reclama youtube lumeasatuluitv
update 7 Aug 2022

Turma lui Marinică și leacurile măgărești. Laptele de măgăriță, redescoperit de români

Dis-de-dimineață Marinică se duce nerăbdător la ușa grajdului să le aștepte pe Mura, pe Oșana, pe Stela sau pe oricare dintre cele 40 de surate... Este singurul mascul al fermei de măgărițe de la Câmpeni. Un privilegiat al sorții, vor cârcoti unii... un mascul oropsit al sorții, vor zice alții. Dar, până să-și însoțească femelele la pășune, Marinică își întâmpină, supus, stăpânul… „Este deosebit de blând și de atașat de noi“, ne spune Aurel Stan, proprietarul uneia dintre puținele ferme de măgărițe din România. Pentru a-i enumera pe toți producătorii din țară ne ajung degetele de la o singură mână. Sunt ferme doar în Bihor, Cluj, Vâlcea și aici, în Alba.

Virtuțile laptelui de măgăriță le cunoșteau și faraonii

Calitățile deosebite ale laptelui sunt cunoscute din vechime. Se spune că era folosit de Cleopatra și la curțile faraonilor egipteni femeile bogate făceau băi cu lapte de măgăriță pentru că, se spunea pe atunci, le scăpa de riduri și le făcea pielea catifelată. De altfel, egiptenii sunt cei care au domesticit măgarul sălbatic african. Este un animal deosebit care a cărat timp de secole povara civilizației umane, dar pe care secolul 21 încearcă să-l scoată din istorie... Măgarii au fost folosiți, alături de cămile, pe drumul mătăsii, la ridicarea monumentelor din Antichitate sau în  armata romană. În Biblie se spune că a fost martor la Nașterea Mântuitorului și Iisus a intrat călare pe măgar în Ierusalim. „Are crucea pe spate, cu un colorit al părului diferit. Este socotit un animal sacru și pentru că este docil și se mulțumește cu puțin“, spune fermierul din Apuseni.

De unde vine încăpățânarea măgărească?

magari

În popor se zice că primejdia te ocolește dacă ai un măgar lângă tine. Măgarul sălbatic carpatin, onagrul, a dispărut în secolul al XVII-lea, iar cel domestic a fost, multă vreme, foarte răspândit în toate zonele țării, dovadă fiind numeroasele povești, snoave și zicători care îl au ca personaj principal. Măgarul trăiește peste 50 de ani, fiind un animal puternic și inteligent. Se spune că poate recunoaște locuri și animale întâlnite cu peste 20 de ani în urmă... Sunt curioși și afectuoși și au un simț deosebit de autoconservare. Probabil că de aici pleacă și vestita încăpățânare măgărească.

În România mai sunt câteva mii de măgari, majoritatea folosiți la stâni, pentru transportul samarizat, în zonele greu accesibile. Nu există, deocamdată, un cadru legal coerent pentru creșterea măgarilor și nu se primesc subvenții sau fonduri europene pentru fermele de măgărițe. „Ferma am făcut-o cum am crezut că este mai bine... Avem o zonă pentru mame și alta pentru pui. Este interesant că măgărița nu produce lapte decât în perioada când alăptează. Dacă, timp de trei zile nu intră în contact cu puiul, nu mai dă lapte. Noi începem să le mulgem după 30 de zile, dar o bună cantitate o lăsăm pentru pui“, ne mărturisește Aurel Stan.

Înlocuitorul perfect pentru laptele matern

Laptele de măgăriță este un aliment foarte hrănitor, recomandat pentru sugari. Are în conținut peste 90% din compoziția laptelui matern. Este și un medicament deosebit, în special pentru bolile respiratorii și digestive. Fermierul de la Câmpeni ne spune că este foarte bogat în vitamine și săruri minerale și multă lume îl folosește pentru creșterea imunității și pentru reglarea tranzitului intestinal. Se consumă crud pentru că, prin fierbere, își pierde din proprietăți. 

Aurel Stan atrage atenția asupra unui fenomen periculos. „De când consumul laptelui de măgăriță a devenit o modă se vinde și de pe marginea drumului. Le sugerez celor care consumă să se intereseze și de producător și în ce condiții este produs. Unii se plâng că ar fi scump pentru că ajunge la o sută de lei litrul, dar la noi la fermă, adunând toate cheltuielile, prețul de cost este de peste 70 de lei și chiar este greu de produs“...

Andrei, fiul lui Aurel Stan, a studiat medicina veterinară la Cluj-Napoca. „Îmi place munca și îmi plac animalele de când eram copil. Măgarii nu sunt deloc pretențioși, iar laptele de măgăriță este… în trend“, ne spune Andrei Stan.

Mai uniți decât oamenii…

cresterea magarilor

Turma de măgărițe, spun specialiștii, este foarte unită pentru că nu suportă singurătatea. Se simt bine în compania oamenilor, dar și a oilor sau a caprelor. În turmă își alerg un lider și au grijă de semenii lor sau de măgărușii orfani. Puii sunt foarte bine dezvoltați încă de la naștere. Chiar dacă măgarul este un animal care se mulțumește și cu o mână de paie, la ferma din Apuseni furajarea și apa sunt foarte importante. O bună furajare înseamnă și lapte mai bun.

Răgetul lui Marinică, masculul fermei, se aude ca un bucium până departe, în cătunele Apusenilor. Se spune că în deșert s-ar auzi până la 100 de kilometri. Poate este și un strigăt de mâhnire a unui animal de care omul s-a lepădat mult prea ușor...

casetă

Povestea măgărițelor din Apuseni începe în urmă cu patru ani. Este singura fermă de creștere a măgărițelor pentru lapte din Alba. „Începutul a fost greu. Până și grajdul l-am construit după o concepție proprie pentru că nu am găsit nimic în literatura de specialitate, niciun fel de model.... Nu am crezut că o să le îndrăgesc atât de mult“, povestește Aurel Stan. „Primele 7 animale le-am luat de la un cioban care voia să scape de ele și apoi ne-am extins, încet-încet.“

Vasile BRAIC

Ferma de măgărițe din Mierlău

Acum patru ani, frații Cîmpan au cumpărat primii măgăruși, iar în prezent în ferma lor din localitatea Mierlău, județul Bihor, trăiesc în jur de 160 de animale. Cristian Emanuel Cîmpan, fratele mai mare, are grijă ca laptele să ajungă în siguranță la cumpărători. Acesta spune că o măgăriță dă mai puțin de un litru pe zi, așa că trebuie să își programeze clienții din timp.

Rozica, vedeta fermei

Timp de patru ani, ferma s-a dezvoltat şi a ajuns la 160 de capete, care, pe lângă venitul important pe care îl aduc familiei, constituie o veritabilă atracţie pentru vizitatori. Totul se întâmplă în localitatea Mierlău, județul Bihor, la 7 km de Băile Felix. „În anul 2015 am început cu o singură măgăriță și puiul ei, luate de la Satu Mare, respectiv Roxi și Rozica, pe care le avem și acum la fermă, iar Rozica este încă vedeta fermei. După 4 ani am ajuns la un efectiv de 160 capete, 100 de femele, iar restul masculi și pui. Zona ne avantajează mult deoarece este una deluroasă și chiar avem pășunea foarte bună, în sensul că la noi în sat nu mai sunt decât în jur 50 de vaci, pe o suprafață de 400 ha de pășune; (…) pot spune că măgărițele noastre sunt răsfățate din acest punct de vedere, începând din luna mai până toamna târziu, în luna noiembrie. În restul anului le dăm cereale (porumb, grâu și ovăz) și după, fân de lucernă. În România nu există un sistem de furajare a măgărițelor, iar informații despre hrana acestora am găsit doar din străinătate, italienii fiind cei mai dezvoltați legat de acest aspect“, spune fermierul din Bihor.

magarite lapte de magarita

Un litru de lapte costă 100 lei

La început, în ferma fraților Cîmpan laptele a fost consumat în familie, dar, văzând că există cerinţă pe piaţă, au început să îl vândă. Vânzările au pornit pe plan local, spre diferiți clienţi din localităţile apropiate, iar pe parcurs au devenit cunoscuţi în multe orașe ale țării. Un litru de lapte de măgăriţă costă 100 de lei şi poate fi comandant şi pe Internet. „O măgăriță dă în medie cam între 500-600 ml/zi; producția oscilează în funcție de câte măgărițe avem gestante sau câte sunt pe lactație; astfel aceasta oscilează între 20-30 l/zi în perioada de toamnă-iarnă, din luna septembrie până în aprilie fiind perioada în care se înregistrează cea mai mare cerere de lapte deoarece ajută la problemele respiratorii și cele legate de scăderea sistemului imunitar, dar și la tuse, astm și diverse alergii. Un litru de lapte costă 100 lei, dar în magazine poate ajunge și la 150 lei/litru cel sterilizat. Noi vrem să continuăm cu laptele crud pentru că își păstrează 100% proprietățile; din păcate, prin orice metodă de procesare laptele își pierde foarte mult calitățile, în special din lizozim, cea mai importantă substanță din lapte de măgăriță“, mai spune Cristian.

Prețul unei măgărițe poate varia între 200 și 500 de euro

magarite 13220817

Ferma de măgărițe s-a dezvoltat de la sine, exclusiv prin eforturile financiare proprii. În România nu se acordă subvenţii sau fonduri de la Uniunea Europeană pentru fermele de măgăriţe, dar, cu toate acestea, cei doi frați nu au ezitat să mărească efectivul și chiar au inițiative mărețe pe viitor. „Este posibil să mărim efectivul în funcție de cerere, așa practic ne-am și extins. În urmă cu patru ani, când am început, se găseau măgărițe și la 100 de euro, acum nu se mai găsesc sub 200 de euro, prețul acestora putând varia între 200-500 euro/măgăriță, (…), dar să nu uităm nici de cheltuielile legate de îngrijire și furajare. Aceste animale nu sunt sensibile la boli, dar noi le facem de două ori pe an deparazitare și recoltare de sânge. Am reușit să fim printre primii care am ieșit pe piață cu un astfel de business și pot spune că merită (…); pe viitor vrem să realizăm un documentar despre creșterea măgărițelor și laptele acestora deoarece nu există în România studii despre acest subiect. Totodată, ne dorim să realizăm câteva cercetări legate de laptele de măgăriță și vrem să dezvoltăm și liofilizarea laptelui, mai precis să realizăm lapte liofilizat (lapte pudră); printr-o astfel de liofilizare laptele își păstrează proprietățile în proporție de 99%; practic, este scoasă apa din lapte și rămâne doar substanța uscată. Fiind o afacere locală, noi livrăm doar lapte crud, acesta poate rezista de la 5-7 până la 10 zile, la temperatura de 2-4° Celsius. Distribuția o realizăm în orașele mari (Cluj, Arad și Timișoara), iar în perioada de toamnă-iarnă livrăm în toată țara“, încheie Cristian Cîmpan.

Unicul lapte complet natural, similar laptelui matern

Beneficiile laptelui de măgăriță constă în tratarea problemelor respiratorii, cum ar fi astm, bronșită, laringite, tot ce ține de căile respiratorii, dar întărește și sistemul imunitar datorită substanței lizozim, o enzimă cu efect antibacterian și antiviral foarte puternic. Practic, această substanță se găsește în aceeași cantitate în laptele matern, respectiv 98% este asemănător cu laptele matern. Datorită acestei enzime, studiile susțin că laptele de măgăriță este eficient în ameliorarea simptomelor de tuse persistentă, funcționând ca un antibiotic natural. Totodată, este foarte bine tolerat de copiii cu alergie la proteina din lapte de vacă. În plus, conține cantități importante de acizi grași esențiali, acid linoleic (Omega 6) și linolenic (Omega 3), de aproximativ 2 ori mai mulți decât laptele de vacă și similar cu laptele matern, de 46 de ori mai multă vitamina C decât cel de vacă și de 4 ori mai mult fier și foarte puține grăsimi. Mai mult, laptele de măgăriță are multă lactoză ce ajută la fixarea calciului în oase.

Beatrice Alexandra MODIGA