Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Oct 2021

Date noi privind contaminarea cu micotoxine în sudul României în perioada 2019-2020

Contaminarea cu micotoxine reprezintă o problemă de actualitate având în vedere impactul economic pe care îl generează. În perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, în laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu privind contaminarea cu micotoxine a nutrețurilor combinate și materiilor prime furajere. Studiul a fost realizat pe un număr de 242 de probe dintre care: 139 de nutrețuri combinate, 45 de concentrate proteino-vitamino-minerale, 54 de cereale, șroturi și subproduse cerealiere, 4 fânuri și silozuri provenite din Sudul României. Determinarea concentrației de micotoxine s-a realizat prin tehnica ELISA.

Marea majoritate a probelor analizate au avut concentrații de micotoxine care s-au încadrat în limitele admise de regulamentele și reglementările în vigoare. Cu toate acestea, au existat probe la care contaminarea cu micotoxine a depășit reglementările în vigoare. Astfel, Regulamentul CE 165/2010 referitor la concentrațiile maxime de aflatoxine admise în alimente prevede un nivel maxim de contaminare pentru AF totale de 4 ppm. Din totalul probelor de cereale analizate au fost contaminate cu concentrații mai mari decât limita maxim admisă: o probă de porumb contaminată cu 27,8 ppm AF și un număr de două probe de orz, amândouă cu valoarea maximă de 6,3 ppm. Contaminarea cu AF a probei de porumb a fost mai mare și față de concentrația maxim admisă pentru materiile prime furajere conform Regulamentului UE nr. 574/2011 privitor la nivelurile maxime de aflatoxina B1 admise în furaje.

Conform Recomandării (CE) nr. 1126/2007 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare în ceea ce privește toxinele Fusarium din porumb și produse pe bază de porumb pentru zearalenonă concentrația maxim admisă în cereale neprocesate altele decât porumbul este de 100 ppm. Din totalul  probelor de cereale analizate o probă de grâu a fost contaminată cu concentrații mai mari decât limita maxim admisă (135,1 ppm ZEA). Concentrații mari au fost identificate și într-o probă de tărâță de orez (85,5 ppm) care a depășit limita prevăzută de legislație pentru: „cereale destinate consumului uman direct, făină de cereale, tărâțe și germeni ca produse finale comercializate pentru consumul uman direct“.

Concentrații mari de ochratoxina A au fost determinate în aceeași probă de tărâță de orez (110 ppm) față de 3 ppm prevăzut de Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 privind concentrațiile maxime pentru OTA admise în toate produsele derivate din cereale neprelucrate, inclusiv produsele alimentare pe bază de cereale prelucrate și cerealele destinate consumului uman direct.

Având în vedere aceste rezultate, este recomandat ca materiile prime și nutrețurile combinate să fie întotdeauna analizate pentru concentrația de micotoxine înainte de utilizare.

Daniela Eliza Marin, Ionelia Țăranu

IBNA - Metode biologice de diminuare a contaminării cu micotoxine a furajelor

Micotoxinele sunt toxine produse de fungi a căror prezență este raportată regulat în diferite surse de hrană animală sau umană. Detoxifierea acestora este foarte importantă în vederea protejării sănătății animalelor și oamenilor, iar abordările biologice sunt din ce în ce mai promițătoare. Mulți aditivi sunt comercializați și utilizați în hrana animalelor de fermă de către fermieri. Majoritatea au dovedit o bună eficiență în adsorbția unor micotoxine în studii in vitro, dar mai puține studii au investigat eficiența lor și in vivo. Sunt încă necesare studii pentru a demonstra eficacitatea acestora și a explica mecanismul lor de acțiune.

Reziduurile provenite din industria agroalimentară reprezintă surse importante de compuși bioactivi (polifenoli, acizi grași polinesaturați-PUFA, fibre, vitamine, minerale etc.) care ar putea fi utilizate pentru reducerea toxicității contaminanților din hrana animală prin adsorbție fizică directă sau prin alte mecanisme (biotransformare/imunostimulare). Cercetări realizate de Shar și colab. (2016), Gambacorta și colab. (2016), Gutzwiller și colab. (2007) au demonstrat eficiența unor reziduuri de măr, coajă de banană, borhot de struguri etc în diminuarea absorbției la nivel gastrointestinal a unor micotoxine ca deoxinivalenol, fumonisine, ochratoxină, aflatoxine și de a contracara efectele lor negative. Studii recente realizate de Avantaggiato și colab. (2014) au arătat că reziduurile vinicole reduc concentrația de contaminanți din furaje (micotoxine) în urma unui proces de adsorbție în mediu lichid. Pe de altă parte, prin conținutul bogat în antioxidanți (polifenoli, PUFA etc,), acestea ar putea stimula capacitatea de apărare a organismului de a răspunde la acțiunea agresivă a contaminanților.

Printr-un test de nutriție efectuat în biobaza experimentală a IBNA pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj contaminat cu 300 ppb aflatoxina B1 (AFB1) a fost investigat potențialul antifungic și antimicotoxic al șrotului de sâmburi de struguri inclus într-o nouă formulă de nutreț combinat.

Caracterizările analitice au pus în evidență o compoziție chimică superioară (nivel mare de fibre, proteină și compuși bioactivi) pentru șrotul de sâmburi de struguri. Dintre compușii bioactivi de tipul polifenolilor, cele mai mari concentraţii s-au înregistrat pentru isorhamnetine 3-O-glucoside (56,60 mg/100g), catechine (48,93 mg/100g) și epicatechine (48,23 mg/100g). Șrotul de semințe de struguri este de asemenea bogat în acizi grași polinesaturați (62,94%) în special acid linoleic (omega-6; 58,99 %), dar și acid oleic (omega-9; 17,05%).

Rezultatele testului de nutriție au arătat că AFB1 a produs efecte negative în perioada post înțărcare, alterând performanțele purceilor (-25,1%), statusul antioxidant și răspunsul inflamator la nivel sistemic și local. Astfel, micotoxina a produs un efect bifazic asupra răspunsului inflamator, prin scăderea markerilor pro-inflamatori la nivelul duodenului, situsul absorbției nutrienților din hrană și o barieră împotriva toxinelor și patogenilor, creșterea acestor markeri în ficat și în colon, organe cheie în metabolismul substanțelor xenobiotice, metabolismul microbian și imunitar. Produsul furajer incluzând șrot de semințe de struguri în proporție de 8% a diminuat efectele negative produse de aflatoxină, a ameliorat performanțele de creștere, răspunsul inflamator și statusul antioxidant.

Aceste rezultate sugerează că șrotul de semințe de struguri și furajul incluzând acest subprodus vinicol (nutreț combinat îmbogățit în compuși bioactivi pentru contracararea aflatoxinelor la purcei după înțărcare) este o sursă alternativă eficace în contracararea efectelor negative produse de hrana contaminată cu aflatoxină și poate fi folosit la purcei în perioada de înțărcare.


Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, (PFE−17/2018-2020).

Dr. Ionelia TARANU

Contaminarea cu micotoxine, o problemă mereu în actualitate

Pe tot parcursul lanțului alimentar, din câmp și terminând cu alimentația umană, există o mare probabilitate ca una sau mai multe specii de mucegaiuri să se dezvolte și să producă micotoxine dacă există condiții favorabile de mediu. Plantele sunt mai susceptibile la atacul fungilor în condiții de stres, cum ar fi irigarea excesivă, expunerea la pesticide, prezența insectelor dăunătoare etc. Cerealele sunt vectori foarte importanţi ai micotoxinelor pentru că ele sunt universal consumate de om şi animale. În ţările calde şi umede este în mod particular favorizată dezvoltarea fungilor genului Aspergillus responsabil de sinteză de aflatoxine, în timp ce în climatul temperat continental este favorizată dezvoltarea fungilor genului Fusarium și sinteza micotoxinelor de tipul zearalenonei și deoxinivalenolului. Sinteza de micotoxine este variabilă de la un an la altul, în funcție de factorii de mediu. Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca de exemplu aflatoxina să fie mult mai des întâlnită în regiuni temperate. Ultimul studiu publicat de BIOMIN referitor la prezența micotoxinelor în anul 2016 în 4.027 de furaje și materii prime provenite din 50 de țări din Europa a arătat că deoxinivalenolul și fumonisinele au fost cele mai frecvente micotoxine detectate.

În România, datorită climatului continental cu ierni reci și veri călduroase și uscate, contaminarea plantelor cu micotoxine este frecventă și poate fi diferită de cea observată în alte țări europene. În plus, puține studii au fost publicate în România referitoare la contaminarea cu micotoxine și un număr redus de date sunt disponibile din această regiune a Europei în vederea realizării unor studii statistice privind gradul de contaminare cu micotoxine. De aceea studiile referitoare la contaminarea cu micotoxine în România prezintă o importanță deosebită.

ibna grafic 2

În anul 2016, în INCDBNA-IBNA Balotesti, în cadrul Laboratorului de Biologie și Nutriție Animală au fost analizate 597 de probe de furaje și materii prime provenite din regiunea de Sud-Est a României pentru a evalua contaminarea cu 3 dintre cele mai cunoscute micotoxine: aflatoxină (553 probe), deoxinivalenol (87 probe) și zearalenonă (9 probe). Rezultatele au arătat că majoritatea probelor au fost contaminate cu micotoxine și doar un număr mic de probe nu au fost contaminate (8,3% din probele analizate pentru conținutul în aflatoxină și 5,7% din probele analizate pentru conținutul în deoxinivalenol; (figura nr. 1). În schimb, toate probele analizate pentru zearalenonă au fost contaminate. Cele mai multe dintre probele analizate au fost de nutreț combinat și concentrate proteino-vitamino-minerale, dar și de cereale (figura nr 2). Din probele analizate, o contaminare mai mare de 0,004 mg/kg a fost obținută pentru aflatoxină la toate probele de gluten de porumb investigate. Probele analizate pentru toate cele trei micotoxine au fost co-contaminate cu cel puțin două dintre micotoxinele analizate. Co-contaminarea cu micotoxine reprezintă o problemă frecventă, probabilitatea ca o probă de cereale și cu atât mai mult de nutreț combinat să fie contaminată cu mai mult de o micotoxină fiind foarte mare. Din acest motiv administrarea la animale a furajelor contaminate cu mai multe micotoxine, chiar dacă acestea sunt în concentrații aflate la limita minimă recomandată de Uniunea Europeană, poate induce la animale numeroase efecte negative prin efectul toxic cumulativ. În concluzie, se recomandă ca obligatorie analiza micotoxicologică a cerealelelor și a materiile prime furajere, înaintea administrării lor în hrana animalelor.

Daniela Eliza MARIN & Ionelia ȚĂRANU

Factori care determină modificări în sfera micotoxinelor

Există în lume câteva sute de micotoxine cu efecte și cauze de apariție diferite. Deși simptomatologia este specifică fiecărui tip, apariția lor în ferme poate avea, în cazul în care evoluția micotoxinelor nu este controlată, repercusiuni economice importante. În plus, cercetările recente au arătat că, odată cu creșterea temperaturii, a crescut și nivelul dioxidului de carbon. Acest fenomen a determinat un altul, și anume repartiția diferită a ploilor pe regiuni. Pentru că apariția micotoxinelor este în strânsă  corelație cu umiditatea, cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbările climatice vor conduce la modificări și în sfera aceasta. Radu Marti, general manager în cadrul companiei Biomin România, spune că acest scenariu a fost deja confirmat.

Cum răspunde cercetarea la provocare

Biomin România este o companie cu origine austriacă și activează în țara noastră de 15 ani, cu o cotă de piață de 30%. Profilul de activitate este producerea și comercializarea de aditivi furajeri și premixuri pentru animale, în special pentru păsări și porc și într-un procent foarte mic pentru rumegătoare. Discuția cu Radu Marti a fost inițiată ca urmare a unui titlu care mi-a atras atenția, și anume „A apărut a 5-a generație de inactivitori și inhibitori de micotoxine.“  Potrivit interlocutorului nostru, compania a dezvoltat o gamă vastă de produse pentru inhibarea și inactivarea micotoxinelor, dar Mycofix Plus este produsul forte. „Inhibitorii și inactivatorii au același rol, acela de a lupta împotriva fungilor care afectează în special cerealele. Produsul pe care îl comercializăm este reali­zat în Austria, după o rețetă secretă, și are capacitatea de a inactiva micotoxinele. Este un produs care în România nu are competitori. Mycofix Plus este practic un produs 3 în 1 pentru că are în compoziție trei componente autorizate în Uniunea Europeană“, spune managerul Biomin.

Datorită acestor componente, produsul poate acționa în trei feluri diferite. Prima modalitate în care acționează este aceea de absorbție. Mineralele produsului asorb în procent de 95% micotoxinele precum aflatoxina. O altă direcție de acțiune este biotransformarea, una dintre cele mai avansate metode științifice de combatere a micotoxinelor. În cazul acesta vorbim practic despre o combinație unică de enzime specifice și componente biologice care convertesc micotoxinele în metaboliți nontoxici și inofensivi pentru mediul înconjurător. Este un proces ireversibil. Produsul are în compoziția sa și amestec de plante și alge datorită cărora are capacitatea de a ajuta la proliferarea celulelor sistemului imunitar chiar și în condițiile în care micotoxinele sunt deja prezente și inhibă acest proces.

Și țările exotice au început să aibă probleme cu micotoxinele

Spuneam la început că teoria potrivit căreia schimbările climatice vor schimba evoluția și răspândirea micotoxinelor a fost confirmată și de managerul Biomin.

„În urmă cu câțiva ani, în țările exotice, unde temperatura medie este de peste 28 de grade Celsius, comercializarea inhibitorilor și inactivatorilor de micotoxine era un obiectiv care părea greu de atins. Asta pentru că procentul de precipitații și umiditate era scăzut. Schimbările climatice au schimbat asta, au apărut și acolo micotoxine, iar cererea pentru produsele noastre a fost maximă.“ Acest tipar impune în continuare cercetarea micotoxinelor și a impactului pe care îl au asupra agriculturii.

În Austria peste 30% din profitul companiei se reinvestește în cercetare. Începând cu 2004 compania-mamă a început să colecteze probe de pe aproape tot globul, iar rezultatul a fost că 80% din probe erau infestate cu micotoxine. În funcție de structura lor și de efectele pe care le produc aceste micotoxine, și strategia de combatere dezvoltată de companie a fost diferită. În România, din nefericire, nu există biotehnologii și laboratoare care să permită o scală de amploare a cercetării, spune Radu Marti, dar au existat, totuși, testări practice care au confirmat eficiența produselor de combatere a micotoxinelor.

„Am avut ocazia să lucrez într-o fermă de pui broiler și acolo am făcut un experiment. Am infestat cu Ochratoxină și Deoxynivalenol aproximativ 130.000 de pui. Ulterior am intervenit cu Mycofix și am dezintoxicat aproape întregul efectiv de pui. Am avut pierderi de doar 2%. Strategia de tratament a presupus introducerea în furaj a unui procent de 2,5-3% de aditivi sub formă de pulbere. Efectele s-au văzut în rezultatele obținute. Compania noastră are și un program numit Mycotoxins survey prin care urmărim evoluția micotoxinelor. Colaborăm cu aproximativ 100 de ferme de unde prelevăm probe. Analiza vizează și cinci sau șase micotoxine care produc pagube economice importante în unitățile agricole. În țara noastră cele mai întâlnite sunt Ochratoxina, Deoxynivalenol, Aflatoxina, Fumonisim. Cert este că prin utilizarea acestui produs am reușit să salvăm cereale care aveau inclusiv boabele afectate“, spune Radu Marti.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Contaminarea cu micotoxine, o problemă mereu în actualitate

Pe tot parcursul lanțului alimentar, din câmp și ter­minând cu alimentația umană, există o mare probabilitate ca una sau mai multe specii de mucegaiuri să se dezvolte și să producă micotoxine, dacă există condiții favorabile de mediu. Plantele sunt mai susceptibile la atacul fungilor în condiții de stres, cum ar fi irigarea excesivă, expunerea la pesticide, prezența insectelor dăunătoare etc. Cerealele sunt vectori foarte importanţi ai micotoxinelor pentru că ele sunt universal consumate de om şi animale. În ţările calde şi umede este în mod particular favorizată dezvoltarea fungilor genului Aspergillus responsabil de sinteza de aflatoxine, în timp ce în climatul temperat continental este favorizată dezvoltarea fungilor genului Fusarium și sinteza micotoxinelor de tipul zearalenonei și deoxinivalenolului. Sinteza de micotoxine este variabilă de la un an la altul, în funcție de factorii de mediu. Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca de exemplu aflatoxina să fie mult mai des întâlnită în regiuni temperate. Ultimul studiu publicat de BIOMIN referitor la prezența micotoxinelor în anul 2016, în 4.027 de furaje și materii prime provenite din 50 de țări din Europa, a arătat că deoxinivalenolul și fumonisinele au fost cele mai frecvente micotoxine detectate.

În România, din cauza climatului continental cu ierni reci și veri călduroase și uscate, contaminarea plantelor cu micotoxine este frecventă și poate fi diferită de cea observată în alte țări europene. În plus, puține studii au fost publicate în România referitoare la contaminarea cu micotoxine și un număr redus de date sunt disponibile din această regiune a Europei în vederea realizării unor studii statistice privind gradul de contaminare cu micotoxine. De aceea studiile referitoare la contaminarea cu micotoxine în România prezintă o importanță deosebită.

În anul 2016, la INCDBNA Balotești, în cadrul Laboratorului de Biologie și Nutriție Animală, au fost analizate 597 de probe de furaje și materii prime provenite din regiunea de Sud-Est a României pentru a evalua contaminarea cu 3 dintre cele mai cunoscute micotoxine: aflatoxină (553 de probe), deoxinivalenol (87 de probe) și zeralenonă (9 de probe). Rezultatele au arătat că majoritatea probelor au fost contaminate cu micotoxine și doar un număr mic de probe nu au fost contaminate: (8,3% din probele analizate pentru conținutul în aflatoxină) și (5,7% din probele analizate pentru conținutul în deoxinivalenol) – figura 1. În schimb, toate probele analizate pentru zearalenonă au fost contaminate. Cele mai multe dintre probele analizate au fost de nutreț combinat și concentrate proteino-minerale, dar și de cereale (figura 2). Din probele analizate, o contaminare mai mare de 0,004 mg/kg a fost obținută pentru aflatoxină la toate probele de gluten investigate. Probele analizate pentru toate cele trei micotoxine au fost co-contaminate cu cel puțin două dintre micotoxinele analizate. Co-contaminarea cu micotoxine reprezintă o problemă frecventă, probabilitatea ca o probă de cereale și cu atât mai mult de nutreț combinat să fie contaminată cu mai mult de o micotoxină fiind foarte mare. Din acest motiv administrarea la animale a furajelor contaminate cu mai multe micotoxine, chiar dacă acestea sunt în concentrații aflate la limita minimă recomandată de Uniunea Europeană, poate induce la animale numeroase efecte negative prin efectul toxic cumulativ. În concluzie, se recomandă ca obligatorie analiza micotoxicologică a cerealelor și materiile prime înaintea administrării lor în hrana animală.

D.E. Marin, I. Taranu,

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 34

Abonează-te la acest feed RSS