reclama youtube lumeasatuluitv
update 10 Aug 2022

Investiție de 250.000 de euro într-o fermă de 1.800 de oi!

Comuna Crasna din județul Gorj este locul în care s-a dezvoltat una dintre cele mai mari crescătorii de oi din România. Aceasta este deținută de familia Cherciu, o familie modernă în care tânăra Valeria a preluat conducerea și face din ferma de oi un loc de suflet în care s-au adunat dragostea de animale, tradiția și spiritul antreprenorial. Mezina familiei ne spune întreaga poveste a fermei gorjene.

284865231 3176906899239849 2336536784358771741 n

Parcursul de la 5 la 1.800 de oi

Totul a început în anul 2005 cu 5 oi și s-a transformat într-o afacere de familie cu cca 1.800 de oi din rasa tradițională Țurcană.

„Am terminat Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului în Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București. Momentan activez în domeniul public de stat din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană Gorj. Împreună cu tatăl meu, Ion Cherciu, și sora mea, Ionela Cherciu, care este inginer zootehnist deținem în comuna Crasna, județul Gorj, o fermă de ovine cu două adăposturi prevăzute cu instalație solară fotovoltaică, instalație alimentare cu apă prin foraj, buncăre pentru cereale, jgheaburi și anexe pentru depozitat furaje“, ne spune tânăra.

36036537 217081279107008 3056626932054491136 n

Valeria își aduce aminte că atunci când bunicul din partea mamei, cioban din tată-n fiu, s-a mutat la ei acasă tatăl său, din dorința de a-l ține ocupat și de a nu mai pleca cioban pe la alți crescători de animale, i-a cumpărat 5 oi pe care să le îngrijească.

„Tatăl meu se ocupa atunci cu apicultura și avea în jur de 300 de familii de albine. Nu se gândea să înceapă vreo afacere cu oi. Ulterior, datorită moșului a îndrăgit ovinele și așa am ajuns la stadiul de acum. Rasa pe care o deținem este Țurcană, cea mai veche și cunoscută rasă de ovine din România. Rasa, denumită și «Regina Munților», este stabilă, rezistentă, deloc pretențioasă și oferă producții mixte, lapte, carne și lână. Toate acestea au făcut-o să fie foarte populară în satele românești“, adaugă Valeria.

Profitul este asigurat și de exportul mieilor spre țările arabe

73409220 521159658699167 595261628044279808 n

Ferma din Crasna este una modernă, de aceea până în momentul de față investiția în această afacere este de cca 250.000 de euro. Profitul este asigurat și de exportul mieilor către țările arabe, specifică Valeria Cherciu. „Producerea cărnii de ovine se realizează prin îngrășarea tuturor categoriilor, dar ponderea cea mai mare o deține tineretul. Astfel, mieii stau pe stabulație până în momentul în care sunt pregătiți pentru export. În furajarea oilor se folosesc fânuri, grosiere, suculente, porumb, masă verde. Se asigură sare sub formă de bulgări pentru lins și apă la discreție. O mică parte din cantitatea de furaj provine de pe terenurile noastre de pe care obținem o producție de 2.000 de baloți de lucernă și 10.000 de baloți de fânețe. Pentru asigurarea hranei necesare oilor pe timp de iarnă procurăm de la diverși întreprinzători și cantități mari de porumb.

280602496 1737591143248462 7620096903302941993 n

În România nu se valorifică lâna, de aceea majoritatea ciobanilor îi dau foc. Din nefericire, guvernanții nu au acordat suficientă atenție producției de lână. Deși s-a inițiat un program național de colectare a lânii la centrele de colectare prin care se subvenționa prețul de achiziție cu un euro per kilogram în 2018, respectiv 2 euro în 2019, programul a fost sistat și am ajuns tot în punctul de a o arde sau de a o vinde pe nimic unui singur centru de colectare din Sibiu.“

Pe viitor ar putea deveni o unitate integrată

Celor care vor să pornească pe acest drum Valeria le spune că o astfel de fermă se înființează și întreține greu, iar munca în acest sector de activitate este dificilă. 

„Dacă nu există pasiune și plăcere în ceea ce vrei să dezvolți totul este o pierdere de vreme, de bani și nu obții rezultate. În cazul nostru, pe lângă microbul pasiunii care curge prin venele tatălui meu, avem și dorința de a evolua și mai mult.“

285827048 500415888436452 3664874177703161718 n

Familia Cherciu își dorește o fermă occidentală, modernă, care să fie construită la cele mai înalte standarde europene. Pe viitor își doresc ca aceasta să fie completată de un abator, un centru pentru colectare și îngrășare la capacitate mare și tehnologizare.

„Din cauza deficitului mare de personal în acest domeniu dorim să pregătim viitoarea forță de muncă pentru a folosi utilaje tehnologice agricole moderne care pot fi folosite de un personal restrâns, chiar și doar de familie. România are un potențial agricol uriaș, însă este puțin pus în valoare din cauza lipsei de politici coerente. Sunt antreprenori care transformă această îndeletnicire veche într-una modernă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de ovine à la Filip

Fermele familiale de ovine se împuținează de la o zi la alta pentru că problemele din acest sector și munca zi-lumină îi fac pe crescători să vândă tot samsarilor și să apuce un alt drum. Doar dragostea pentru mioare mai face ca o fermă să funcționeze în aceste vremuri, cred soții Dorel și Florica Filip din localitatea Unimăt, comuna Acâș, județul Satu-Mare.

„Povestea noastră începe încă din copilăria soțului care, rămas fără tată la vârsta de 11 ani, a fost nevoit să muncească pe la fermele din zonă. Primele 100 de animale au fost cumpărate în anul 2011 cu banii adunați după o perioadă lungă de muncă în străinătate. Noi munceam în străinătate, iar sora și cumnatul nostru se ocupau de animale. În 2016 am revenit în țară cu mari speranțe că o să reușim să ne descurcăm, dar animalele, nefiind înscrise în Registrul Genealogic, nu am reușit să facem față doar cu banii produși de mielușei. În plus, lâna nu are nicio valoare. În 2019, cu mare regret am decis să vindem toate animalele (800 de capete) și să ne reîntoarcem în străinătate. Am rezistat doar trei săptămâni pentru că nu ne-am împăcat cu ideea de nu a mai avea animale. Așa că ne-am întors și cu banii de pe cele 800 de oi am reușit să cumpărăm doar 250 oi cu origine“, ne spune Florica Filip, crescătoarea din Acăș. În prezent, familia Filip este proprietara a 700 de oi mame, iar rasa pe care o deține este Țurcană Bălă.

„Este o rasă foarte apreciată, cu exemplare mai mari decât media, foarte bune de lapte. În marea majoritate a anului, oile sunt la pășunat, în diverse locații, în funcție de anotimp. Momentan, toată familia este adunată la stână deoarece în această perioadă au loc fătările și oile necesită o supraveghere constantă în această perioadă. Hrănirea se face dimineața și seara cu cereale și fân. Rația pentru fiecare oaie este de cca 1 kg cereale și 5 kg de fân pe zi. Oile care abia au fătat le ținem în boxe special amenajate, fiecare mamă cu mielul ei pentru o perioadă de cca 3/4 zile, până se cunosc mai bine. După această perioadă încep înțărcatul mieilor și, implicit, mulsul și producția de brânză.“

Pentru că în piață concurența este acerbă, au hotărât să facă un alt produs decât telemeaua clasică. „Fiica noastră a venit cu ideea de a face o telemea semiuscată cu anumite condimente și tot ea a reușit să promoveze produsele noastre. Marca noastră de brânzeturi se numește Brânza de oaie à la Florica Filip, iar livrarea se face o dată pe săptămână. După înțărcatul oilor urmează monta, o perioadă mai relaxată (cca 3 luni)“, specifică femeia.


„Sfatul nostru pentru cei care vor să înceapă această afacere este să se înarmeze cu răbdare. Neapărat trebuie să fii o persoană tânără ca să poți răzbi într-o meserie grea precum aceasta. Oieritul îți fură tot timpul, pentru ciobani nu există nici sărbători, nici vacanțe, nimic. Oricum, părerea mea este că această meserie va dispărea deoarece nu se mai găsesc deloc oameni dispuși să muncească la stână, iar cei pe care îi găsești vin aici pentru că nu au altă alternativă.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Mieii de la Ferma Mindirigiu, direct în țările arabe!

Pentru tânărul Marius Traian Mindirigiu din satul Hoisești, comuna Dumeşti, judeţul Iaşi, un crescător de ovine cu un efectiv de 500 de capete din rasa Țurcană, varietatea Oacheşă, campania de fătări ajunsese undeva la 70%, la mijlocul lunii martie, când i-am făcut și noi o vizită. Anul acesta, mieii din ferma sa vor pleca la export către țările arabe, pentru că așa este mai rentabil, ne mărturisește acesta.

15 kg, greutatea ideală a unui miel în perioada Paștelui

„Fătările au început undeva pe data de 12 februarie; am băgat berbecii în staul pe 14 septembrie, ținând cont că ele încep să fete cu o zi, două, trei mai înainte, în funcție de oaie; cu fătările am ajuns la stadiul de 70%, am undeva la peste 200 de miei“, ne specifică crescătorul ieșean.

Cu toate că prețul furajelor a crescut, existând majorări importante în ceea ce privește cerealele și nutrețul, prețul cărnii de miel va fi exact ca anul trecut, ne asigură Marius Mindirigiu. „Anul acesta a fost o situație foarte dificilă din cauza secetei din 2020 când cerealele au avut un preț de 1 leu/kg; acum prețul este mult mai mare, am auzit că se vând cu 1,20 lei/kg și chiar cu 1,40 lei/kg. Noi nu am avut de unde strânge strânsură, ne-am reorientat pe unde am putut, eu personal am vorbit cu o cunoștință și am balotat o miriște de porumb, greu tare am procurat cereale. Au fost foarte scumpe, plus că nu am avut de unde cumpăra, mai ales lucerna și fânul. Ținând cont că am fost în perioada de pandemie și mulți sunt cei care au rămas fără locuri de muncă, noi o să încercăm să menținem prețul, cel puțin la fel cum a fost anul trecut, undeva la 23-25 lei/kg mielul în caracasă, și sperăm să obținem 15 lei/kg în viu. Greutatea mieilor la mine în fermă variază; între 25-30 kg, cei care sunt fătați mai devreme, iar cei care vor fi fătați mai târziu, undeva la 15 kg, numai buni de tăiat pentru Paște, pentru o mare parte din clienții noștri.“

S-a deschis lista pentru rezervări...

Anul acesta mieii de la ferma tânărului din Dumești ajung în țările arabe, plus că ieșeanul renunță să mai vândă mielul în carcasă. „În acest moment am foarte multe cerințe cu privire la vânzarea mieilor, dar eu personal nu cred că voi tăia așa de mulți miei în perioada Paștelui, cum am făcut anul trecut, din cauză că atunci este perioada când se fac bani, dar se câștigă puțin în comparație cu efectivul pe care o să-l am de dat. Să sacrific câțiva miei dintr-un efectiv atât de mare nu înseamnă foarte mult pentru mine. Nu mai fac ca anii trecuți. Încarc în camion cât o să fie în viu, și asta este; fac banii grămadă, apoi pot să mă apuc de mulsul oilor, să vând brânza și să merg mai departe; dar o să îmi mai opresc pentru reproducție în jur de 60 de mieluțe, plus berbecuți. Am o cunoștință la Sibiu care are o îngrășătorie de miei, el îi ia de la mine, îi finisează, după care merg la export către țările arabe. În prezent am o mare cerere atât pentru mieii de reproducție și berbecuți, cât și pentru Paște; chiar dacă este prea devreme“, mulți își fac rezervări, încheie Marius Traian Mindirigiu.

Beatrice Alexandra MODIGA