Creșterea struților se structurează în patru faze principale: reproducție, incubare, creșterea puilor și îngrășarea struților tineri în vederea sacrificării. În ultimul timp se vorbește tot mai des despre carnea de struț ca fiind una dintre cele mai sănătoase tipuri de carne, cu un conținut scăzut în grăsimi și calorii în comparație cu carnea de vacă, porc, pui sau curcan, având un conținut bogat în proteine și fier. Este și foarte săracă în colesterol.

Struții sunt crescuți fie pentru reproducție, fie pentru carne, piele și pene. Se recomandă ca țarcul pentru o pereche de struți să fie de aproximativ 1.000 metri pătrați. Trebuie un spațiu corect dimensionat pentru o familie de struți – de cel puțin 10 x 50 m.

Țarcurile se pot poziționa pe un sol nisipos, cu canalizare separată de cea a clădirilor și cu un adăpost pentru vreme neprielnică. Culoarele și portițele de legătură între țarcuri sunt foarte utile pentru a separa cu ușurință păsările, pentru deplasarea personalului și pentru accesul echipamentului. Este important ca ferma să fie construită departe de zgomot (trafic, orașe etc.).

Ferma de struți are cameră de stocare a ouălor, cameră de fixare (ouăle sunt plasate în incubator, verificate cu lampa cu UV, cântărite), cameră de clocire, incubator, cameră utilitară (pentru curățare), cameră de stocare pentru hrană, pene, unelte și echipamente și cameră pentru generator și combustibil.

Depunerea ouălor se face o dată la două zile, iar formarea unui ou de struț durează cca 48 de ore. Perioadele de depunere neîntreruptă a ouălor, de cca 2-3 săptămâni, alternează cu perioadele de pauză, de alte 2-3 săptămâni, momente în care organismul femelei de struț își reface provizia de elemente chimice, în special calciu, necesare formării următoarelor ouă.

O pereche de reproducători buni depun în jur de 100-110 ouă pe sezon. Din ouăle depuse, 80% sunt fertile, iar din cele fertile ies pui în proporție de 75-80%.

Diversificarea hranei

Pentru a avea un randament maxim, hrana struților trebuie să fie naturală. Struțul este econom, are nevoie de o cantitate de hrană care se situează în jurul a două sau trei kilograme pe zi, spun fermierii. Se recomandă un amestec special, bine proporționat de ingrediente, iar hrana pentru puii de o zi, foarte bogată în proteine, poate genera tulburări digestive, care afectează randamentul de creștere a struțului. Lui i se administrează aproximativ două kilograme de hrană pe zi, iar fermierii au realizat că, pentru a-l aduce la greutatea de sacrificare, de 100 kilograme, un struț va consuma aproximativ 350 kilograme de hrană.

Au nevoie de grâu, orz, ovăz, lucernă și nutrețuri combinate, care îi ajută la creștere. Hrana trebuie să conțină și suplimente de calciu, pentru care se poate folosi coaja propriilor ouă. Această suplimentare trebuie să fie făcută în perioada de creștere și în cea de depunere a ouălor. Conform studiilor efectuate, puii de struț de până la vârsta de șase luni agreează un amestec cât mai bogat de plante furajere: trifoi, lucernă, păioase, tulpini de floarea-soarelui, porumb, măcinate și omogenizate.

Struțul refuză să bea apă dintr-un recipient murdar. În anotimpurile reci, trebuie să li se dea apă călduță.

În hrana struților trebuie neapărat să fie cuprins și pietriș, între 0,5 și 1 cm, care ajută la digestia mecanică a hranei. Este recomandată folosirea exclusivă a pietrișului de granit, deoarece este o rocă nenutritivă pentru că nu se dizolvă în sucurile gastrice ale struțului. Este contraindicată utilizarea pietrișului calcaros, moale sau a cochiliilor de scoici. Au un conținut foarte bogat de calciu și sunt relativ ușor descompuse în sucurile gastrice.

Ce se mai poate comercializa

Ouăle infertile se pot folosi și pentru consum, 1 ou de struț fiind echivalentul a aproximativ 24 ouă găină. Din pielea de struț se pot confecționa cizme, haine și tapițerii. Un struț adult poate produce 1,5 mp piele; se pot confecționa până la 4 perechi de cizme.

Penele de struț pot fi strânse o dată pe an și sunt utilizate inclusiv pentru pămătufuri de praf.

Un studiu efectuat în Statele Unite arată că, în medie, 57,57% din carnea ce îmbracă carcasa osoasă a păsării poate fi folosită, astfel că, pentru un struț cu o greutate de 250 kg, 130 kg o reprezintă carnea.

Anca LĂPUȘNEANU

Bazele afacerii lui Marian din comuna Bălilești, județul Argeș, au fost puse de câțiva pui de struț african – cea mai mare rasă din lume. Cu ei a început povestea din „Grădina cu struți – Argeș“, născută în urmă cu 4 ani. Investiția a fost undeva la 35.000 de euro, iar profitul abia acum se conturează, fiind și primul an în care crescătorul de struți a început să vândă pui.

În curtea lui Marian conviețuiesc acum cinci familii de struți, fiecare „proprietară“ pe adăpostul și pe țarcul ei – masculii, dacă sunt ținuți la un loc, se ceartă. O familie este formată din două femele și un mascul.

Vârsta de 3 ani pentru masculi, respectiv 2 ani pentru femele marchează maturitatea struților, momentul în care încep să producă ouă. „Struții sunt păsări semisălbatice, iar masculii în timpul reproducției sunt foarte agresivi; intrăm la ei doar când le luăm ouăle“, ne spune Marian, care a achiziționat recent un incubator pentru ouă.

Profit garantat

Există două modalități de a face afacere din creșterea struților: fie se achiziționează pui pentru sacrificare – există un abator în țară unde sunt adunați struții – fie alegi să ai venituri din vânzarea puilor. Marian merge numai pe reproducție, vinde pui ce au de la trei săptămâni până la o lună de zile. Prețul unuia ajunge la 100 de euro. 

Perioada ouatului începe în luna aprilie și durează până în luna septembrie, după care urmează un repaus. O femelă face în jur de 50-70 de ouă pe an. Astfel că, de la cele 10 femele, Marian, printr-un calcul simplu, însumează o producție de 600 de ouă la final de an. Un ou la consum cântărește minimum 1,5 kg, aproximativ cât 25 de ouă de găină, și costă în jur de 100 de lei.

„Producem hrană, mai și cumpărăm. Mâncarea struților conține 70% lucernă, iar restul este reprezentat de un mixt de cereale preparat după o rețetă specială pentru struți. Acesta conține grâu, porumb, ovăz, șrot de floarea-soarelui, de soia, calciu. O familie mănâncă 2 kg de amestec de cereale dimineața și 2 kg seara.“

Oul și carnea de struț sunt renumite pentru că nu au colesterol. „Sunt clienți care cer ouă pentru încondeiat, penele sunt solicitate de administratori de florării, de organizatorii de nunți, fiind utilizate ca decorațiuni pe mese; se mai caută și untura de struț etc.“, declară entuziasmat Marian.

Focus pe ouă în incubator

Curtea lui este animată în weekend-uri și de oameni curioși, care vin împreună cu copiii lor să vadă struți în realitatea.

Puii se hrănesc cu granule care se pot achiziționa fie din comerț, fie se pot prepara în fermă, după anumite rețete. Trebuie să stea în loc ferit de frig, undeva la 28-30°C. Cel mai important detaliu pentru a avea pui sănătoși este să ai grijă de ouă cât timp stau la incubator. Ouale sunt ținute la circa 37°C, o temperatură recomandată dezvoltării puilor în găoace. Pentru a împiedica așezarea gălbenușului sau a embrionului în partea inferioară a oului și fixarea lui de membrana cojii, Marian ține ouăle în niște cofraje speciale în care ouăle sunt întoarse zilnic, automat sau manual. Prin aceasta, îi imită pe struții-părinți, care întorc cu regularitate ouăle în nisipul stepei.

Oul trebuie luat cu grijă, cu o mănușă, pentru a nu pune mâna direct pe el pentru că pielea are un strat de grăsime, iar oul este poros. Dacă se astupă porii de pe ou, nu se mai face tranzacția de aer, de umiditate. După 40 de zile de stat la incubator, chiar dacă nu sunt ciocănite, ouăle uriașe, ca de porțelan, sunt scoase în eclozor pentru a se evita ca puii să iasă direct în incubator pentru că acolo se dezvoltă niște bacterii și nu va fi în regulă pentru ei.

Marian speră ca, pe viitor, statul să ofere bani pentru înființarea unei ferme de struți, considerând că este o afacere în plină dezvoltare în România. Deocamdată, struțul nu este o pasăre națională și nu beneficiază de o atenție deosebită din partea autorităților.

Anca LĂPUȘNEANU

De data aceasta vă prezentăm crescătoria de struți a tânărului Ilie Daniel Mihali din Borșa, județul Maramureș. Crescătoria sa și-a deschis porțile în anul 2020, cu un număr de 7 familii de struți adulte, pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Investiția totală a fost de aproximativ 30.000 euro.

Pentru o carne mai curată

Ilie Daniel Mihali, de profesie medic, a hotărât anul trecut să crească struți și a trecut direct la fapte. „Împreună cu Viorel Roman am decis să creștem struți. Ideea mi-a venit văzând rata crescută a patologiilor cauzate de hipercolesterolemie, de consumul excesiv de grăsimi saturate și de carne din comerț. Crescătoria de struți Borșa este situată într-o poziție prielnică acestui tip de activitate, fiind întinsă pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Acest fapt ajută mult deoarece animalele nu sunt stresate și se simt în mediul lor. Suntem iubitori de animale și ne dedicăm cu seriozitate fermei noastre“, spune Ilie.

„Crescătoria noastră și-a deschis porțile în anul 2020, când am decis începerea activității cu un număr de 7 familii de struți adulte. O familie este formată din două femele și un mascul. Ideea acestei crescătorii ne-a venit analizând beneficiile aduse sănătății noastre de când am început să consumăm carnea și ouăle de struț. Carnea struților noștri este 100% naturală pentru că nu conține hormoni sau alți aditivi de creștere“, mai adaugă crescătorul.

Nenumărate beneficii…

Carnea de struț, considerată o delicatesă, este mai săracă în calorii decât carnea de pui, aduce beneficii multiple anemicilor, femeilor însărcinate și copiilor, plus alte beneficii. „Este recomandată celor care vor să slăbească. Carnea de struț are un conținut crescut de carnitină, o proteină care ajută la transformarea grăsimii în energie. Consumul de carne de struț este recomandat diabeticilor și hipertensivilor datorită conținutului scăzut de sodiu și al conținutului înalt de acizi grași Omega 3, Omega 6 și 9. Conține mult fier și este bogată în proteine, dar săracă în grăsimi. Părerea mea este că beneficiile consumului de alimente biologice, carne si ouă de struț nu numai că ajută persoanele cu anumite afecțiuni, ci pot ajuta în prevenirea anumitor patologii. Un ou de struț este echivalentul a 24 de ouă mari de găină și este suficient pentru o omletă care poate hrăni 15 persoane. Un ou de struț fiert moale este gata în 50 de minute, iar pentru a-l fierbe tare sunt necesare 90 de minute. Coaja oului este extrem de tare şi trebuie spartă cu o mașină de găurit. Ouăle conțin mai puțin colesterol, ceea ce înseamnă că felul de mâncare nu va afecta talia şi starea vasculară. Printre proprietățile ouălor de struț menționez: consolidarea sistemului cardiovascular; îmbunătățirea stării părului, a unghiilor, a pielii; întărirea vederii; promovarea creșterii musculare. Ouăle de struț sunt bogate în vitaminele A și E, carotenoidele, vitaminele din grupa B (B2, B9 și B12), aminoacizii esențiali (lizina și treonina), precum și micro și macroelementele: fier, zinc, magneziu, seleniu, mangan și fosfor. Este important faptul că sodiul este complet absent în compoziția minerală a oului de struț, prin urmare, este de preferat pentru persoanele cu o restricție a acestui mineral în dietă“, specifică crescătorul maramureșean.

Alimentația struților noștri de la Borşa este 100% biologică, fiind compusă dintr-un mix de cereale (ovăz, orz, porumb, grâu, semințe de floarea-soarelui, soia) și lucernă măcinată, mai adaugă Ilie Daniel Mihali. „Lucerna este de pe terenurile noastre; nici aici nu folosim niciun fel de îngrășământ chimic. Rația zilnică a unui struț adult este de aproximativ 30% cereale și 70% lucernă. Noi creștem pui cu vârste cuprinse între 1-12 luni, asigurând transport la cerere și informații legate de creșterea și dezvoltarea puilor.“

Portofele, poșete și curele din piele de struț

Creșterea struților reprezintă o afacere profitabilă cu investiție inițială mică, specifică crescătorul. „Încurajez toți doritorii care vor să înceapă această afacere deoarece struțul este o pasăre care se adaptează ușor condițiilor meteo (chiar dacă vine din Africa) și este destul de ușor de crescut. Când vine vorba de struți, nimic nu se pierde, totul se transformă. Până și pielea, considerată un produs de lux, este folosită pentru obținerea accesoriilor. Din ea se fac portofele, poșete, curele și chiar pantofi. Acest tip de afacere este la început, nu există producători foarte mari în țara noastră, de aceea acum este loc pentru oricine dorește să înceapă această afacere. Ca plan de viitor, ne gândim la creșterea efectivă a numărului de familii și, de ce nu, chiar la deschiderea unui punct de procesare a cărnii și a preparatelor din carne.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Valerica şi Florin Mihai din Pădureni, comuna Grajduri, judeţul Iași, formează o familie de gospodari cum rar mai vezi. Muncitori din fire, au crezut în visul lor, să aibă struţi şi o plantaţie cu de toate, de la mur până la agrişe şi goji. Nu s-au gândit niciodată la o afacere de pe urma struţilor, dar în ceea ce priveşte fructele de pădure spun că sunt nechimizate şi îşi aşteaptă doritorii.

Ouăle de struţ... un lux al gustului

Au vrut să crească struţi şi au reuşit. Sunt mândri că şi-au întregit familia cu aceste păsări gigant, după multe căutări şi economii adunate, ne spune Valerica. „Acum patru ani am văzut un reportaj despre struţi și am rămas atât de fascinați și plăcut impresionați, încât amândoi am decis să ne mărim familia, impropriu spus. Am început căutările pe Internet, care s-au dovedit a fi mult prea îndelungate, dar într-un sfârşit am contactat o persoană din Bacău, de la care am cumpărat trei pui: două femele și un mascul, după cum a spus vânzătorul. Mare ne-a fost mirarea, după un an şi jumătate, când am aflat că erau de fapt trei masculi! Am economisit, am reiniţializat procesul de căutare și cu multă răbdare am reușit să cumpărăm și două femele, astfel încât familia noastră să fie completă. Între timp ni s-au lungit ochii după cel puţin un ou, dar datorită alimentației și a mediului de viaţă acest dar ne-a fost oferit după doi ani și jumătate“, adaugă aceasta.

Alimentația acestora constă într-o anumită combinație de cereale, din care nu lipsește lucerna care diferă atât în funcție de vârstă, cât și de perioada de împerechere, ne spune crescătoarea. „În ceea ce privește condițiile de adăpost, nu sunt foarte pretențioși; de exemplu, noi am construit un spațiu special amenajat în concordanță cu variația temperaturilor, astfel încât vara pot alerga în livadă, iar iarna pot sta în adăpost. Nu ne-am gândit niciodată la o afacere de pe urma lor. Mereu am sperat să atragem și alți oameni în acest lux al gustului prin ouăle de calitate superioară cu proprietăți deosebite, dar ne-am izbit deseori de un zid al reticienţei acestora în ceea ce priveşte mărimea sau prețul. Speranța noastră încă este încă vie, de aceea tot încercăm să atragem atenția prin intermediul rețelelor de socializare, un spațiu virtual nelimitat“, mai precizează Valerica Mihai.

Jumătate de hectar cu fructe de pădure

Totodată, fiind într-un continuu proces de dezvoltare și mereu ghidați de curiozitate, cei doi au ales și o altă modalitate de a promova natura și darurile acesteia. „Deținem în prezent și o plantaţie de mur fără spini, cu fructe mari și gustoase, două soiuri de zmeură, aronia, afine, coacăze roșii, câteva agrişe și goji, toate acestea pe aproximativ jumătate de hectar. Efortul și munca depusă pe această plantaţie sunt nemăsurabile, foarte importantă fiind și investiția financiară“, adaugă aceasta.

Datorită faptului că nu au stropit fructele cu nimic familia Mihai suferă an de an în ceea ce privește cantitatea de fructe care se strică din cauza vremii, dar cu toate acestea pentru ei sănătatea lor şi a celor din jur este cea mai de preţ comoară. „Îndrăznim să ne lăudăm că tot ce avem este bio. Fructele le vindem la stradă, în funcție de sezon. Așa că doritorii sunt invitaţi să pășească, chiar și cu pași atenţi, în lumea noastră mică, dar sănătoasă, mai precis la ieșirea din satul Bordea. Chiar dacă veniturile nu acoperă costurile, există o satisfacție deosebită atunci când omul pleacă fericit cu ceva natural în sacoşă! Din punct de vedere financiar, investiţia nu am recuperat-o până în acest moment“, conchide Valerica Mihai.

Beatrice Alexandra MODIGA