnosticat focarul primar (14.01.2020).

Din ancheta epidemiologică, efectuată de către D.S.V.S.A. Maramureş, a rezultat că între cele două ferme comerciale există un raport de cauzalitate, acestea utilizând același mijloc de transport al dejecțiilor.

În aceeași seară, la solicitarea D.S.V.S.A. Maramureş, s-a întrunit Centrul Local de Combatere a Bolilor (C.L.C.B.) Maramureş sub coordonarea domnului prefect al judeţului, în calitate de preşedinte.

În cadrul CLCB s-a aprobat planul de măsuri pentru toate fermele aflate pe platforma avicolă (8 ferme de pasăre şi 1 de suine), în conformitate cu legislația specifică (Directiva Consiliului 94/2005/CE transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 54/2007).

Măsura de a restricţiona drumurile de acces către toate cele 9 ferme, luată după declararea primului focar, a fost menţinută. Inspectoratul Județean de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmi Județean şi serviciile sanitare veterinare oficiale din judeţul Maramureş au luat măsurile necesare pentru respectarea acesteia.

De asemenea, sunt menţinute măsurile de restricție severe privind circulația persoanelor, animalelor și a mijloacelor de transport pentru toate fermele, precum şi în zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în urma declarării focarului primar.

Pentru exploatațiile din afara zonelor de restricţie, continuă aplicarea măsurilor de supraveghere și control, astfel incât să se poată interveni rapid, în eventualitatea depistării unor simptome care pot fi atribuite gripei aviare.

Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6).

Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea.

Sura: ansvsa.ro

Creșterea păsărilor de expoziție, mai mult o pasiune decât o afacere

În localitatea Comarnic locuiește Dragoș Oancea (foto), un tânăr inginer zootehnist care de mic a avut animale. Spune despre el că, atunci când era copil, prefera să stea în curte, printre păsări, nu să se joace cu jucării. Pasiunea lui s-a dezvoltat în timp, a achiziționat diverse rase de păsări de expoziție și de ornament și a ajuns să participe la expoziții de profil. Premiile nu au întârziat să apară, iar de la o simplă pasiune a ajuns să clădească o afacere. Însă nu crește doar păsări, ci și alte specii de animale din rasă pură.

cresterea pasarilor 1

De la păsări de curte obișnuite la exemplare de expoziție

Să vizitezi gospodăria unui tânăr pasionat de creșterea animalelor nu poate fi decât o încântare. Am observat îndeaproape cotețele și cuștile păsărilor, precum și adăposturile în care sunt crescute oile, dar și porcii din rasele Bazna și Mangalița. Nu am încetat în a-i adresa întrebări despre fiecare rasă și specie în parte, iar răspunsurile detaliate nu au întârziat să apară. Am aflat astfel că încă de la vârsta de 7 ani era interesat de păsările din curte, care, bineînțeles, nu erau de rasă. „Am mers cu un vecin și cu tatăl meu la o expoziție de păsări la Breaza și am rămas surprins de exemplarele expuse acolo, mai ales de rasa Brahma, pe care o cresc și acum. De 21 de ani cresc această rasă pentru că în acea perioadă am luat legătura cu un crescător, am vrut să cumpăram niște păsări, dar ni s-au părut scumpe, așa că am cumpărat 20 de ouă și am scos primii puișori. De atunci am început să creștem păsări de expoziție, să mergem la mai multe expoziții din țară, am achiziționat și alte păsări din alte rase – Orpington, Cochinchina, găini pitice din rasa Paduana, Phoenix și multe altele. Am menținut aceste rase de-a lungul timpului, am adus material genetic din străinătate și m-am dezvoltat treptat“, a precizat Dragoș Oancea.

Exemplare rare de peste hotare

La 14 ani, în 2015, a participat la prima expoziție atunci când a expus un cocoș din rasa Brahma Potârnichiu pe albastru, unde a obținut 94 de puncte. La astfel de expoziții punctajul maxim este de 95, chiar 96 de puncte, însă, dacă mai multe exemplare obțin punctajul maxim, se alege doar un campion. Între timp a mai participat și la alte expoziții, iar în 2009 a plecat în Germania pentru a vedea și alte păsări. S-a întors cu 11 varietăți de Brahma, dintre care unele nu existau în țară la acel moment. „Atunci a fost o investiție destul de mare, dar am recuperat banii în timp pentru că am adus animale valoroase. Astfel că în 2010 am participat la prima expoziție națională și am avut 8 campioni. Un exemplar a costat atunci între 80-100 euro, după care am obținut pui, pe unii am reușit să îi vând cu 100-150 euro; vorbim aici de vârfuri, acele animale foarte bune, restul costă între 100 și 150 lei. Acela a fost începutul participării mele la expozițiile importante“, a mai adăugat Dragoș.

cresterea pasarilor 10

În acest moment crește 10 varietăți de păsări Brahma, rasa lui de suflet după cum a specificat, iar despre îngrijirea lor tânărul inginer spune că se ocupă ca la carte. Le oferă spațiul de care au nevoie, adică un adăpost acoperit, pentru că nu trebuie să stea în noroi sau zăpadă, chiar dacă din grupa raselor grele Brahma este cea mai rezistentă. Un alt aspect de care are mai grijă este furajarea animalelor și le oferă hrana necesară în funcție de vârstă. „Puii din această rasă sunt foarte slabi până la 6-7 luni, în prima fază li se dezvoltă scheletul și astfel au nevoie de foarte multe minerale și de spațiu ca să alerge. După această etapă trec la finisarea pentru expoziții. Ce înseamnă acest lucru? O matcă o păstrez pentru următorul an și atunci o cresc în libertate pentru a-și întări imunitatea. Exemplarele pentru expoziție le cresc separat pe stat de talaj, le pun la dispoziție minerale, vitamine, deci furaj special“, a punctat crescătorul de păsări.

Întrebat cât de costisitoare este această activitate, a preferat să nu răspundă pentru că nici măcar nu a făcut un calcul exact de frica rezultatului. „Dacă nu aș avea și alte afaceri, nu aș putea să trăiesc din creșterea păsărilor de expoziție. Recuperez investiția din vânzarea exemplarelor de valoare pe care le obțin, dar nu este o activitate foarte profitabilă“, a mai precizat el.

Expoziții internaționale

cresterea pasarilor 12

La Leipzig, în 2012, a participat pentru prima oară la o expoziție internațională, unde a mers cu 4 păsări Brahma. A obținut o medalie, nu a reușit să aibă un campion, punctajul maxim pe care l-a obținut fiind de 94 de puncte. În 2018 a participat la o astfel de expoziție și în Danemarca, unde a expus o singură pasăre și a obținut același punctaj. „Astfel de competiții au loc din 3 în 3 ani, sunt foarte strânse, pentru că sunt peste 400 de păsări înscrise la o singură categorie. În rest, am participat la foarte multe concursuri naționale, unde am obținut multe diplome și medalii“, a punctat Dragoș.

Crește și alte specii de animale, multe de ornament, printre care păuni, rațe, fazani, porumbei, dar are și 10 rase de găini pitice, despre care ne-a spus că necesită un spațiu mai mic și sunt mai ușor de crescut pentru că nu sunt la fel de pretențioase precum găinile din rasa Brahma. Printre acestea se numără Mătase Japoneză, Paduana Aurie, Phoenix, Conchinchina Pitic, Winadot Pitic, Wyandotte Porțelan și a obținut cu unele păsări din acestea mai multe premii de-a lungul anilor. Nu uită nici de rasa autohtonă Gât Golaș de Transilvania, pe care o crește de ceva vreme; intenționează să mărească efectivul și consideră că subvenționarea acestei rase ar fi benefică. „N-ar trebui să uităm de această rasă pentru că este foarte rezistentă, ouă foarte bine și se pretează foarte bine în creșterea din gospodării. Din păcate, la noi este prea puțin crescută, iar ungurii au ajuns să aibă mai multe exemplare decât noi. Nu sunt exemplare atât de scumpe, un exemplar de elită este în jur de 100-150 lei, însă merită crescută“, a declarat tânărul fermier.

cresterea pasarilor 11

Întrebat cum reușește să vândă păsări, a precizat faptul că reclama e dată de rezultatele pe care le obține în competiții, așa vinde cel mai bine, însă și prin intermediul Internetului găsește clienți. Pentru a feri animalele de boli le face tratamente preventive, le vaccinează, nu prea merge la alți crescători de animale, iar dacă îi vizitează îmbracă costumul special, la el în curte nu prea intră alte persoane care au păsări, iar atunci când își achiziționează animale le ține mai întâi în carantină.

Fermă mixtă pentru necesarul familial

În gospodărie Dragoș are și porci Bazna și Mangalița, rase pe care le-a ales datorită faptului că se pot crește foarte ușor, dar și pentru că au carnea gustoasă și fragedă. „Scroafele din rasa Mangalița au avut anul acesta mai mulți purcei, una dintre ele fătând 8. Nu au probleme la fătare, niciodată nu am stat cu grijă că trebuie să le ajut. Doar după ce înțarcă purceii îi deparazitez și apoi le ofer mâncarea specială, adică furaj starter care conține toate elementele și vitaminele de care ei au nevoie, după care, treptat, îi scot în spațiu deschis unde au libertate, le dau iarbă, lucernă, cartofi și cresc foarte ușor. Cresc și rasa Bazna și am reușit să fac un metis între cele două rase care este foarte rezistent“, a mai specificat Dragoș.

În ceea ce privește ovinele a ales rasa Texel deoarece este o rasă de carne care are un spor foarte mare de creștere, nu le mulge și le ține în stabulație. Tot pentru consum propriu crește și o vaci, găini, rațe și alte păsări de curte.

Responsabilitatea cu care crește animalele ne-a convins că nu face această activitate pentru bani, ci din pasiune. Și tot din pasiune i-ar plăcea pe viitor să deschidă o minigrădină zoologică, în care să expună mai multe specii de fazani, păuni, rațe, găini, porumbei și alte păsări,

Larissa SOFRON

Acțiuni privind supravegherea și prevenirea bolilor transmisibile la păsări

Creşterea păsărilor, în general, este o preocupare importantă pentru un segment de populaţie, activitate care asigură crescătorului o sursă de hrană în gospodăria proprie, dar şi venituri substanţiale prin valorificarea de păsări vii sau ouă obţinute de la păsările existente în exploataţii nonprofesionale sau exploatații comerciale cu sistem de creștere ecologic sau industrial.

Rentabilitatea creşterii păsărilor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii respectă normele de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, exploatare) şi în mod deosebit a normelor de protecţie sanitară veterinară, respectiv asigurarea statusului de sănătate.

Anual sunt stabilite programe judeţene, ca parte integrată a programelor naţionale, care cuprind măsuri specifice de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor transmisibile specifice păsărilor, precum şi asigurarea condiţiilor de igienă și calitate a produselor provenite de la acestea, destinate consumului uman, pentru protejarea intereselor consumatorilor.             

Dintre bolile transmisibile, cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de păsări domestice şi sălbatice, boli care generează pierderi economice importante datorită mortalităţii ridicate și a restricţiilor privind mişcarea păsărilor vii şi a produselor provenite de la acestea, cele mai grave sunt Pseudopesta, Gripa Aviară, Salmonelozele, dar şi alte boli infecţioase, boli produse de paraziți, sau tehnopatii specifice păsărilor crescute în hale închise.

Cu referire la Pseudopesta aviară, de reţinut că este o boală contagioasă cauzată de un virus, care afectează majoritatea păsărilor de curte, sau de crescătorie (găini, curcani, bibilici, fazani, prepeliţe, struţ, porumbei)  sau sălbatice (ciori, vrăbii etc.).

Contaminarea păsărilor se realizează prin nerespectarea măsurilor de profilaxie generală, a normelor de igienă și microclimat, prin contact cu păsări domestice şi sălbatice bolnave, prin apă, furaje, secreţii fecale, sau prin îmbrăcăminte umană contaminată.

Prevenirea şi supravegherea bolii se realizează prin:

  • vaccinarea pe flux tehnologic a păsărilor crescute în exploataţiile comerciale, vaccinarea în campanii organizate, sau la solicitarea proprietarilor, a păsărilor din gospodăriile populaţiei, cu prioritate în zonele de protecţie a fermelor de profil;
  • administrarea corectă a medicaţiei specifice în funcţie de specie şi categorie de vârstă;
  • supravegherea bolii prin efectuarea examenelor de laborator din probele recoltate conform procedurilor stabilite;
  • efectuarea de controale periodice în exploataţiile comerciale şi la gospodăriile populaţiei, pentru verificarea stării de sănătate a păsărilor, a măsurilor de biosecuritate şi bunăstare;

Gripa aviară (Influenţa Aviară) este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia şi s-a răspândit în întreaga lume, fiind predispuse la infecţie cu gripă aviară toate speciile de păsări domestice şi sălbatice.

Păsările migratoare (raţele sălbatice, în mod special) sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţie. Păsările domestice, inclusiv găinile  și raţele, sunt deosebit de predispuse la această boală cu final fatal.

Pentru protejarea efectivelor de păsări receptive, acţiunile de supraveghere a bolii, se asigură prin:

  • stabilirea zonelor de risc pe culoarul râurilor, în localităţile cu gospodării care au contact cu luciul de apă şi în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări;
  • supravegherea clinică a stării de sănătate a păsărilor domestice şi sălbatice din zonele ţintă;
  • efectuarea de examene de laborator din probe recoltate de la păsările moarte afluite din zonele de supraveghere.
  • inspecţia permanentă, prin examen de laborator pe probe de sânge, tampoane traheale şi tampoane cloacale la păsările migratoare din Delta Dunării, la păsările domestice din exploataţiile aflate în localităţile din judeţe cu risc crescut de contaminare, din zona trans-frontalieră şi a păsărilor din import aflate în perioada de carantină;
  • supravegherea comerţului intracomunitar şi a importului cu păsări vii provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe;
  • stabilirea de măsuri pentru limitarea circulaţiei păsărilor de curte în perimetrele gospodăriilor populației, informarea și instruirea fermierilor asupra condiţiilor de circulaţie a păsărilor în și din exploataţiile comerciale;

Salmonelozele la păsări sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. typhimurium etc) care cauzează pierderi prin mortalitate, infecunditate şi scăderea producţiei de ouă la toate speciile de păsări domestice şi sălbatice (raţe, găini, curci, fazani, canari, porumbei, etc)

Diagnosticul prezumtiv în salmoneloze se pune pe baza semnelor clinice şi a datelor epidemiologice şi se confirmă numai prin examene complexe de laborator.

Carnea şi ouăle (mai ales cele de raţă) provenite de la păsările infectate cu salmonele mobile constituie un permanent pericol pentru sănătatea publică, putând să producă toxiinfecţii alimentare grave la om.

Programul de prevenire şi combatere a salmonelozelor la păsări este canalizat pe două direcţii, respectiv găini ouătoare şi pui de carne broiler, prin:

  • supravegherea clinică a efectivelor de găini ouătoare şi a efectivelor de pui de carne crescute în exploataţiile comerciale;
  • supravegherea prin examene bacteriologice efectuate în laboratorul de diagnostic acreditat, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la păsări moarte şi fecale, conform programului stabilit prin programul anual;

Coordonarea şi implementarea eficientă a măsurilor stabilite prin programele specifice pentru fiecare boală specifică păsărilor, se realizează în baza strategiilor stabilite, la nivelul autorităţilor sanitare veterinare centrale şi locale, prin:  

  • Colaborarea permanentă cu crescătorii de păsări, organizaţi ca persoane fizice, juridice, sau în asociaţii de profil, prin întâlniri periodice cu caracter informaţional, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a obligaţiilor ce le revin în implementarea măsurilor stabilite;
  • Supravegherea bolilor transmisibile prin prelevarea de probe pentru examene de laborator şi alte operaţiuni specifice la efectivele de păsări din exploataţiile comerciale şi exploataţiile individuale ale populaţiei;
  • Monitorizarea modului de implementare a normelor de biosecuritate în exploaţiile comerciale cu păsări, protecţia şi bunăstarea pe specii şi categorii de exploatare;
  • Monitorizarea efectuării acţiunilor de dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în adăposturile destinate pentru creşterea păsărilor;
  • Controlul calităţii, a surselor de aprovizionare şi a modului de administrare a furajelor, medicamentelor și furajelor medicamentate;
  • Informarea medicului veterinar, arondat, privind suspiciuni sau semne clinice de boală de către deţinătorii de exploataţii cu păsări;

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

APIA autorizează la plată beneficiarii Măsurilor 14 şi 14T

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 20.03.2019, a demarat autorizarea la plată a beneficiarilor Măsurilor 14 şi 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine și pachet b) păsări, Campania 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 91.428.112,49 euro, din care 53.182.296,68 euro pentru bunăstare păsări şi 38.245.815,71 euro pentru bunăstare porcine și este finanțată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor.

Simptomele, prevenirea și tratamentul bolilor bacteriene la păsări de rasă (II)

Examenul clinic zilnic al păsărilor (vitalitate, numărul de păsări cu semne de boală, numărul de păsări moarte, procentul de ouat etc.), verificarea consumului de furaj și apă oferă indicii crescătorului despre prezența eventualelor boli. 

Aplicarea măsurilor preventive generale și speciale, efectuarea de tratamente rapide în urma unui dignostic de certitudine duce în final, la obținerea de rezultate pozitive în exploatarea acestei categorii de păsări.

Salmonelozele aviare

Sub această denumire se reuneşte un grup mare de boli primare prezente la numeroase specii de păsări domestice şi sălbatice, produse de germeni din genul Salmonella.

Salmonelozele pot fi grupate în două categorii: infecţii determinate de salmonele imobile (tifoza şi puloroza) proprii galinaceelor; și infecţii produse de salmonele mobile comune tuturor speciilor de animale.

La păsările adulte, salmonelozele afectează organele de reproducere de unde trec în ouă, asigurând în acest fel, transmiterea verticală a bolii, adică prin ou.

Puloroza

Boală infecţioasă a puilor de găină şi, mai rar, de curcă şi fazan produce mortalitate ridicată embrionară şi la pui în primele zile de viaţă.

Simptome sunt diaree cu fecale de culoare albă cretoasă, urât mirositoare. Găinile adulte prezintă evoluţie subclinică cu localizări genitale (ovarită, salpingită, peritonită). Producţia de ouă scade, iar multe dintre acestea rămân nefecundate şi deformate.

Tifoza

Boala este frecventă la găinile ouătoare, dar şi la alte specii (curcă, bibilică, păun, prepeliţă, fazan etc.). Are mare difuzibilitate în focar, dar are un pronunţat caracter staţionar. Simptomele sunt hipertermie, diaree cu fecale lichide de culoare verzuie sau galben-portocalie, urât mirositoare.

La necropsie, se constată hipertrofia şi congestia ficatului, splinei şi rinichiului. În contact cu aerul, ficatul capătă un aspect verzui (ficat „bronzat“).

Ca tratament, este activă o gamă largă de antibiotice. Controlul bolii se efectuează prin vaccinări periodice (TIFOROMVAC).

Paratifoza

Boala apare la toate speciile de păsări domestice şi sălbatice. Receptivitatea maximă este la tineret.

Simptomele sunt asemănătoare cu cele din puloroză şi tifoză. Embrionii pot muri în ou. Puii prezintă abatere, diaree cu fecale de culoare galben-verzui, uneori cu sânge. Unele păsări prezintă conjunctivite, dispnee, rinite, artrite, uneori tulburări nervoase (convulsii, incoordonări în mers, pareze şi paralizii).

Particularităţi clinice: artritele aripilor la porumbei care fac zborul dificil sau imposibil, motiv pentru care infecţia este cunoscută şi sub denumirea de boala zborului. Tulburările digestive şi fenomenele nervoase (pareze, paralizii, convulsii) apar şi la păsările de agrement (canari, peruşi).

Tratament: agenţii bacterieni sunt sensibili la o gamă largă de antibiotice (COLISTIROM, ENROFLOXAROM, FOSFOTILROM, ROMIGAL, AMOXINEOVIT, AMPICILINĂ, OXIROM, DOXIROM, AVIANPROTECT, ENTEROGUARD).

Controlul bolii se realizează prin vaccinări cu vaccinuri vii şi inactivate (SALMOVACOL) periodice. La porumbei, se practică și vaccinarea cu vaccin mixt contra salmonelozei și paramixovirozei (COLUMBOPOLIVAC S). Un rol important în controlul acestei boli, îl au măsurile de igienă corespunzătoare printre care și eliminarea vectorilor (căpușe, păduchi, purici, țânțari, păsări sălbatice etc.) care au rol de permanentizare a bolii în efectiv.

Dr. Ion IACOB

Laboratorul de Diagnostic, Romvac Company SA

Colistirom I

Enrofloxarom 1

Tiforomvac

Folosirea fitoaditivilor în hrana puilor broiler pentru menținerea echilibrului microflorei intestinale

Spre deosebire de rumegătoare, păsările nu au o floră bacteriană naturală capabilă să degradeze toate substanțele nutritive, având o imunitate limitată împotriva infecțiilor datorate colonizării intestinului cu microorganisme patogene. Utilizarea pe scară largă a antibioticelor ca promotori de creștere a condus la creșterea rezistenței agenților patogeni la antibiotice și acumularea de reziduuri ale acestora în produsele de origine animală și în mediu. Ca urmare, s-a impus interzicerea utilizării antibioticelor pentru stimularea creșterii animalelor de către UE (2006). Perioada care a urmat a reprezentat o perioadă critică pentru sectorul zootehnic și mai ales cel avicol, conducând la afectarea performanțelor de producție, stimularea reapariției agenților patogeni care au cauzat boli și pierderi economice în ferme. Acest lucru a impus dezvoltarea alternativelor la antibiotice pentru menținerea sănătății și a performanței monogastricelor.

Fitoaditivii proveniți din ierburi, condimente sau plantele aromatice sunt clase relativ tinere de aditivi destinați hranei animalelor care au câștigat o atenție considerabilă în ultimii ani ca alternativă la antibioticele ca promotori de creștere (AGP) la păsări. Compușii fitogenici sunt definiți ca fiind compuși bioactivi naturali derivați din plante cu efecte pozitive asupra creșterii și sănătății animalelor și sunt adesea uleiuri esențiale ale plantelor si extractelor din plante (Puvaca și colab., 2013). Modul principal de acțiune al fitoaditivilor este modularea microbiotei intestinale benefice prin controlul agenților patogeni. Uleiul esențial prezent în fitoaditivi conține majoritatea substanțelor bioactive ale plantei care includ carvacrol, eugenol, timol, capsaicina, cineole sunt bine cunoscute pentru proprietățile antibacteriene, antifungice, antivirale și anticoccidiale (Windisch și colab., 2008; Dragan și colab., 2014; Patil și Patil, 2016). Folosirea compușilor fitogeni ca aditivi furajeri în rațiile puilor are în vedere mai ales acțiunile antioxidante și antimicrobiene revendicate, cu efecte benefice asupra palatabilității și funcțiilor intestinale și asupra eficienței creșterii în greutate. Aceștia acționează ca promotori de digestibilitate, stimulând secreția enzimelor digestive endogene (Lee și colab., 2003). A fost raportat faptul și că fitoaditivii adăugați în dieta puilor cresc performanța, rata de conversie a hranei, siguranța și calitatea cărnii (Dhama și colab., 2014, 2015). Eficacitatea includerii fitoaditivilor în nutriția broilerilor depinde de mai mulți factori, cum ar fi compoziția și nivelul de incluziune, genetica păsărilor și compoziția generală a dietei.

Ușurința în achiziționare, proprietățile antimicrobiene, antioxidante ale fitoaditivilor fac ca utilizarea acestora în hrana puilor broiler să reprezinte o alternativă eficace atât pentru producătorii din sectorul avicol cât și pentru respectarea cerințelor consumatorilor.

Mihaela SĂRĂCILĂ, Teodor GAVRIȘ

44,3 milioane de lei pentru monitorizarea păsărilor din România

Începând cu luna septembrie, timp de 36 de luni, Ministerul Mediului va aplica proiectul european în valoare de 44,351 milioane de lei denumit „Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE“. Dacă denumirea vi se pare oarecum sofisticată, aflați că este vorba despre monitorizarea păsărilor care trăiesc în România. De altfel, acesta este o continuare a unui alt proiect derulat între 2012-2015 de către Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă București, în parteneriat cu Ministerul Mediului, denumit „Sistemul național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România, în baza articolului 12 din Directiva Păsări“, în valoare de 24,448 milioane de lei (19,95 mil. lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională). Respectivul demers s-a finalizat și cu publicarea unui Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România (2015) în 3.000 de exemplare și a unui Ghid standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România, în 1.000 de exemplare.

Revenind la contractul semnat recent de ministrul Mediului Grațiela-Leocadia Gavrilescu, obiectivul general al proiectului îl constituie realizarea monitoring-ului speciilor de păsări de interes comunitar din România prezente pe lista de referință, estimarea mărimii populațiilor, a distribuției acestora și a tendințelor pe termen scurt și pe termen lung, asigurând în același timp și pregătirea necesară elaborării raportului național conform prevederilor articolului 12 al Directivei Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice). Proiectul va contribui la îndeplinirea obiectivelor Cadrului de Acțiuni Prioritare pentru Natura 2000, Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2020 și Strategiei Naționale și Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2014-2020, aprobată prin H.G. nr. 1081/2013. Comisia Europeană solicită statelor membre ale UE, la fiecare 3 ani, un raport care să conțină informații generale cu privire la punerea în aplicare a Directivei. Prima raportare a României a fost realizată în anul 2013.

În lume, marea familie a păsărilor, clasa Aves, numără peste 10.000 de specii, grupate în 27 de ordine și 155 de familii. În UE trăiesc peste 500 de specii, iar în România Societatea Ornitologică Română pune la dispoziție o listă cu aproximativ 390 de păsări. Conform celor mai recente studii, 43% din speciile de păsări din Europa sunt amenințate sau se confruntă cu scăderi grave ale efectivelor din următoarele cauze: extinderea limitelor așezărilor umane urbane și a transportului care au fragmentat și redus habitatele de păsări; agricultura intensivă, silvicultura și pescuitul (prin utilizarea pestici­delor s-au diminuat sursele de hrană); vânătoarea (reglementată, între timp, în sensul limitării ei, nu știm dacă și la noi, pentru a evita diminuarea drastică a populațiilor de păsări).

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu

Ce trebuie să plantezi ca să atragi păsările în grădina ta

Cum ar trebui să arate grădina dvs. pentru a fi considerată un paradis de către păsări? În primul rând trebuie să aveți în vedere ca vegetația să fie variată și structurată pe mai multe nivele. Este important să aveți laolaltă copaci bătrâni, tufișuri, specii de plante verzi, decorative și chiar pajiște, acolo unde dimensiunea curții o permite. Specialiștii de la Societatea Ornitologică Română recomandă plantarea unor pomi și arbuști autohtoni precum socul, măceșul sau mărul care au o valoare mult mai mare decât speciile decorative deoarece toamna și iarna le oferă păsărilor care iernează aici fructe. În plus, aceștia reprezintă un habitat ideal pentru o mulțime de insecte care devin sursă de hrană pentru păsări în special în perioada de creștere a puilor.

Arbuști

Unul dintre arbuștii îndrăgiți de păsări este scorușul (Sorbus aucuparia). Acesta este un arbust cu flori mici și albe, cu fructe roșii de dimensiunea bobului de mazăre, prinse în ciorchine. Fructele sale, care se coc în lunile august și septembrie, sunt preferate de sturzi, mierle, mătăsari și codroși. Păsările găsesc în scoruș și un alt tip de hrană. Este vorba despre unele specii de fluturi de noapte care caută scorușul pentru a se hrăni cu omizile de pe frunzele lui. Scorușul preferă locurile cu soare sau semiumbră și se poate planta solitar sau în grupuri. Are avantajul de a fi un arbust rezistent la ger și la secetă.

Păducelul (Crataegus monogyna) este un alt  arbust care atrage un număr mare de specii de păsări. Poate și datorită faptului că peste 150 de specii de insecte colonizează acest arbust. Raportat la acest lucru, meniul păsărilor este unul variat dacă poposesc în păducel. Mierlele, sturzii, cintezele, graurii și presurele galbene consumă fructele lui. Păducelul preferă zonele uscate, ferite de vânt și fără expunere directă în lumină, de aceea este recomandat să fie plantat la umbra unor copaci mai mari, dar cu suficient spațiul liber în jurul lui. Se dezvoltă foarte bine pe solurile calcaroase și fertile, bine drenate

Tot din categoria arbuștilor îndrăgiți de păsări face parte și socul (Sambucus nigra) care este căutat de înaripate – mierle, sturzi – și de unele mamifere mici mai ales pentru fructele sale negre. Acesta preferă solurile umede și zonele ușor umbrite. Este recomandat să fie plantat în zone aerisite, unde să își dezvolte coroana fără a fi înghesuit de alți copaci.

Un alt arbust pe care cei de la SOR îl recomandă este piracanta (Pyracantha coccinea). Din ghivece acesta poate fi plantat în orice perioadă a anului, mai puțin în lunile geroase, când pământul este înghețat. Preferă solurile uscate. Piracanta are rol decorativ, dar pentru păsări este o adevărată comoară datorită încrengăturilor sale dese și spinoase. În special vrăbiile de casă sunt cele care se ascund aici, dar piracanta reprezintă un loc de cuibărire și pentru alte specii de păsări precum măcăleandru sau mierla. Florile sale sunt albe, iar fructele sunt galbene, portocalii și roșii. Este foarte important că aceste fructe rezistă peste iarnă și sunt o sursă de hrană pentru păsările care iernează la noi – mierle, sturzi, florinți, mai rar mugurari.

Plante decorative

Iedera (Hedera helix) este o adevărată comoară pentru viețuitoarele din grădină. Aceasta are și rol de refugiu pentru păsările de talie mică, dar este și o sursă de hrană pe timp de iarnă. Fructele ei mici și negre rezistă chiar până în primăvară și fac parte din meniul mierlelor și sturzilor cântători.

Caprifoiul (Lonicerea sp) este o plantă cățărătoare apreciată de un număr mare de specii datorită beneficiilor variate pe care le oferă.

O altă plantă pe care o recomandă specialiștii de la SOR este caprifoiul. Parfumul florilor sale se răspândește în așa fel încât atrage și fluturii de noapte aflați la 500 de metri distanță. Fluturii de zi și molia colibri sunt alte insecte care iubesc caprifoiul. Biologii spun că peste 19 specii de insecte se hrănesc cu nectarul florilor de caprifoi și, mai mult, pentru 10 dintre ele acest nectar este singura hrană. Frunzele sale sunt consumate de mai multe specii de omizi care ajung în meniul păsărilor. Mierlele, sturzii, cintezele, mugurarii se hrănesc cu fructele sale roșii. Mai mult decât atât, mierlele folosesc foliajul dens al caprifoiului pentru a-și construi cuibul.

Floarea-soarelui (Helianthus annus) este de asemenea o plantă care nu ar trebui să lipsească din grădina dumneavoastră. În afară de faptul că nectarul său atrage foarte multe insecte, uneori chiar și fluturi, semințele de floarea-soarelui reprezintă hrană pentru foarte multe specii de păsări. Și avem câteva exemple: pițigoi, florinți, botgroși, scatii.

Pe lângă faptul că va atrage o multitudine de bondari, albine și fluturi în grădina dvs., echinacea este o plantă îndrăgită și de păsări. Este recomandat ca după uscare florile sale veștejite să nu fie îndepărtate pentru că semințele lor fac parte din meniul sticleților.

Alte plante ale căror fructe sunt consumate de păsări sunt măceșul, tisa, porumbarul, drăcila.

Tăierile se realizează iarna târziu. Dacă se taie florile sau fructele se elimină și beneficiile aduse viețuitoarelor. Nu trebuie tăiate ramurile pe care au fost construite cuiburi și nici cele din jurul lor. Se evită folosirea insecticidelor pentru că acestea decimează insectele și astfel dispare sursa de hrană a păsărilor.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Mediu

Transformă-ți grădina într-un paradis pentru păsări

Imaginea, oricât de frumoasă ar fi, dacă nu este însoțită de sunet nu pare vie. Nu transmite aceeași emoție. Doar încercați să vă închipuiți o grădină superbă, cu arbori, mii de flori și verdeață, dar în care este liniște deplină. Acum adăugați acestei imagini sunetul unei mierle sau ciripitul unor vrăbiuțe. Da!! Parcă peisajul se reîntregește. Specialiștii de la Societatea Ornitologică Română spun că ne putem transforma grădina într-un paradis pentru păsări. Și pentru a face asta ai nevoie doar de patru lucruri: apă, hrană, vegetație și locuri pentru adăpostit și reproducere. Vorbim în numărul acesta despre apă și hrană.

Apă

Dacă vei amenaja o adăpătoare în grădină, cu siguranță păsările vor veni să bea apă și să se îmbăieze. Și nici măcar nu ai nevoie de ceva sofisticat, este suficientă o farfurie mare de ghiveci. Aceasta poate fi fixată de tufișuri, copaci sau pervaz. Adăpătoarea poate fi pusă și direct pe sol. Dacă alegeți să o lăsați pe pământ, specialiștii de la Societatea Ornitologică Română vă recomandă să puneți adăpătoarea în imediata apropiere a unor tufișuri, copaci sau vegetație abundentă. După îmbăiere, din cauza penajului ud păsările sunt vulnerabile și au nevoie de un refugiu apropiat în cazul în care apare un prădător. O altă recomandare este ca împrejurul adăpătorii iarba să fie cosită. Astfel păsările au mai multă vizibilitate și se pot retrage în timp util în cazul unui atac.

Adăpătoarea, spun specialiștii SOR, trebuie să permită îmbăierea unei păsări de talia mierlei, deci diametrul ar trebui să fie de minimum 30-40 cm, iar adâncimea de 5-10 cm. Nu se recomandă adăpători cu adâncime mai mare pentru că se pot îneca păsările.Chiar și în această adăpătoare cu adâncimea de 10 cm este recomandat să se pună niște crenguțe sau pietre plate.

Adăpătoarea trebuie alimentată constant. Iarna trebuie pusă apă călduță (nu foarte caldă sau fierbinte), iar pe fundul ei se poate pune o piatră încălzită în prealabil.

Hrană

În anotimpurile calde păsările găsesc suficiente resurse de hrană în natură, însă iarna hrana devine o problemă pentru păsările care rămân în țară. Este cu atât mai solicitant cu cât temperaturile scăzute forțează păsările să consume și mai multă energie. Cele mai dificile luni sunt noiembrie-aprilie când, spun specialiștii SOR, este vitală amplasarea hrănitorilor. Acestea sunt de mai multe feluri, și anume:

  • tip căsuță. Aceasta este fixată pe un suport înfipt în sol și are toate laturile deschise. Poate fi amplasată într-un spațiu mai mare, cu vegetație mai înaltă (tufe sau copaci);
  • tip tavă. Acestea pot fi folosite în special de cei care locuiesc la bloc și se amplasează pe pervaz sau balcon;
  • hrănitorile suspendate pot fi realizate din materiale noi sau reciclate și pot fi fixate pe trunchiul copacilor sau al pereților. Se pot improviza hrănitori din recipiente din plastic, cutii de lapte sau de conserve.

Se pot face hrănitori și din dovleac ornamental uscat. Coaja lignificată are o durată de viață mare. Hrănitorile pentru pițigoi pot arăta diferit. Așa-numitele bile de pițigoi se pun într-o plasă și se suspendă în copaci.

Pentru a ne asigura că hrana nu este consumată de porumbei putem amplasa hrănitori cu cel puțin un perete format din plasă de sârmă. Orificiile plasei trebuie să fie suficient de mici încât să nu curgă semințele.

Important de reținut! Hrănitorile trebuie să fie inaccesibile pisicilor și să se afle la 3-4 metri de un pom sau o tufă în care păsările să se retragă la nevoie. Alimentarea acestor hrănitori se face doar în perioada menționată, noiembrie-aprilie, în funcție și de condițiile climatice La sfârșitul iernii, începutul primăverii apar primele insecte, iar resursele de hrană pentru păsări cresc. Dacă se continuă aprovizionarea cu semințe a hrănitorilor, păsările care au cuibărit își vor hrăni puii cu semințele din hrănitori. Inițial, sistemul digestiv al puilor nu este suficient dezvoltat pentru a digera semințele, iar dacă se întâmplă acest lucru șansele lor de viață scad. De aceea trebuie hrăniți cu insecte.

Tipuri de hrană recomandate:

  • semințe uleioase de floarea-soarelui, dovleac, in, cânepă, miez de nuci sau alune. Acestea trebuie să fie crude;
  • hrană vegetală, mai exact legume fierte sau fructe (mere, pere etc.);
  • grăsimea animală precum osânza sau slănina crudă;
  • bilele pentru pițigoi sunt practic un amestec de untură cu semințe uleioase.

Nu hrăniți păsările cu:

  • alimente sărate sau condimentate precum semințe sărate, prăjite, slănină condimentată, afumată etc.;
  • alimente procesate;
  • pâine;
  • paste și orez;
  • cereale (grâu, ovăz, tărâțe) sau porumb.

În numărul următor al revistei vom vorbi despre plantele pe care trebuie să le plantați pentru a vă transforma grădina într-un paradis al păsărilor.

Laura ZMARANDA

Histomonoza sau boala capului negru, la păsări

Histomonoza sau histomoniaza este o boală infecto-parazitară care afectează, în principal, curcile, dar și păunii, fazanii și găinile.

Forma acută a bolii este asociată cu diareea galbenă „ca sulful“ și este fatală. Câteodată apare cianoza capului, de unde și denumirea de boala capului negru. Caracteristic acesteia este apariția de leziuni cazeo-necrotice în cecum și ficat.

Infestarea

Agentul patogen este un protozoar flagelat: Histomonas meleagridis, care se transmite prin ouăle nematodului Heterakis gallinarum, care sunt foarte rezistente în mediul exterior.

În cecum histomonadele se replică cauzând o necroză severă, iar pe calea sângelui ajung în ficat. Ouăle embrionate de Heterakis care conțin histomonade sunt ingerate de râme, care le transportă în mediu.

Transmiterea bolii se face pe cale orală, direct sau prin cloacă, în momentul defecării, particular curcilor, când poate avea loc un transfer de protozoare.

Semnele bolii

Perioada de incubație este de 7-10 zile. Devreme apare o diaree galbenă sulfuroasă. Din a douăsprezecea zi curcile sunt toate slăbite, iar capul acestora poate fi roșu sau negricios. Evoluția poate fi mortală începând din a 14-a zi, cu vârful în a 17-a zi, fapt ce persistă până la sfârșitul celei de-a 4-a săptămâni post infestare.

Apar complicații respiratorii secundare și scăderea dramatică în greutate. Leziunile hepatice tipice apar între a 9-a și a 10-a zi post infestație și pot fi variabile ca mărime (de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri în diametru).

Diagnosticul se bazează pe datele epidemiologice și semnele clinice. Necropsia relevă leziunile cecale uni sau bilaterale, asociate cu leziunile hepatice care sunt specifice bolii.

Tratament

Când vine vorba de tratament trebuie ținut cont de faptul că derivații de nitrinidazol (dimetridazol, metronidazol, ipronidazol, ronidazol etc.) apar mult mai activi decât nitrofurani (nifursol).

La păuni, fazani, potârnichi și curci prevenția histomonozei se va face lunar, toată viața, 4-5 zile/lună cu ENTEROGUARD M pulbere (5 g/1 kg de uruială) sau ROMETRONIDAZOL pulbere (1,5 g/10 kg greutate vie/zi, în uruială). De asemenea, deparazitarea internă trimestrială se va realiza cu ROMBENDAZOL F (1 cpr/1 kg greutate vie/zi, timp de 2 zile) sau ROMOXIBENDAZOL (1 comprimat sau 1 g/10 kg greutate vie/zi).

rometronidazol plic Romvac

Se recomandă tratamentul cu METRONIDAZOL, în caz că boala clinic manifestă ține 7-10 zile.

Se administrează în apă hepatoprotectoare BEDGEN sau/și HEPATOPROTECT asociate cu VITA B COMPLEX (1-1,5 ml/litru de apă/zi, timp de 10 zile).

Se va acorda o atenție maximă profilaxiei cu respectarea normelor de biosecuritate în sensul că: nu se vor crește împreună puii de găină cu cei de curcă și nici tineretul cu curcile bătrâne. Se va păstra așternutul uscat pentru a reduce contaminarea prin cloacă. Se vor face dezinfecții profilactice curative cu DECONTAMINOL/ PURSEPT/CATIOROM.

De asemenea, trebuie realizată și acțiunea de combatere a muștelor, tânțarilor, păduchilor, ploșnițelor și puricilor cu ROMPARASECT sau TETRACIP.

Dr. Cătălin TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic, Romvac

Abonează-te la acest feed RSS