Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Oct 2021

Gâsca cu gât roșu vs spații de depozitare a cerealelor

Inginer agronom, având studii cu specializarea în comerț cu amănuntul al produselor în magazine specializate și cultivarea cerealelor, Tomel Băețica a înființat o Cooperativă agricolă alături de alți patru prieteni și a reușit să atragă fonduri europene de 3,3 miliarde de euro pentru a construi spații de depozitare a cerealelor în extravilanul localității Izbiceni (Olt). Proiectul este blocat, momentan, de o specie de gâște cu gât roșu, păsări extrem de rare, protejate de lege.

Tomel Băețica s-a implicat în activitățile dedicate dezvoltării comunei Izbiceni și astfel a descoperit nevoile locuitorilor. Construirea unei unităţi agricole cu silozuri şi hale de depozitare face parte dintr-un proiect de investiții ce va fi realizat pe un teren cu suprafaţa de peste 5 mii mp din provincie.

„Nevoia ne împinge către marile lanțuri de magazine, cu legumele pe care le producem la Izbiceni. Văzând trendul, micile prețuri dispar. Așa că ne-am gândit că trebuie să ne organizăm către marile lanțuri de magazine.

Am format o cooperativă, ne-am strâns 5 persoane juridice, am scris și un proiect european, din fericire a fost și aprobat și urmează să îl implementăm. Este vorba despre depozite, stații de depozitare, sortare, dar durează. Suntem în România și hățișurile birocrației ne înghit cu totul.“

„Hățișurile“ legilor

gasca cu gat rosu

Pe lângă problema numită „birocrație“, tânărul inginer antreprenor întâmpină piedici și pentru faptul că s-a lovit de o specie de gâscă protejată de lege. Dacă autorităţile române par să fi găsit o soluţie la problema gândacului ce se pune în calea finanţării cu bani europeni a autostrăzii Pitești-Sibiu, numit croitor al stejarului, iată că la Izbiceni, la momentul acesta, odată cu proiectul cu spațiile de construcție, s-a descoperit că avem o gâscă cu gât roșu și termenii proiectului sunt în arie protejată. Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), numită și gâsca cu piept roșu, gâsca cu cravată, este o gâscă mai mică decât gârlițele cu penajul cel mai frumos colorat întâlnit în Europa, care cuibărește în tundra siberiană și iernează mai ales în sud-estul Europei (România și Bulgaria, uneori în Republica Moldova). Este o pasăre-simbol pentru Dobrogea. Anul acesta, un bărbat din județul Brăila este cercetat de poliție sub suspiciunea de braconaj, după ce în curtea lui a fost găsit emițătorul pe care ornitologii i l-au pus unei gâște cu gât roșu, pasăre extrem de rară, protejată de lege.

„Autoritatea Națională de Mediu nu ne poate da aviz pentru autorizația de construcție din pricina gâștei cu gât roșu. Facem demersuri la Bruxelles, să vină să ne dea ei aprobare. Nu știu care sunt timpii de așteptare. Până atunci, mergem fără spații de depozitare, mai rudimentar“, ne povestește tânărul.

Proiectul este destul de mare, de 3,3 milioane de euro, accesat pe Măsura 4.1 – Dezvoltarea fermierilor și prevede, pe lângă un spațiu de depozitare pentru legume, și pentru o cultură mai mare, pentru că, în lipsa acesteia din urmă, nu se puteau accesa fondurile.

Proiectul lui Tomel Băețica se anunță a fi o strategie bine gândită și pentru o implicare în dezvoltarea comunității, cu impact.

„Comunitatea sper că va fi ajutată foarte mult pentru că, la ora actuală, fermierii din Comuna Izbiceni duc marfurile pe la diferite depozite, pe la Giurgiu, pe la Băleni etc., ceea ce implică costuri de transport. La momentul acesta, dacă se va realiza acest proiect, costurile de transport sunt aproape de zero la Izbiceni.  Noi avem o strategie de atragere a membrilor noi în cooperativă, facem un plan de cultură cu fiecare, discutăm și ne punem de acord dinainte cu ceea ce cultivă fiecare. În acest mod avem acoperită o paletă mai largă de produse, știm ce să negociem cu potențialii cumpărători. Evident, am prefera ca legumele să fie achiziționate de marile lanțuri de magazine. În acest fel, se vorbește cu respectivul membru, îl sunăm, îl anunțăm că avem nevoie de 2 tone de tomate, le aduce, le recoltează în timp util și treaba este făcută. Așadar, în acest fel se pot folosi hibrizi performanți, care se pot recolta etapizat, putem să aducem plus producție și plus profit în fermele noastre mici“, a conchis BăețicaTomel.

Anca Lăpușneanu

Gâsca cu gât roșu, monitorizată de ornitologi

Despre gâsca cu gât roșu, ca și despre multe alte specii protejate, nu suntem prea bine documentați. Poate și din cauza faptul că nu sunt descrise în manualele școlare, iar informațiile despre astfel de specii sunt prezentate de cele mai multe ori doar în cadrul posturilor TV și al revistelor de specialitate. Lipsa de informație, probabil, conduce la situații precum cea din luna ianuarie, atunci când un brăilean a fost acuzat de braconaj împotriva gâștii cu gât roșu.

Ce trebuie să știm

Gâsca cu gât roșu sau Branta Rufficolis este în acest moment una dintre cele mai amenințate specii de pe Glob și poate cea mai importantă care ajunge în România. Cuibărește în zona tundrei siberiene și iernează în zona Mării Negre, în special în  România și Bulgaria. Are mărimea unei rase domestice, deci este de talie mică, are ciocul mic și o coloristică extraordinară, cu negru, alb, iar pe gât și cap are penajul în nuanțe de la roșu, castaniu până la vișiniu. În zbor se observă gâtul scurt și coloritul negru complet sub aripi.

În țara noastră poate fi întâlnită începând cu luna octombrie și până în luna martie, atunci când aproximativ 60% din populația globală a acestei specii iernează în special în Dobrogea și Bărăgan. Gâștele au o rutină a zborului, dimineața spre locurile de hrănire, la prânz spre zonele cu apă, iar după-amiaza zboară spre zone unde se pot hrăni din nou, căutând în general culturi de culturi de grâu, orz și rapiță.

Proiecte de monitorizare

Sunt vulnerabile în fața vânătorii, mai ales atunci când zboară în stoluri alături de gârlițe. În țara noastră au existat și cazuri în care braconierii au mers cu barca noaptea pe apă și au împușcat gâștele ori s-au deplasat în zone greu accesibile cu mașini de teren. Însă ce ar trebui să îi oprească, pe lângă propria conștiință, ar putea fi proiectul Teren sigur pentru gâsca cu gât roșu prin care aceste păsări sunt monitorizate. Acest proiect este derulat de Societatea Bulgară pentru protecția Păsărilor în parteneriat cu alte organizații europene, printre care și Societatea Ornitologică din România – SOR.

Chiar și așa, doar în ultima perioadă trei astfel de gâște au dispărut, lucru observat de ornitologi datorită emițătoarelor. Ultima dintre ele, Emilia așa cum o numise membrii SOR, se pare că a căzut pradă braconajului, reprezentanții SOR găsind emițătorul, inelele ornitologice și resturi în curtea unui brăilean. Intervievat de mai multe televiziuni, acesta a susținut faptul că nu a omorât pasărea, deci nu se pune problema să o fi mâncat și apoi să dea resturile la câine. El a mai menţionat faptul că lasă câinii liberi şi ei au adus în curte gâşte. În prezent, autoritățile anchetează cazul în vederea stabilirii dacă constituie sau nu un caz de braconaj.

Morala? Avem o țară bogată, păcat că nu deschidem ochii să-i vedem bogățiile!

Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS