Principiul de bază al politicii Uniunii Europene și naționale privind siguranţa alimentară este aplicarea unei abordări integrate de tipul „de la fermă la consumator“ sau „de la furcă la furculiță“, care să acopere toate sectoarele lanţului alimentar, respectiv: producţia de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, vânzarea cu amănuntul, precum şi importul şi exportul acestora. În cadrul acestor politici europene, o strategie importantă are la bază implementarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi a furajelor.

Este bine ştiut că o zootehnie profitabilă are nevoie de animale sănătoase şi puternice, cu potențial de producție ridicat, element în care calitatea furajelor și administrarea lor corectă au un rol determinant asupra performanței şi a sănătăţii animalelor. Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate şi calitate corespunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerinţelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absenţa contaminanţilor, accesul liber la hrană şi apă, în funcţie de tipul de hrănire, de numărul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creştere şi întreţinere. În procesul de obţinere a sortimentelor de furaje, în fazele de producţie, fabricare, transport şi distribuţie, din cauza unor abateri de la normele de siguranţă calitativă a acestora se poate produce contaminarea accidentală sau deliberată a acestora, cu impact nedorit asupra sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei alimentelor destinate consumului uman.

Principalele surse de contaminare a furajelor se pot identifica în factorii de mediu (solul, apa, aerul etc.), factori din zona vegetală (plante necomestibile sau cu acţiune toxică), folosirea iraţională a ingrăşămintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, mucegaiurile şi micotoxinele, manipularea şi eliminarea deşeurilor defectuoase, precum şi prin diferite specii de animale, insecte şi rozătoare.

De asemenea, producerea, calitatea și modul de distribuție a furajelor pot fi influențate de modificările în timp a politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea economiei și, implicit, a agriculturii şi zootehniei unei ţări. Această stare impune ca fermierii şi alţi agricultori cu activitate în domeniul zootehnic să beneficieze mai mult ca oricând de specialişti, medici veterinari, ingineri agronomi, zootehniști, nutriţionişti etc. ca parteneri competenţi şi de încredere pentru susținere şi consiliere în problemele de sănătate şi nutriţie a animalelor crescute în scop economic sau de companie.

Agricultorii sau operatorii economici cu activitate în domeniul hranei pentru animale au obligația să garanteze că furajele pe care le produc şi le distribuie nu au un efect negativ asupra sănătăţii animalelor, iar produsele alimentare obţinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman.

În acest context se recomandă ca agricultorii să respecte următoarele:

• să posede documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară în conformitate cu prevederile legale privind funcționarea unităților specializate în producerea, procesarea și distribuția furajelor pentru animale și păsări, eliberat de DSVSA județeană;
• să respecte condiţiile generale de funcţionare şi igienă a unităților de profil conform prevederilor legislației în vigoare;
• să aplice tehnologii adecvate respectând densitățile la semănat, utilizând semințe certificate din soiuri de bună calitate, efectuarea din timp a analizei solulului pentru a realiza cea mai bună formulă de fertilizare în vederea obținerii de producții ridicate și de bună calitate;
• să menţină în stare de funcționare și igienă instalaţiile, echipamentele, containerele, ambalajele şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea şi transportul furajelor şi să evite orice sursă de contaminare a acestora;
• să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materilor prime folosite în procesul tehnologic, precum şi faptul că acestea au fost achiziţionate din unităţi sau de la furnizori care au asigurate asistenţă de specialitate, documente în care să fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepţionării, cantitatea, precum şi celelalte date pentru stabilirea trasabilitaţii;
• să evite orice contaminare a materiilor prime şi a sortimentelor de furaje preparate posibilă din aer, sol, apă sau prin îngrăşăminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar etc.;
• să asigure sursa de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesul tehnologic, cât şi la menţinerea stării de igienă şi curăţenie a personalului şi a utilităţilor;
• să gestioneze cu atenţie prin antrepozitarea şi manipularea separată a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
• să asigure efectuarea acţiunilor de dezinfecţie a spaţiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite, protejarea spaţiilor şi a furajelor de insecte şi rozătoare prin măsuri specifice;
• să asigure echipamente de protecţie sanitară pentru personalul angajat, precum şi existenţa documentelor din care să rezulte starea de sănătate a acestora;
• să respecte programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul de referinţă pentru determinarea încărcăturii cu pesticide, microtoxine (în special aflatoxine), metale grele, rezidii de medicamente, coccidiostatice, organisme modificate genetic, prezenţa salmonelelor şi alţi parametrii la anumite solicitări, precum şi recomandările menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
• să notifice autorităţilor competente suspiciunea sau constatarea unor neconformităţi sau abateri de la cerinţele de calitate şi salubritate privind siguranța furajelor destinate pentru animale şi păsări;
• să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare, cu factorii responsabili din domeniul producerii şi utilizării furajelor, cu scopul de a fi informaţi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru a preveni contaminarea furajelor, pentru ridicarea calităţii acestora, factor necesar în apărarea sănătăţii animalelor, precum şi a populaţiei.

Întreg procesul de producere, depozitare, distribuţie a furajelor, dar şi utilizarea lor în hrana animalelor şi a păsărilor sunt monitorizate şi controlate de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județeană și a unităților teritoriale subordonate.  

Dr Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

U.E. este în curs de a introduce norme noi îmbunătățite care vizează intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene și îmbunătățirea disponibilității și a siguranței medicamentelor de uz veterinar și a furajelor medicamentate. Acest lucru va fi benefic pentru sănătatea animalelor și va contribui la stimularea competitivității sectorului farmaceutic veterinar al UE.

Consiliul a adoptat pachetul privind medicamentele pentru animale care include două regulamente noi referitoare la medicamentele de uz veterinar, fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate, precum și modificări ale normelor existente de stabilire a procedurilor privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente.

„Acest pachet reprezintă o etapă esențială în combaterea rezistenței la antimicrobiene: pe de o parte, va trebui ca antimicrobienele și antibioticele să fie utilizate într-un mod mult mai prudent decât este cazul în prezent, iar pe de altă parte încurajăm dezvoltarea de medicamente și de furaje medicamentate mai eficace. Acest lucru este în egală măsură benefic pentru sănătatea publică și pentru competitivitatea industriei farmaceutice din UE“, a declarat Elisabeth Köstinger, ministrul federal austriac al Sustenabilității și Turismului și președinte al Consiliului.

Noile norme privind medicamentele de uz veterinar

- clarifică și simplifică procedurile prin intermediul cărora poate fi acordată o autorizație de introducere pe piață pentru medicamente noi, reducând astfel sarcina administrativă pentru întreprinderi, în special pentru cele de dimensiuni reduse;

- oferă o mai bună încadrare a utilizării antimicrobienelor la animale prin limitarea și mai mult a utilizării lor la animalele care nu sunt deja bolnave, dar pot fi supuse riscului de a se îmbolnăvi atât în cazul profilaxiei, cât și al metafilaxiei;

- prevăd ca anumite antimicrobiene de importanță majoră să fie rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni, pentru a menține eficacitatea lor;

- Îmbunătățesc protecția consumatorilor europeni împotriva riscului de răspândire a RAM prin importurile de animale și de produse de origine animală;

- întăresc farmacovigilența și controalele.

Noile norme privind furajele medicamentate

- stabilesc criterii pentru autorizarea operatorilor din sectorul hranei pentru animale și obligațiile acestora în ceea ce privește fabricarea furajelor medicamentate;

- stabilesc cerințe armonizate menite să evite contaminarea încrucișată cu substanțe active a furajelor nevizate;

- clarifică prescripția și utilizarea furajelor medicamentate care conțin antimicrobiene la animalele de la care se obțin produse alimentare;

- interzic utilizarea furajelor medicamentate pentru profilaxie.

În plus, Regulamentul 726/2004, care instituie Agenția Europeană pentru Medicamente și stabilește procedura centralizată pentru autorizarea și supravegherea medicamentelor, este adaptat în scopul evitării oricărei suprapuneri cu procedurile prevăzute în noul regulament privind medicamentele de uz veterinar.

(I.B)