Recunoscut în lumea întreaga pentru calitățile sale terapeutice, laptele de măgăriță capătă tot mai mulți adepți și în România, printre ei și Alin Gabriel Axinte, un ieșean de 32 de ani care a pus pe picioare o fermă de măgărițe al căror lapte vrea să îl vândă ca pe un elixir. Considerat un adevărat medicament, ajunge și la 150 de lei/litrul.

Afacere inedită și de succes în agricultura din județul Iași: ferma de măgărițe de la Țigănași

O idee bună are darul de a-i inspira şi pe alții. Așa se întâmplă în ultimii ani cu fermele de măgărițe, o afacere de nişă, care prinde tot mai mult contur şi în județul Iași, în comuna Țigănași. Cei mai mulți promotori sunt tineri care au curajul să parieze pe o astfel de afacere.

Alin este unul dintre cei mai tineri antreprenori din județ, student la specializarea Zootehnie din Iași. Tânărul crescător a decis să investească în ele după ce s-a documentat şi a aflat că laptele lor este foarte valoros. Acesta este considerat terapeutic pentru multiple afecțiuni.

„Am ales un business de măgărițe, deoarece laptele pe care aceste animale îl produc este cel mai special lapte din lume, conține antibiotic natural din care cel mai important e lizozema ce ajută bolile pulmonare și distruge celule canceroase. Acestea sunt niște animale foarte înțelepte, te poți înțelege cu ele, chiar dacă se zice că un măgar este încăpățânat, nu-i chiar așa. Am adus în urmă cu trei săptămâni prima tranșă de măgari, cinci femele din care unul pui, urmează să mai aducem încă zece, dintre care o să fie doi masculi și un pui, restul femele“, specifică tânărul ieșean.

Țuca, exemplarul preferat

De curiozitate să vedem exemplarele, gazda noastră ne-a făcut turul fermei și cunoștință cu ele, pentru care este foarte mândru.

„Ea este Țuca, cea mai în vârstă măgăriță din fermă. Ea este Cornuța, cea mai tânără măgăriță, dar ne mândrim și cu Mădălina, Josănica și mama puiuțului, care este singura măgăriță din fermă care dă lapte. Exemplarul meu preferat este, bineînțeles, Țuca, ea are vârsta de patru ani, este gestantă, are un puiuț și ar trebui să fete în maximum două luni de zile și o să intre și ea în producția de lapte pentru a ne asigura continuitatea acestui business. Măgărița dă în prezent între 500-900 ml lapte/zi, în condiții optime, iar în condiții de căldură de peste 30 grade Celsius nu o mulgem pentru că puiul ar trebui să stea separat și ar trebui să îndure niște condiții vitrege și atunci nu ne dorim acest lucru. Ca investiție, o femelă ajunge undeva între 800-1.000 de euro, depinde de vârstă, dacă este gestantă sau dacă are pui. Dacă este gestantă, ea nu dă lapte, dacă are pui, ea dă lapte. Un mascul ajunge undeva la 500 euro, bineînțeles trebuie să aibă pașaport, analize medicale la zi și să fie din punctul de vedere al sănătății fără probleme.“

Când este cel mai bun laptele de măgărițe?

Perioada de gestație la ecvidee, respectiv la măgari, este de 12 luni, la fel ca și la cal. După fătare, în primele trei săptămâni, nu se mulg, menționează crescătorul din Țigănași.

„Lăsăm puiul să se hrănească pentru a lua în greutate și a putea rezista, iar o măgăriță poate da lapte până la 9 luni/an. Cel mai bun lapte este în primele trei luni de la fătare pentru că atunci proprietățile lui sunt de patru ori mai mari și prețul poate ajunge până la 150 lei/l.“

Investiție care se va amortiza în trei ani

Într-un astfel de business regula principală este să nu aștepți să faci profit din prima, mai adaugă Alin Gabriel Axinte.

„Probabil la 15 exemplare, câte o să avem în total anul acesta, investiția va fi amortizată în trei ani. De anul acesta încep studiile superioare la specializarea de Zootehnie din cadrul USV Iași și am ales acest domeniu pentru a putea înainta cu acest business și pentru a reuși să am grijă de ele în mod corespunzător. Cea mai mare provocare ca tânăr fermier este să ai grijă de ele, în fiecare zi trebuie monitorizate, trebuie avut grijă în primul rând de starea lor de sănătate și să nu pătrundă alte animale pe teritoriul lor, deoarece ele sunt protective și, după cum vedeți, stau mai mult împreună“, încheie viitorul inginer zootehnist, Alin Gabriel Axinte, crescător de măgărițe.

Beatrice Alexandra MODIGA

Laptele de măgăriță a fost recunoscut pentru beneficiile sale de sănătate din cele mai vechi timpuri. Cleopatra, regina Egiptului, cunoscută pentru frumusețea și aspectul ei tineresc, făcea zilnic o baie de lapte de măgăriță. În timp, vechii medici greci au prescris lapte de măgăriță pentru beneficiile sale pentru sănătate.

Compoziție asemănătoare cu laptele matern

Recent, laptele de măgăriță a fost folosit pentru a alimenta copiii orfani, îngrijirea copiilor bolnavi și a persoanelor în vârstă din Italia, Franța, Belgia, Elveția și Germania. Studiile arată că persoanele care nu pot tolera laptele de vacă se descurcă foarte bine cu laptele de măgăriță. De fapt, aproximativ 90% dintre copiii care nu pot consuma lapte obișnuit, se simt bine cu laptele de măgăriță, care are o compoziție similară cu laptele matern, uman.

Acesta conține, de asemenea, mai puține grăsimi decât laptele de vacă și conține mai mulți acizi grași omega-3 antiinflamatori. Substanțele naturale din laptele de măgăriță s-au dovedit a spori imunitatea, care poate fi utilă persoanelor cu afecțiuni cum ar fi astmul, eczema sau psoriazisul.

Remediu pentru ” tusea măgărească”

Un studiu publicat în revista ”Current Pharmaceutical Design” a concluzionat că laptele de măgăriță ar putea ajuta la prevenirea întăririi arterelor, datorită capacității sale de a dilata vasele de sânge. Un alt studiu, realizat de revista ”Food Science”, a considerat laptele de măgăriță un "pharmafood" pentru proprietățile sale nutriționale, nutraceutice și funcționale. După testarea produsului, acești cercetători au concluzionat că, deși laptele de măgăriță conține o cantitate mare de lactoză, atunci când este fermentat în iaurt, este o opțiune viabilă pentru persoanele cu intoleranță la lactoză sau lapte de vacă.

Tusea măgărească, care, este de fapt o tuse convulsivă (Pertussis) –și se manifestă prin accese de tuse timp de aproximativ 100 de zile. În zilele noastre, există vaccinul care poate preveni această problemă de sănătate. În vechime, în tradiția românească laptele de măgăriță era singurul tratament eficace, ce oprea tusea în câteva zile. Copiilor le place foarte mult laptele de măgăriță datorită gustul dulce. Acesta este de la conținutul mare de lactoză ce ajută la o mai bună absorbție a calciului la nivel intestinal. Ea susține sistemul osos la bebeluși, dar și la femeile aflate la menopauză.

Anca Lăpușneanu

Dis-de-dimineață Marinică se duce nerăbdător la ușa grajdului să le aștepte pe Mura, pe Oșana, pe Stela sau pe oricare dintre cele 40 de surate... Este singurul mascul al fermei de măgărițe de la Câmpeni. Un privilegiat al sorții, vor cârcoti unii... un mascul oropsit al sorții, vor zice alții. Dar, până să-și însoțească femelele la pășune, Marinică își întâmpină, supus, stăpânul… „Este deosebit de blând și de atașat de noi“, ne spune Aurel Stan, proprietarul uneia dintre puținele ferme de măgărițe din România. Pentru a-i enumera pe toți producătorii din țară ne ajung degetele de la o singură mână. Sunt ferme doar în Bihor, Cluj, Vâlcea și aici, în Alba.

Virtuțile laptelui de măgăriță le cunoșteau și faraonii

Calitățile deosebite ale laptelui sunt cunoscute din vechime. Se spune că era folosit de Cleopatra și la curțile faraonilor egipteni femeile bogate făceau băi cu lapte de măgăriță pentru că, se spunea pe atunci, le scăpa de riduri și le făcea pielea catifelată. De altfel, egiptenii sunt cei care au domesticit măgarul sălbatic african. Este un animal deosebit care a cărat timp de secole povara civilizației umane, dar pe care secolul 21 încearcă să-l scoată din istorie... Măgarii au fost folosiți, alături de cămile, pe drumul mătăsii, la ridicarea monumentelor din Antichitate sau în  armata romană. În Biblie se spune că a fost martor la Nașterea Mântuitorului și Iisus a intrat călare pe măgar în Ierusalim. „Are crucea pe spate, cu un colorit al părului diferit. Este socotit un animal sacru și pentru că este docil și se mulțumește cu puțin“, spune fermierul din Apuseni.

De unde vine încăpățânarea măgărească?

În popor se zice că primejdia te ocolește dacă ai un măgar lângă tine. Măgarul sălbatic carpatin, onagrul, a dispărut în secolul al XVII-lea, iar cel domestic a fost, multă vreme, foarte răspândit în toate zonele țării, dovadă fiind numeroasele povești, snoave și zicători care îl au ca personaj principal. Măgarul trăiește peste 50 de ani, fiind un animal puternic și inteligent. Se spune că poate recunoaște locuri și animale întâlnite cu peste 20 de ani în urmă... Sunt curioși și afectuoși și au un simț deosebit de autoconservare. Probabil că de aici pleacă și vestita încăpățânare măgărească.

În România mai sunt câteva mii de măgari, majoritatea folosiți la stâni, pentru transportul samarizat, în zonele greu accesibile. Nu există, deocamdată, un cadru legal coerent pentru creșterea măgarilor și nu se primesc subvenții sau fonduri europene pentru fermele de măgărițe. „Ferma am făcut-o cum am crezut că este mai bine... Avem o zonă pentru mame și alta pentru pui. Este interesant că măgărița nu produce lapte decât în perioada când alăptează. Dacă, timp de trei zile nu intră în contact cu puiul, nu mai dă lapte. Noi începem să le mulgem după 30 de zile, dar o bună cantitate o lăsăm pentru pui“, ne mărturisește Aurel Stan.

Înlocuitorul perfect pentru laptele matern

Laptele de măgăriță este un aliment foarte hrănitor, recomandat pentru sugari. Are în conținut peste 90% din compoziția laptelui matern. Este și un medicament deosebit, în special pentru bolile respiratorii și digestive. Fermierul de la Câmpeni ne spune că este foarte bogat în vitamine și săruri minerale și multă lume îl folosește pentru creșterea imunității și pentru reglarea tranzitului intestinal. Se consumă crud pentru că, prin fierbere, își pierde din proprietăți. 

Aurel Stan atrage atenția asupra unui fenomen periculos. „De când consumul laptelui de măgăriță a devenit o modă se vinde și de pe marginea drumului. Le sugerez celor care consumă să se intereseze și de producător și în ce condiții este produs. Unii se plâng că ar fi scump pentru că ajunge la o sută de lei litrul, dar la noi la fermă, adunând toate cheltuielile, prețul de cost este de peste 70 de lei și chiar este greu de produs“...

Andrei, fiul lui Aurel Stan, a studiat medicina veterinară la Cluj-Napoca. „Îmi place munca și îmi plac animalele de când eram copil. Măgarii nu sunt deloc pretențioși, iar laptele de măgăriță este… în trend“, ne spune Andrei Stan.

Mai uniți decât oamenii…

Turma de măgărițe, spun specialiștii, este foarte unită pentru că nu suportă singurătatea. Se simt bine în compania oamenilor, dar și a oilor sau a caprelor. În turmă își alerg un lider și au grijă de semenii lor sau de măgărușii orfani. Puii sunt foarte bine dezvoltați încă de la naștere. Chiar dacă măgarul este un animal care se mulțumește și cu o mână de paie, la ferma din Apuseni furajarea și apa sunt foarte importante. O bună furajare înseamnă și lapte mai bun.

Răgetul lui Marinică, masculul fermei, se aude ca un bucium până departe, în cătunele Apusenilor. Se spune că în deșert s-ar auzi până la 100 de kilometri. Poate este și un strigăt de mâhnire a unui animal de care omul s-a lepădat mult prea ușor...

casetă

Povestea măgărițelor din Apuseni începe în urmă cu patru ani. Este singura fermă de creștere a măgărițelor pentru lapte din Alba. „Începutul a fost greu. Până și grajdul l-am construit după o concepție proprie pentru că nu am găsit nimic în literatura de specialitate, niciun fel de model.... Nu am crezut că o să le îndrăgesc atât de mult“, povestește Aurel Stan. „Primele 7 animale le-am luat de la un cioban care voia să scape de ele și apoi ne-am extins, încet-încet.“

Vasile BRAIC