Pe timpul iernii, ca să-și mențină producția normală de ouă, păsările crescute în gospodării trebuie să primească o hrană adecvată anotimpului. Ponderea în furaj a substanțelor hrănitoare: proteine, glucide, grăsimi, substanțe minerale și vitamine este diferită decât hrana de pe timpul verii deoarece găinile consumă mai multă energie pentru a se încălzii. Proporțiile necesare impun folosirea de amestecuri atent dozate de materii prime furajere pentru a satisface și producerea oului.

figura 1

Producțiile de care sunt capabile rasele ameliorate și hibrizii acestora nu pot fi realizate decât atunci când se asigură păsărilor condiții corespunzătoare de viață privind adăpostirea, îngrijirea, păstrarea sănătății etc., și, mai ales, hrănirea completă și îndestulătoare.

figura 2

Pentru stabilirea necesarului este bine să se știe că o găină ouătoare în funcție de rasă, are o capacitate de ingestie limitată până la:

  • 110 - 115 g nutreț combinat la găini ușoare și mixte ouătoare (hibrizi de ouă, găini italiene, Gât golaș sau alte rase ușoare);
  • 140 g pentru găini mixte care au greutate vie de 2,2 - 2,6 kg (Araucana, Rhode-Island, Sussex, Plymouth barat etc.);
  • 160 - 180 g de nutreț combinat pentru găini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).

 

figura 3În funcție de aceste date, de numărul prevăzut de păsări și de proporția în care fiecare materie primă intră în amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada următoare.

Furajele combinate complete sunt cea mai bună soluție nutrițională, alături de un sistem adecvat de adăpare cu apă curată

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse:

– Analize privind valoarea nutrițională a nutrețurilor;

– Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Ing. Filip ILIESCU – Tel.: 0733 679 823

Dr. ing. Răzvan Uță – Tel.: 0729 480 520

Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.     www.ibna.ro

Ouăle conțin aproape toate vitaminele esențiale pentru organism (mai puțin vitamina C). De asemenea, prezintă toate proteinele și mineralele de care are nevoie corpul nostru și cea mai bună proteină care se regăsește în natură, și anume albumina. În comerț acestea sunt clasificate în funcție de un cod. Pe piață există 4 tipuri de ouă, care se disting prin prima cifră din cod.

Modul în care sunt crescute găinile influențează și calitatea ouălor. Cu cât cerealele din hrana găinilor conțin mai mulți pigmenți galbeni şi portocalii, cu atât gălbenușul oului va fi mai închis la culoare. Mai mult, culorile unui ou variază odată cu vârsta, dar sunt influențate și de alți factori. De exemplu, dacă albușul prezintă urme albe ca de nori atunci, din punctul de vedere al Egg Safety Center (Centrul de Siguranță pentru Ouă), oul este foarte proaspăt. Albușul transparent și clar ne avertizează că oul „îmbătrânește“, iar culoarea roz sau luciul arată că oul a fost afectat și nu trebuie consumat.

Dincolo de toate aceste caracteristici ale alimentului, pe care le putem deduce simplu, în magazine găsim ouă ce prezintă fiecare câte un cod înscris pe coajă. Descifrându-l, putem afla cum a fost crescută găina, cu ce s-a hrănit, din ce țară. respectiv ce județ provine, cine este fermierul.

Se disting patru categorii de ouă

Cifra 0 – Găini crescute ecologic

Dacă pe coaja oului este înscrisă cifra 0 la începutul codului, acest lucru indică faptul că ouăle provin de la găini crescute ecologic, care nu au primit hrană cu aditivi, conservanți, coloranți sintetici etc. De asemenea, aceste păsări mănâncă iarbă netratată. Acestea sunt cele mai sănătoase ouă.

Cifra 1 – Găini crescute în aer liber

Dacă găsim cifra 1 la începutul codului înscris pe ou, aceasta indică faptul că ouăle sunt de la găini crescute în aer liber. Păsările au un spațiu minim de 4 metri pătrați, stau toată ziua în aer liber, iar seara sunt băgate în hale. Hrana acestor păsări nu este certificată ecologic.

Cifra 2 – Găini crescute la sol

Ouălele care au fost depuse de găini crescute la sol, în hale, sunt marcate cu cifra 2 la începutul codului. Provin de la păsările care nu au parte de lumină naturală.

Cifra 3 – Găini crescute în baterii autorizate

Ouăle provenite de la găinile crescute în baterii autorizate la nivel de Uniune Europeană au înscrisă pe ele cifra 3, la începutul codului. Păsările sunt ținute în cuști și nu văd lumina zilei. Hrana care li se administrează se bazează pe cereale și șroturi de soia (OMG).

După cifra de la începutul codului urmează două litere care indică țara de origine (de exemplu RO pentru România), apoi alte două litere care ne arată din ce județ provin ouăle (de exemplu, AR pentru Arad). La final vom observa un șir de trei cifre care este numărul de ordine sau identificare. Bineînțeles, nu lipsește data până la care pot fi consumate aceste alimente.

Anca Lăpușneanu

Alimentația, în zilele noastre, ocupă un rol foarte important, consumatorii fiind din ce în ce mai preocupați de ceea ce mănâncă, de compoziția chimică a alimentelor, de gradul de aditivare a acestora. Tendința actuală, dar și viitoare, este de a consuma alimente îmbogățite în nutrienți (alimente funcționale), care dispun de un efect pozitiv asupra sănătății umane. Acizii grași polinesaturați omega 3 (PUFA W3) și omega 6 (PUFA W6) sunt acizi grași esențiali care au un rol important în prevenirea şi tratamentul bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a cancerului, artritei, alte tulburări inflamatorii și autoimune etc. Este foarte important să existe un echilibru în alimentație între PUFA W3 și PUFA W6.

Utilizarea în furajele găinilor ouătoare a plantelor vegetale bogate în acizi grași polinesaturați sau a celor care reprezintă surse naturale de antioxidanți reprezintă o cale naturală de îmbogățire a calității oului din punct de vedere nutrițional, prin modificarea componenților nutriționali din ou și, totodată, menținând prospețimea ouălor în timp. Îmbogățirea conținutului de acizi grași polinesaturați ai gălbenușului pe cale naturală (prin dietă) este de o deosebită importanță pentru că, pe de-o parte, permite folosirea intensă a resurselor vegetale oferite de mediul înconjurător, dar și valorificarea subproduselor acestora și presupune optimizarea rațiilor pentru obținerea unor alimente sigure și de înaltă calitate. Sursele vegetale bogate în PUFA Ω 3 pentru includerea în dieta găinilor ouătoare sunt: șrotul de in, șrot de mazăre, șrot de rapiță etc.

Sensibilitatea la autooxidare, reacție majoră de degradare a lipidelor, este o preocupare atât pentru industria alimentară, cât și pentru consumatori. Susceptibilitatea la oxidare a acizilor grași atât din alimente de origine vegetală cât și animală crește odată cu nivelul de acizi grași polinesaturați și afectează substanțial nutrienții, aroma și siguranța produsului, depozitarea acestuia și eficiența economică. Peroxidarea este un proces prin care, sub acțiunea radicalilor liberi, lipidele membranelor celulare sunt afectate, ducând la degradarea acestora.

Aportul de antioxidanți prin intermediul dietei este considerat a fi important în reducerea efectelor negative ale oxidării lipidelor (Halliwell, 2012). Antioxidanții sintetici, cum ar fi butil-hidroxianisol (BHA), butil-hidroxitoluen (BHT) etc., au fost utilizați atât în produsele alimentare, furaje, cât și în produsele farmacologice (Gülçin, 2012). Cu toate acestea, din cauza posibilelor efecte toxice și cancerigene asociate cu BHT și BHA, utilizarea lor este din ce în ce mai mult supusă dezbaterilor (Vandghanooni și colab., 2013). Ca urmare, există o creștere a interesului în utilizarea antioxidanților naturali (Carocho și colab., 2013). Cele mai cunoscute grupuri de antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, etc), carotenoidele și polifenolii (Samaranayaka și colab., 2011; Gülçin, 2012).

Polifenolii sunt unii dintre cei mai numeroași și larg distribuiți compuși din produsele naturale ale regnului vegetal. Deși polifenolii sunt caracterizați chimic ca și componente cu caracteristici structurale fenolice, acest grup de produse naturale este extrem de divers și conține mai multe subgrupuri de compuși fenolici. Numeroase cercetări au arătat că surse vegetale de polifenoli adăugate în dieta găinilor ouătoare bogate în PUFA au condus la îmbunătățirea performanțelor productive ale găinilor ouătoare, reducerea bacteriilor patogene din intestinul găinilor (Iqbal și colab., 2020), îmbunătățirea calității nutriționale a ouălor prin conținutul în antioxidanți (Wang și colab., 2020), reducerea nivelului de colesterol din gălbenușuri (Laudadio și colab., 2015), reducerea proceselor oxidative a lipidelor din gălbenuș și, astfel au contribuit creșterea stabilității oxidative a acestora (Kara și colab., 2016; Untea și colab., 2020).

ibna polifenolii 2

Aceste cercetări sugerează că adaosul de surse naturale de polifenoli în furajul găinilor ouătoare, îmbogățit în acizi grași polinesaturați, poate fi o sursă alternativă eficace în contracararea proceselor oxidative apărute la ouăle îmbogățite în PUFA și astfel nu periclitează siguranța consumatorului.

Mihaela SĂRĂCILĂ, Tatiana Dumitra PANAITE, Arabela Elena UNTEA

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Newsletter finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 – Contract Subsidiar nr. 684/04.02.2019 SC AGRO PREST 2005 SRL (anexă la Contractul de finanțare nr. 144/13.10.2016, GALIMPLUS, cod SMIS2014+ 107697). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru perioada de iarnă, fermierii care cresc găini în sistemul free-range trebuie să aibă în vedere faptul că cerinţele în energie cresc cu 20-30% faţă de condiţiile optime de temperatură.

În hrana găinilor ouătoare, foarte important este raportul energo-proteic; proteina este cea care asigură producţia de ouă, pe când energia întreţine funcţiile vitale ale organismului şi asigură prelucrarea proteinei din nutrețuri în proteina din ouă.

Cea mai mare parte a valorii energetice a unui nutreț complet pentru găinile ouătoare este asigurată de cereale, dintre care porumbul ocupă ponderea cea mai mare (70-50%), urmat de grâu, secară, triticale, sorg sau orz; acesta din urmă este limitat de valoarea energetică mai redusă, dar şi de nivelul mai mare de fibre (coji) pe care îl conţine.

Întrucât în sezonul de iarnă nutreţurile verzi dispar din alimentaţie, este necesară introducerea de suplimente proteino-vitamino-minerale (CPVM), cu scopul de a asigura atât necesarul de hrană pentru întreţinere, dar şi pentru producţia de ouă.

CPVM-urile sunt produse de fabricație care includ în masa lor ingrediente proteice (șroturi de soia, floarea-soarelui, rapiță, gluten de porumb, tărâțe de orez sau grâu etc.), substanțe minerale și vitamine. CPVM-urile se folosesc la prepararea nutrețurilor combinate complete, prin încorporarea lor în cereale în proporție de 40-10%.

INCDBNA (IBNA) Balotești produce o gamă largă de nutrețuri combinate complete și de CPVM-uri pentru păsări (găini ouătoare, pui de carne, curci, prepelițe, fazani, iar la cerere și pentru rațe, gâște). Produsele se pot cumpăra în pungi de 10 kg sau saci de 30 kg și toate sunt disponibile atât în varianta măcinată, cât și granulată. Pentru întrebări sau comenzi vă rugăm să ne contactați telefonic (021.351.20.83) sau prin intermediul paginii noastre: http://www.ibna.ro/produse

Dr. ing. Georgeta CIURESCU
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Pentru perioada de iarnă, fermierii care cresc găini în sistemul free-range trebuie să aibă în vedere faptul că cerinţele în energie cresc cu 20-30%, faţă de condiţiile optime de temperatură.

Temperatura optimă pentru ouat este de 18-13 grade Celsius. Scăderea acesteia sub pragul de 10-8 grade reduce producția de ouă, până la încetarea acesteia.

În hrana găinilor ouătoare este foarte important raportul energo-proteic. Proteina este cea care asigură producţia de ouă, pe când energia întreţine funcţiile vitale ale organismului şi asigură prelucrarea proteinei din nutrețuri în proteina din ouă.

Cea mai mare parte a valorii energetice a unui nutreț complet pentru găinile ouătoare este asigurată de cereale, dintre care porumbul ocupă ponderea cea mai mare (70-50%), urmat de grâu, secară, triticale, sorg sau orz; acesta din urmă este limitat, cu o valoare energetică mai redusă, dar şi cu un nivel mai mare de celuloză (coji) pe care îl conţine.

Întrucât în sezonul de iarnă nutreţurile verzi dispar din alimentaţie este necesară introducerea de suplimente proteino-vitamino-minerale (CPVM) cu scopul de a asigura atât necesarul de hrană pentru întreţinere, dar şi pentru producţia de ouă.

CPVM-urile sunt produse de fabricație care includ în masa lor ingrediente proteice (șroturi de soia, de floarea-soarelui, de rapiță, gluten de porumb, tărâțe de orez etc.), substanțe minerale și vitamine. CPVM-urile se folosesc la prepararea nutrețurilor combinate complete, prin încorporarea lor în cereale în proporție de 40-10%.

INCDBNA (IBNA) Balotești produce o gamă largă de nutrețuri combinate și de CPVM-uri pentru păsări (găini ouătoare, pui de carne, curci, prepelițe, fazani, iar la cerere și pentru rațe, gâște). Produsele se pot cumpăra în pungi de 10 kg sau saci de 30 kg și toate sunt disponibile atât în varianta măcinată, cât și granulată. Pentru întrebări sau comenzi vă rugăm să ne contactați telefonic sau prin intermediul paginii noastre: http://www.ibna.ro/produse

Dr. ing. Georgeta CIURESCU — Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Această rasă rară (cea mai rară din lume, se spune), neobișnuită prin coloritul integral negru, își are originile în satul Cemani, insula Java, din Indonezia. A depășit însă granițele țării de origine și a început să fie crescută ca rasă exotică și pe alte continente. În Europa se pare că ar fi ajuns abia în 1998, când a fost adusă de crescătorul olandez Jan Steverink.

În Statele Unite ale Americii prețul unui astfel de exemplar ajunge și la 2.500 de dolari. Rasa Ayam cemani nu are doar penajul negru, ci și pielea, ciocul și organele interne sunt negre.

În mod surprinzător, ouăle găinilor Ayam cemani nu sunt negre, ci au culoarea crem. Se pare că acest colorit este determinat de o genă dominantă responsabilă pentru hiperpigmentare. Această anomalie genetică numită melanoză este inofensivă și duce la o producţie mare de melanină. Fenomenul se produce atunci când găina este încă în faza embrionară. Crearea și existența acestei rase interferează cumva cu spațiul mistic.

pui pasari negre d

Există voci care spun că păsările Ayam cemani au fost folosite în ritualuri religioase și mistice în mai multe regiuni ale Asiei. În general, cocoșii din această rasă ajung la o greutate de cca 2,5-3 kg, iar găinile la cca 2 kg.

Înmulțirea acestei rase este destul de greoaie, dar dacă se respectă condițiile de incubare rata de eclozare este de 70%. În medie, păsările Ayam cemani depun în primul an în jur 80-100 de ouă. În România, prețurile exemplarelor din această rasă variază de la crescător la crescător. În medie, un pui de trei săptămâni se vinde cu 75 lei, un pui de o lună și jumătate  cu 100 lei, la două luni și jumătate prețul sare la 150 de lei, iar un ou se vinde cu cca 15 lei.

Standardul rasei impune ca exemplarele Ayam cemani să aibă dimensiuni medii, subțiri, ferme și musculoase. Umerii și pieptul sunt largi, aripile lungi și puternice. Coada este menținută la un nivel moderat ridicat, iar coapsele trebuie să fie puternice și musculoase. Penele sunt negre, dar pot avea irizații de violet-verde până la purpuriu în lumina soarelui.

Laura ZMARANDA

Am descoperit în colecţia de galinacee a unui crescător privat o rasă de păsări cel puţin excentrică, Araucana. Aurel Anghel, a cărui crescătorie de păsări exotice se află în Răteşti, judeţul Argeş, spune că a cumpărat primele exemplare anul trecut din Germania şi că a reuşit să le valorifice în România pe bani frumoşi. „Am văzut rasa Araucana în Germania, mi-a plăcut şi mi-am spus că merită să încerc şi cu aceste păsări. Am cumpărat de acolo 13 exemplare și am dat pe o pasăre 50 de euro. Am reuşit însă să amortizez investiţia pentru că am obţinut apoi prin incubare 40 de pui. Şi am vândut în România cu 100 de lei exemplarul. Cererea a fost foarte mare, chiar dacă sunt puţini cei care cunosc amănunte despre această rasă. Anul acesta am păstrat în nucleul de reproducţie doar patru găini şi un cocoş.“

pasari araucana 2

Găinile Araucana fac parte din categoria raselor rare şi sunt originare din America de Sud, Chile. Deşi există incertitudini în acest sens, se crede că rasa ar fi fost creată în 1920 sau 1930. Araucana se deosebeşte de celelalte rase prin câteva particularităţi distincte. Cele mai evidente elemente de identificare sunt lipsa cozii şi prezenţa unor smocuri, adesea numite cercei, care cresc dintr-o protuberanță asemănătoare unui deget, numită peduncul. Acesta se află în jurul lobilor urechii sau zonei gâtului. Talia acestor găini nu este foarte impunătoare. Spre deosebire de găinile obişnuite, Araucana sunt mai mici ca dimensiuni; astfel, femelele au o greutate de aproximativ 2 kilograme, în vreme ce cocoşii ajung până la trei kilograme. În schimb, puii de Araucana cresc mult mai rapid prin comparaţie cu puii altor rase.

Unul dintre motivele pentru care rasa Araucana a devenit cunoscută este calitatea ouălor sale, confirmată de studii care spun că acestea au un conţinut scăzut de colesterol, spre exemplu. Însă ce te uimeşte la prima vedere este culoarea lor verde sau albastru pal dată de un pigment numit oocyanin care este un produs al formării bilei în funcţie de varietatea păsărilor. Cu siguranţă creşterea rasei Araucana are multe avantaje. Deocamdată tot ce ne-a spus crescătorul din Argeş este că „aceste păsări sunt mai bănoase decât altele“.

Laura ZMARANDA

Una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea este să asigure suficiente alimente sănătoase pentru populația în creștere la nivel global. În ultimii 20 de ani, prin conceptul „Farm to Fork“ importanța nutriției și alimentației animale a venit la rampă cu soluții inovative. Obiectivul activităților de inovare în nutriția animală este acela de a da răspunsuri pertinente, consistente, la cererile producției animale actuale. În acest sens, sunt regândite rețetele furajere atât în ceea ce privește ingredientele folosite, cât și structura rețetei.

Eficiența economică este un aspect foarte important în formularea rețetelor, iar alegerea materiilor prime furajere se face și în funcție de costurile acestora. Creșterea prețurilor la ingrediente rămâne singurul motiv care afectează marjele de profit în producția animalelor. Cea mai bună soluție de a reduce costurile o reprezintă dezvoltarea unor strategii nutriționale folosind materii furajere alternative, disponibile pe plan local, scăzând astfel costurile de furajare.

Materiile prime furajere bogate în celuloză (de exemplu, șrot de floarea-soarelui, șrot de rapiță, tărâțe grâu, DDGS) au, în general, prețuri relativ reduse, deși pot avea și concentrații semnificative de proteină.

Celuloza este o componentă a materiilor prime furajere vegetale, fiind prezentă în toate rețetele furajere, dar convențional se consideră că ea nu contribuie la valoarea nutrițională a furajelor pentru păsări. Nu există referințe privind cerințele recomandate pentru rețetele păsărilor. În mod obișnuit, atât în cercetare cât și în practică, în alimentația păsărilor celuloza a fost considerată un diluat al rețetei, cu conotații negative referitoare la consumul voluntar de hrană și digestibilitatea nutrienților.

Utilizarea unor rații cu un conținut ridicat de celuloză, mai mare de 3,5-4% (până la 7%), poate avea efecte pozitive în menținerea sănătății intestinului, creșterea sațietății, afectează comportamentul și îmbunătățește bunăstarea animalelor. De asemenea, prin structura și proprietățile sale, celuloza prezentă în rații influențează rata de tranzit, pH-ul digestei și producția de acizi grași volatili din tubul digestiv. Efectele celulozei din rețetă asupra productivității păsărilor depind de nivelul de includere și de sursa de celuloză, de structura de bază a rețetei, de structura fizică a sursei de celuloză, de forma de condiționare a nutrețului, de hibrid și vârsta păsării. În practica de furajare, mărimea particulelor și solubilitatea fracției celulozice în mediul digestiv, precum și gradul de lignificare sunt caracteristici cheie, acestea influențând productivitatea păsărilor datorită efectului lor asupra tranzitului alimentar. Valoarea nutritivă a resurselor furajere disponibile, bogate în celuloză, poate fi sporită prin granularea și reducerea dimensiunii particulelor, prin suplimentarea cu enzime exogene sau prin combinația enzimă-cereale.

În contextul prezentat mai sus, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, în valoare de 800.000 lei, IBNA Balotești poate susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite, cu alte cuvinte alimente funcționale. Oferta de expertiză a IBNA Balotești și informații suplimentare pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Tatiana PANAITE, Rodica Diana CRISTE, Margareta OLTEANU

În lumea satului este firesc ca în fiecare gospodărie să existe găini. Creșterea lor asigură întregii familii ouă și carne, însă de multe ori gospodarii aleg să aibă în propria curte și exemplare care să încânte ochiul, deci să aibă un penaj deosebit. Adesea, cocoșul din curte este ales cu mare atenție, tocmai pentru a avea în următoarea primăvară pui tot mai frumoși, chiar dacă de cele mai multe ori nu sunt de rasă pură. Așa s-a întâmplat ca treptat să apară în gospodării și găinile de ornament, fie ele pitice, moțate sau pur și simplu cu un penaj deosebit. Din acest motiv vă prezentăm o serie de rase pe care le puteți crește și dvs. și, poate cine știe, veţi participa și la expozițiile de profil din țară și străinătate.

Găina de porțelan sau Mii de Flori

Dezvoltată de Michael Van Gelder în anii 1890, rasa de porțelan sau mii de flori a devenit tot mai apreciată în cadrul expozițiilor și tot mai achiziționată de cei care aleg să crească păsări de curte. Găinile din această rasă au picioarele scurte și acoperite cu pene până la gheare, corpul plin și gâtul bine dezvoltat, iar coada este deschisă și stă ridicată. Un exemplar cântărește între 0.5 - 1 kg și are media de viață cuprinsă între 8 și 12 ani. În prezent se cunosc mai multe varietăți ale acestei rase, printre care găinile cu gâtul auriu, cele negre, multicolore sau mii de culori și albe.

Aparținând unei rase ornamentale, găinile depun aproximativ 3 ouă pe săptămână și pot fi hrănite cu produse din comerț, adică furaje combinate sau nu, dar trebuie ținut cont și de faptul că, în condițiile în care sunt crescute în spațiu deschis, beneficiază și de hrană din natură – insecte, semințe, iarbă etc., iar un lucru care nu trebuie să îi lipsească, ca și altor păsări de altfel, este apa.

Faptul că au picioarele scurte reprezintă un dezavantaj deoarece păsările dezvoltă acarieni mai ușor, dar greu de observat, iar iarna, dacă sunt lăsate în aer liber, penele adună noroi și/sau zăpadă, care trebuie îndepărtate deoarece pot suferi repede degerături. Un alt dezavantaj al mărimii găinilor, este faptul că poate fi o pradă ușoară pentru păsările răpitoare.

Moțata olandeză

gaina motata olandeza

Găinile moțate se regăsesc și ele tot mai des în curțile oamenilor gospodari. Una dintre aceste rase este moțata olandeză. Moțul apare atât la găini, cât și la cocoși, diferența fiind faptul că la femele este rotund, în timp ce la masculi este sub formă de umbrelă. În ceea ce privește penajul, culorile pe care le poate avea această rasă sunt variate; printre cele mai cunoscute sunt cele cu corpul negru și moțul alb sau cele albe. Ochii sunt adesea acoperiți cu pene și adesea pot rămâne blocate în locuri strâmte, tocmai pentru că au vederea blocată. Moțatele olandeze pot fi de talie standard, de 2-3 kg, sau pitice, de 600-800 grame.

În ceea ce privește ouăle, în primul an acestea sunt destul de mici și nu se recomandă să fie puse la incubat. Aceste găini nu clocesc, de aceea, dacă vreți să obțineți pui, trebuie să incubați ouăle sau să le puneți unei alte cloști, din altă rasă.

Din punctul de vedere al îngrijirii, moțatele trebuie ferite de ploaie deoarece umezeala le poate îmbolnăvi ușor, în special efectele văzându-se la nivelul ochilor și al capului deoarece moțul reține mai multă apă, de aceea el ar trebui uscat. Tot la nivelul moțului se pot ascunde și acarieni mai greu observabili, motiv pentru care se impune deparazitarea în mod regulat.

Chabo

gaina chabo 1

Una dintre cele mai apreciate rase de găini pitice este Chabo. Originare din Asia, găinile sunt albe, pestrițe sau negre, însă există și varietăți cu pene ondulate și ciufulite, care combină mai multe culori. De fapt, în japoneză chabo înseamnă pitic, iar greutatea femelelor ajunge la 400-500 g, în timp ce a cocoșului atinge maximum 600 g. În general, păsările au talia mică, pieptul bine dezvoltat, bombat înspre anterior, putând depăși extremitatea ciocului, gâtul scurt și gros, iar creasta este ridicată în permanență și are 5-6 lobi. Găinile și cocoșii au picioarele foarte scurte, aripile bine dezvoltate, cu două rânduri de pene. Cocoșii au coada abundentă, formată din pene lungi în formă de seceră și pene mai scurte, care oferă volum înspre lateral, iar găinile prezintă același penaj, însă mult mai mic și au o producția în jur de 200 ouă/an.

În ceea ce privește întreținerea, trebuie știut că nu rezistă la temperaturi scăzute, de aceea au nevoie pe timp de iarnă de adăpost cât mai călduros, cu așternut curat pentru a nu le se murdări pieptul, iar penele să nu absoarbă umezeală. Un lucru care nu trebuie să le lipsească, indiferent unde sunt crescute și de sezon, este spațiul de cocoțat.

Găinile din această rasă pot cloci, iar puii ies din ou după 20 de zile, cresc repede, iar după 14 zile sunt apți chiar să zboare.

Larissa SOFRON

Factorii de stres pentru păsări și urmările

Păsările – și în special porumbeii – sunt supuse unui număr extrem de mare de factori stresanți care pot conduce la clacarea organismului:

- oboseala după efort intens (zboruri);

- excesul de antibiotice (multe cu efect hepatotoxic și nefrotoxic dovedit);

- hrana în exces (cu multe leguminoase; bogată în glucide);

- micotoxinele (care contaminează hrana);

- temperatura ridicată;

- niveluri ridicate de estrogen (la femele);

- stresul de orice fel afectează funcționarea optimă a ficatului, principalul organ implicat în detoxifierea organismului.

În plus, în contrast cu mamiferele, unde lipogeneza (sinteza acizilor grași) are loc cu precădere în țesuturile adipoase, la păsări are loc în ficat.

La femele, la maturitatea sexuală și în timpul ouatului, lipogeneza „crește“ dramatic cu nivele înalte ale lipidelor plasmatice în sânge, necesare pentru sinteza ovocitelor. Rezervele hepatice de lipide (grăsimi, în special trigliceride) cresc enorm în acest interval.

Ficatul crește în volum (hepatomegalie), devine galben la culoare și foarte friabil, putându-se rupe foarte ușor, apărând hemoragie intensă, urmată de moarte (sindromul ficatului gras – hemoragic).

La masculi, care prezintă aceleași caracteristici hepatice (hepatomegalie, „ficat decolorat“, ruptură hepatică), acestea sunt induse de micotoxine (inclusiv la femele pot apărea aceleași simptome).

În România micotoxicozele ocupă un rol important în patologia aviară, implicit columbofilă.

Intoxicațiile fungice, în special aflatoxicoze, apar în urma consumului de boabe de cereale contaminate, inclusiv arahide.

În timp apar letargia, scăderea apetitului și a performanțelor sportive, sterilitatea și moartea după ciroză sau cancer hepatic, în special.

Recuperarea greoaie, uneori nereușită, a porumbeilor după eforturi intense (zboruri) sau la găini după ouat poate fi consecința acestor intoxicații.

Preventiv, dar și curativ se pot administra diverse hepatoprotectoare / recuperatoare / antitoxice:

– FITO-LIV – soluție formulată din ierburi, cu acțiune dovedită științific a avea acțiuni hepatostimulatoare. Combinația acestor extracte din plante inspirate din medicina tradițională indiană ayurvedică are efect sinergic în protecția și regenerarea ficatului.

– HEPATOPROTECT, pulbere hidrosolubilă cu metionină, vitamina B1, vitamina C și glucoză, este de asemenea un antitoxic eficient.

Se administrează hepatoprotectoare/antitoxice obligatoriu în special după zboruri, în ziua sosirii din cursă, după administrarea de medicamente, în intoxicații, în convalescență, timp de 3-6 zile. Au și efect diuretic, contribuind la eliminarea mai rapidă spre exemplu a acidului lactic care apare în febra musculară.

Practic, la întoarcerea din concursuri se administrează un recuperator/antitoxic (ex.: FITO-LIV), asociat cu electroliți (pentru refacerea echilibrului electrolitic al organismului, ex.: COLUM­BOCLIN etc.) și glucide (pentru refacerea glicemiei; dextroză, fructoză, sorbitol ex.: GLUCOVIT etc.), timp de 1-2 zile.

Fiind un produs natural, FITO-LIV poate fi utilizat la câini, pisici, porci și oi în steatoza hepatică („ficat gras“), hiperlipemie, hipercolesterolemie, ciroze, hepatite cronice (virale, medicamentoase sau etilice), în scăderea activității serice a transaminazelor (ASAT-GOT; ALAT-GPT, GGT), în colestază și hipokinezia biliară (diskinezie).

Nu se utilizează în cazul cancerului hepatic și biliar sau a prezenței calculilor biliari sau/și renali.

Doza este de 4 ml/zi, timp de 5-10 zile/lună, în decursul a 3 luni.

Dr. Cătălin TUDORAN, Romvac Company SA

Sintagma „Banatu-i fruncea“ se confirmă şi în cazul activităţilor desfăşurate în domeniul agricol, care, datorită apropierii faţă de Occident şi a condiţiilor pedoclimatice prielnice, beneficiază de un atu faţă de alte zone ale ţării. Constantin Buzatu, un fermier din localitatea Becicherecu Mic, din judeţul Timiş, a trecut peste neajunsurile şi nemulţumirile întâmpinate în activitatea sa şi în prezent îşi dezvoltă cu pricepere afacerea atât în domeniul zootehnic, cât şi în producţia vegetală.

Din sectorul vegetal, la zootehnie

În urmă cu 15 ani, cea mai mare fermă de găini din vestul ţării avea să intre în faliment, iar scăderea efectivelor de ouătoare creştea cererea din piaţă. Acesta a fost momentul în care Constantin Buzatu a decis că investiţia în înfiinţarea unei ferme de găini ouătoare ar putea deveni una profitabilă. „Mi-a plăcut dintotdeauna agricultura şi am vrut să îmbin sectorul vegetal cu cel zootehnic sau, altfel spus, mi-a plăcut ideea de a transforma producţia agricolă în producţie animalieră“, menţionează fermierul.

Zis şi făcut. În primii ani de funcţionare ferma avea un efectiv de 3.500 de găini şi, cum ideea afacerii s-a dovedit a fi una profitabilă, numărul exemplarelor a crescut la 5.000, iar astăzi 12.000 de găini pun pe masa bănăţenilor cel mai complet aliment.

Întrebat de ce a ales să activeze tocmai în avicultură şi nu în oricare alt sector al zootehniei, fostul primar al comunei timişorene Becicherecu Mic a avut un punct de vedere solid care justifică reuşita fermei de astăzi: „Găina este un animal foarte pretenţios, dar efortul fizic uman depus este mai mic în comparaţie cu cel depus pentru creşterea altor animale, cum ar fi vaca sau porcul. Apoi, un alt motiv a fost rentabilitatea ouălor, produs care este căutat şi cumpărat de toate categoriile de oameni. Aşa am ales să cresc găini pentru ouă şi nu găini de carne, care au nevoie de mai mult spaţiu, pe care nu l-am avut la acel moment, motiv la care s-a adăugat şi lipsa abatorului care reprezenta o investiţie foarte mare.“

Dezvoltare cu fonduri europene

Astăzi, Constantin Buzatu creşte 12.000 de găini ouătoare în baterii modernizate conform normelor Uniunii Europene. Directiva europeană dată în 2010, conform căreia fiecare înaripată trebuie să crească într-un spaţiu de cel puţin 55 de centimetri pătraţi, a fost motivul pentru care fermierul timişorean a accesat fonduri europene fără de care nu ar fi putut realiza un astfel de proiect, după cum ne menţionează. Chiar dacă are reţineri cu privire la noile spaţii, punctând faptul că pe baza experienţei se pot enumera şi dezavantaje, acesta admite că pentru a putea funcţiona în piaţă cerinţele sunt cerinţe şi trebuie îndeplinite. Odată cu modernizarea spaţiului, a crescut şi numărul efectivelor. Aşa cum menţionam încă de la început, au existat 3 mari etape de extindere a fermei. Momentul investiţiei a coincis şi cu creşterea semnificativă a numărului de găini – 12.000 – un efectiv considerat mulţumitor. „Vreau să rămân cu acest efectiv, nu îmi propun să cresc numărul găinilor. Sunt mulţumit, îmi pot conduce afacerea aşa cum trebuie. Dacă aş mări efectivul, atunci ar trebui să cresc şi numărul angajaţilor, să recurg la încheierea contractelor cu marile magazine şi cred că sunt la o vârstă la care, zic eu, ajunge, este suficient“, punctează Constantin Buzatu.

„Dacă eşti pasionat, rezultatele vin“

Activitatea din fermă este intens monitorizată de proprietarul ei, însă admite că un rol important îl are şi sprijinul soţiei, care are grijă de partea economică a afacerii. Pe lângă cei doi, alţi 12 angajaţi contribuie la bunul mers al lucrurilor. „Pot spune că este o fermă familială, cu toate că cei doi copii ai mei au îmbrăţişat o altă meserie, dorind să devină medici stomatologi. Acum nu îmi este greu, dar probabil că peste 10-15 ani voi avea nevoie de un sprijin de nădejde din partea băiatului, deşi atunci când a decis să urmeze altă cale l-am susţinut şi nu l-am obligat să devină agronom. Eu am un principiu de viaţă: chiar şi în condiţiile din România, în care nu este uşor şi se schimbă multe de la un an la altul, dacă eşti pasionat de o anumită meserie, indiferent de domeniu, rezultatele vin“, adaugă Buzatu.

Conform estimărilor, la ora actuală, sectorul avicol românesc asigură necesarul de ouă pentru consumul intern. Piaţa de desfacere nu este un motiv de îngrijorare pentru fermierul bănăţean deoarece situarea fermei în apropierea municipiului Timişoara îi aduce şi clienţi: cofetării, magazine alimentare, depozite en gros. Cu toate că până acum pare că am găsit doar părţile pozitive ale afacerii, preţul ar putea deveni un motiv de îngrijorare, în special în anumite momente din an. „Dacă ar fi să mă plâng de vreun neajuns al activităţii, aş putea menţiona preţul ouălor care, în anumite perioade, ne nemulţumeşte. De exemplu, dacă în iarnă preţul era de 45 de bani/ ou, în perioada sărbătorilor pascale a scăzut destul de mult, chiar şi până la 36 de bani“, menţio­nează fermierul.

Pasiune costisitoare

Chiar dacă am prezentat pe larg activitatea fermierului din domeniul zootehnic, merită să menţionăm şi contribuţia adusă în alte domenii ale agriculturii. Astfel, fermierul din vestul ţării lucrează o suprafaţă de 930 ha. Preferă culturile tradiţionale, cele care dau cele mai bune rezultate în ţara noastră. Pe primul loc în topul culturilor este grâul cultivat pe o suprafaţă de 330 de ha, apoi orzul şi orzoaică pe 140 de ha, rapiţă 125 ha, 120 ha le cultivă cu floarea-soarelui, iar 210 ha cu porumb, însă, mai nou, conform cerinţelor, fermierul cultivă şi soia. Vizitând ferma din vestul ţării, ne-a atras privirea livada de pomi fructiferi dimprejurul fermei, dar care nu-i aduce mari satisfacţii. „Am o livadă de pomi fructiferi pe 3 ha. O parte am înfiinţat-o acum 14 ani, când se tot vorbea că România va adera la Uniunea Europeană, şi mă gândeam că, atunci când vom sta la masă cu celelalte state, va trebui să punem legume şi fructe româneşti. Lucrurile nu stau chiar aşa, pentru că, dacă în cazul cerealelor le pot vinde atunci când piaţa este convenabilă, pentru că deţin spaţii de depozitare, cu comercializarea ouălor nu am probleme raportat la producţia actuală, în cazul fructelor am o foarte mare problemă. Acei oameni care se ocupă cu vânzarea lor pe piaţă vin şi ne solicită condiţii mai drastice decât la export. Atunci sigur că îmi produce un gust amar, pentru că acei pomi necesită îngrijire specială până la rodire şi, în final, când tragem linie, livada este singurul segment din cadrul activităţii mele care este pe pierdere. Dar pentru că sunt un îndrăgostit de natură, absolvind liceul silvic, am investit şi în această livadă, chiar dacă este o pasiune costisitoare“, conchide Constantin Buzatu.

Loredana Larissa SOFRON

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti