reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Jun 2019

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 27 septembrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 233 de localități din 13 județe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 72 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 323.754 de porci afectați de boală.

Au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și nu a mai fost înregistrat vreun focar în acest județ, din data de 31.08.2018.

Menționăm că în județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 08.08.2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 561 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 42 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 81 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
  • Judeţul Constanţa – 76 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 119 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 52 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 8 cazuri la mistreţ;
  • Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu – 3 focare în gospodăria populaţiei și 1 caz la mistreț;
  • Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației.

Până la această dată au fost despăgubiți 4.960 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 55.348.000 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 57.000 de lei
  • Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 948.000 de lei
  • Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 686 de exploatații dintr-un total de 978 de exploatații în valoare de 34.269.000 de lei
  • Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 1.462 de exploatații dintr-un total de 2.577 de exploatații în valoare de 12.139.000 de lei
  • Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 653 de exploatații dintr-un total de 755 de exploatații în valoare de 2.728.000 de lei
  • Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 1.882 de exploatații dintr-un total de 2.456 de exploatații în valoare de 5.009.000 de lei
  • Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploatații dintr-un total de 73 de exploatații în valoare de 51.000 de lei
  • Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.000 de lei
  • Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 10 exploatații dintr-un total de 194 de exploatații în valoare de 105.000 de lei

Prezenţei virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Fermele de suine din România vs. fermele de suine din Polonia

În urma vizitelor la peste 50 de ferme de suine din țara noastră, dar și din experiența proprie de 15 ani în fermă, constatăm că la noi sunt reguli, zicem noi, mult prea aspre privind măsurile de biosecuritate aplicate de fermierul nostru față de fermierul polonez, spre exemplu. Vizitând câteva dintre fermele de suine din Polonia am observat că aceștia pun mare preț pe investiții mari, care urmăresc o îmbunătățire constantă în timp, asigurând în primul rând calitatea potențialului genetic. Atunci, ne-am zis, de ce oare alții pot, iar noi nu? Oare cu ce suntem noi, românii, mai prejos decât alții?

Cum este pe la alții

În mod cert, după cum bine știți, aproape fiecare stat își susține poporul. Și aici putem aminti de statul danez, care oferă o mare sumă de bani pentru extinderea fermelor în afara țării, dar și de Polonia, renumită pentru creșterea și multiplicarea porcilor. Aici, spre exemplu, am văzut ferme de familie preluate din tată în fiu, susținute cu diferite forme de creditare (dobânzi mici). Proprietarii acestora au fost primii care au accesat fonduri europene în procent de peste 95% într-o scurtă perioadă de timp. Să vorbim puțin și de statul spaniol care a pus la punct proceduri de multiplicare a purceilor cu potențial genetic ridicat, dar care nu este foarte strict în privința măsurilor de biosecuritate și nici măcar în menținerea unei curățenii exemplare. Sigur că vecinii noștri ruși, trecând printr-un focar de pestă porcină africană, au înăsprit condițiile de biosecuritate, cu investiții majore de 5-7% din totalul investiției. Dar, desigur, regula de aur este mai degrabă să previi decât să combați.

Românii, mai catolici decât papa

Însă noi, românii, suntem mai catolici decât papa. Aducem purcei pentru creștere și îngrășare din toate fermele din Europa, luând astfel tot ce ni se dă, bun sau mai puțin bun. Dorim să facem performanțe cu produșii altora și rezistăm cu stoicism căci așa-i românul, se mulțumește cu orice. Porcii din Danemarca sunt relativ buni, dar foarte scumpi (92 euro cu TVA pe cap), SPF plus indemni de orice boală zic ei. Animalele au totuși mari probleme de adaptare la noi condiții și prezintă o problemă digestivă nativă: enterită proliferativă (ILEITĂ). Să lămurim câteva aspecte: boala se exprimă clinic la purceii înțărcați după o incubație de 3-6 săptămâni. Ca stare generală, porcii bolnavi au poftă de mâncare cu apetit capricios, urmată de o scădere în greutate, dar boala rămâne în stare latentă, nefiind însoțită mereu de scaune diareice. În formele de enterită necrozată, cât și ileită regională, porcii prezintă diaree cu fecale apoase și o slăbire progresivă. În formă avansată a bolii, enterita hemoragică se manifestă cu diaree hemoragică, fecale de culoare roșie spre brună sau chiar negricioasă și anemie. Porcii sunt palizi, au culoare albă, ușor gălbuie a pielii, sunt abătuți și apatici, stau mai mult culcați și se ridică greoi la mâncare. În acest caz, se intervine cu administrare în masă a Tilozinei pulbere administrate în furaj (maximum 25 g/kg corp) asociate  cu un probiotic: Enteroferm.

De aceea recomand folosirea la începutul perioadei de populare, în apa de băut, a vitaminelor: Jecuplex, Supravitaminol sau Ankaselevit (unul dintre acestea) pentru a păstra un status bun al efectivului trecut prin multe încercări (stresul de transport, stresul cauzat de aclimatizare, stresul de schimbare locație, stresul de regrupare în efectivul de suine).

Boala aduce după sine și pagube însemnate financiar, cu pierderi din efectiv prin mortalitate cuprinsă între 5-6%, cadavrele au culoarea palidă și sunt deshidratate, la deschiderea cadavrelor intestinul subțire prezintă îngroșarea peretelui, fiind rezultatul proliferării mucoasei și edemul acestuia. În enterita proliferativă hemoragică peretele intestinului este îngroșat, cu conținut hemoragic, dar aceasta nu trebuie confundată cu dizenteria porcului, care este asemănătoare ca semne clinice. Dat fiind faptul că nu sunt cunoscute încă măsuri eficiente atât de profilaxie, cât mai ales de combatere a bolii, se recomandă să nu se facă achiziții de animale din fermele cu focar sau cu antecedente de boală și se interzice transferul de animale din efective cu semne de boală în ferme  sănătoase. Antibioticele folosite sunt: TILOZINA ȘI TIAMULINUL, care se folosesc atât preventiv, cât și curativ, de care danezii s-ar folosi cu succes, chiar și ca promotor de creștere.

Să vorbim puțin și de produșii aduși din fermele din Ungaria, rezonabili cumva ca preț (65-75 euro cu TVA/cap) vaccinați de PRRS. Prețul variază și în funcție de media purceilor; dacă sunt sub 25 kg media, prețul scade și sub 65 euro/cap. Același preț scăzut îl au și produșii masculi din fermele de scroafe BUNICI din care se opresc scrofițele pentru repro­ducție înlocuire matcă. Acest lucru este motivat de următorul aspect: există un sex ratio de 1:1 femele și masculi la o fătare. Aceștia sunt produși care nu excelează la capitolul SMZ (spor mediu zilnic), având un maxim potențial genetic de 800 g/SMZ.

Sunt produși ai fermelor din Germania care au un preț între 70-75 euro cu TVA, vaccinați, dar și aceștia au problemele lor: de obicei afecțiuni respiratorii, tuse, dispnee (greutate în respirație) în care intervenim preventiv în masă cu probiotic și antibiotic în furaj, în amestec sau apa de băut (medicator). Recomand Doxxicol sau injectarea în masă de Draxxin (antibiotic din noua generație) cu rezultate spectaculoase, administrare 1 ml/30 kg greutate vie, intramuscular în regiunea gâtului.

În încheiere, sper să reușim să avem fermele noastre de reproducție și să creștem produșii obținuți.

Ing. zootehnist Loredana Mocanu,
CATLOR CONSULTING SRL, tel.: 0758.674.671

Reguli minime de siguranță în fermele de suine

Deși este de la sine înțeles că în orice fermă trebuie respectate normele de siguranță igenico-sanitare, de multe ori acestea sunt încălcate cu bună știință sau din ignoranță. Fără respectarea acestor reguli, parametrii ce țin de productivitate pot fi periclitați, iar investiția pusă în pericol. De aceea vom începe o serie de articole cu recomandări practice dedicate crescătorilor de animale. În această ediție avem în vizor fermele de suine.

Să începem cu intrarea în fermă

Prin acces în fermă înțelegem respectarea tuturor măsurilor de biosecuritate, folosirea substanțelor decontaminante pentru filtru rutier în fermele de reproducție. În ceea ce privește personalul, acesta va fi instruit să folosească filtrul sanitar cu dușuri, iar fiecare acces în fermă trebuie să fie însoțit de echipament adecvat cu cizme și mănuși, evitând contactul direct cu animalul. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere ca furajul să fie ținut în condiții corespunzătoare, în spații curate, bine ventilate.

Recomand după fiecare ciclu de producție folosirea substanțelor decontaminante în silozuri și compartimente hală, inclusiv folosirea „termonebulizării“. De asemenea, ar trebui urmărite atent aspectele care țin de furajarea optimă, microclimat: viteza curenților de aer, nivelul de amoniac din fose sau din base, căldura excesivă sau lipsa aerisirii spațiilor hală – compartimente care vin de fapt ca o influență negativă asupra creșterii și dezvoltării armonioase a animalelor, dar și ca o influență asupra sporului mediu zilnic (SMZ) cu efecte negative.  Adăparea depinde de acest aspect, dar și de urmărirea debitului de apă, fiind un aspect foarte important și un punct de mare referință (verificarea sistematică a suzetelor care trebuie să fie funcționale mai ales în perioadele de vară) în creșterea suinelor.

Furajarea, adaptată potențialului genetic

Furajarea presupune urmărirea îndeaproape a rețetei furajere, echilibrarea acesteia și folosirea de premixuri (PVM) de calitate, în concordanță cu rezultatele pe care dorim să le avem și mai ales adaptate la potențialul genetic al animalelor din fermă. Când discutăm de conversia furajului avem de fapt în vedere cu ce cantitate de furaje obținem 1 kg de greutate vie, fiind strâns legat de sporul mediu zilnic obținut.

Cât despre furajare în general, constat că fermierii din țară preferă achiziționarea unui furaj comercial, în ciuda faptului că își pot procesa singuri materia primă obținută în fermele vegetale proprii. În acest sens, recomand un furaj propriu potrivit fiecărei ferme, dar mai ales adaptat potențialului genetic, categoriei de animale și stadiului lor de creștere.

O rație furajeră completă și optimă trebuie să asigure un plus de producție cu peste 80-90% comparativ cu furajarea de tip gospodăresc doar cu cereale. După cum bine știm, ingredientele naturale și de calitate determină o carne gustoasă și sănătoasă pentru consumul nostru. Ca recomandare, o rație furajeră trebuie să completeze în mod constant atât necesarul de proteină, aminoacizi cât și vitamine și minerale care sunt insuficiente luând în calcul doar rația de cereale. Există categorii de furaje care se adresează fiecarei vârste și stări fiziologice (gestație, lactație), după cum urmează:

- furajul complet în hrana scroafelor gestante poate avea ca și compoziție: grâu, porumb, tărâțe de grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, carbonat de calciu, premix vitamino-mineral, fosfat monocalcic, sare.

Specificații:

  • energie metabolizabilă: 2.212 kcal/kg
  • proteină brută: 15%
  • metionină: 0.26%
  • metionina + cistină: 0.54%
  • lizină: 0.65%
  • calciu: 0.75%
  • fosfor total: 0.54%
  • celuloză: 6.33%
  • grăsime: 2.8%

- furajul complet în hrana purceilor între 28-42 de zile are aceeași compoziție ca și la celelalte, doar cu deosebirea că se pot folosi făină de pește, ulei de floarea-soarelui și, foarte important, oxid de zinc (folosit în prevenirea stresului provocat de înțărcare, separare de scroafa-mamă, mutare în alt compartiment/mediu, regrupare cu alți porci), iar rolul principal în rețetă îl preia adăugarea de lapte praf cu aport de calități nutritive de excepție

Specificații:

  • energie metabolizabilă: 2.538 kcal/kg
  • proteină brută: 19%
  • lizină: 1.38%
  • calciu: 0.36%
  • fosfor total: 0.57%
  • celuloză: 2.6%
  • grăsime: 5.5%

- furajul complet în hrana scroafelor în lactație poate avea ca și compoziție aceleași componente ca și la furajul de gestație cu adăugarea făinei de pește

Specificații:

  • energie metabolizabilă: 2.338 kcal/kg
  • proteină brută: 17%
  • metionină: 3.3 g/kg
  • metionină + cistină: 6.6 g/kg
  • lizină: 9.4 g/kg
  • calciu: 10 g/kg
  • fosfor total: 5 g/kg
  • celuloză: 5%
  • grăsime: 4.5%

- furajul complet în hrana purceilor 15-20 kg este asemănător cu categoria precedentă.

Specificații:

  • energie metabolizantă: 2.404 kcal/kg
  • proteină brută: 17%
  • metionină: 0.39%
  • treonină: 0.38%
  • lizină: 1.13%
  • calciu: 0.65%
  • fosfor total: 0.48%
  • celuloză: 3.86%
  • grăsime: 2.55%

- furajul complet în hrana purceilor 30-60 kg are ca și compoziție: grâu, porumb, tărâțe de grâu, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, carbonat de calciu, premix vitamino-mineral, fosfat monocalcic, sare.

Specificații:

  • energie metabolizantă: 2.300 kcal/kg
  • proteină brută: 16%
  • metionină: 0.27%
  • metionină + cistină: 0.55%
  • lizină: 0.9%
  • calciu: 0.65%
  • fosfor total: 0.44%
  • celuloză: 4.86%
  • grăsime: 2.65%

Se recomandă ca furajul să fie de bună calitate și ținut în spații uscate și răcoroase, să nu ia contact cu mirosul de hală întrucât animalul nu-l mai consumă.

Loredana MOCANU, inginer zootehnist,

Catlor Consulting Brăila

15.000 de euro/an pentru fermele de porci

Ministrul Achim Irimescu s-a întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu reprezentanţii micilor crescători de suine din România, temele abordate în cadrul discuţiilor vizând problemele cu care se confruntă sectorul creșterii porcinelor şi identificarea măsurilor de sprijin capabile să absoarbă şocul resimţit de fermieri ca urmare a crizei din acest sector.

În cadrul discuţiilor s-a convenit că micii crescători de suine au fost cei mai afectaţi de turbulenţele pieţei cărnii de porc, aceştia necesitând măsuri de sprijin urgente, urmând ca pentru marii crescători de porcine să fie luate măsuri pe termen mediu şi lung vizând stabilitatea veniturilor acestora.

O primă măsură o reprezintă posibilitatea acordării unui sprijin din bugetul naţional în valoare de 15.000 euro/an/fermă pentru micii crescători de porcine, MADR urmând să realizeze o analiză asupra impactului bugetar raportat la numărul de unităţi de creştere a porcinelor eligibile şi de a stabili condiţiile tehnice în baza cărora se va face notificarea către Comisia Europeană pentru acordarea acestui sprijin.

De asemenea, micii crescători de porcine asupra întâlnirii avute în data de 6 iunie 2016 cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentelor, eveniment în cadrul căruia au fost purtate discuții privind deblocarea cât mai rapidă a exportului de porcii vii în spațiul comunitar, fapt care ar putea avea un impact pozitiv în capitalizarea micilor crescători de suine din România.

Abonează-te la acest feed RSS