Andreea Robu, producător din domeniul panificației din Iași, un brutar artizan care realizează produse cu maia a fost nevoită să se adapteze ca și alți colegi din sector scumpirilor la energia electrică din acest an. Prima pâine cu maia, a făcut-o în urmă cu 8 ani, pe când încerca să găsească o rețetă de biscuiți sănătoasă. Tot atunci ieșeanca, în prezent în vârstă de 40 de ani, a văzut în acest domeniu o oportunitate de afaceri. În urmă cu câțiva ani a renunțat la jobul în cadrul unei companii aeriene și a căutat surse de finanțare pentru a pune în aplicare ideea de afacere, a testat piața și a început să scrie un proiect. La scurt timp a primit finanțarea și în prezent scoate pe piață produse făcute artizanal.

50.000 de euro, investiție într-o brutărie

Ieșeanca a obținut o finanțare în cadrul fundației Corona și a demarat o investiție în propria brutărie.

„În urmă cu patru ani am depus dosarul pentru obținerea finanțării în cadrul fundației Corona împreună cu Camera de Comerț, iar după 8 luni proiectul european a fost aprobat. Am primit suma de 40.000 de euro. Prima tranșă a fost de 30.000 de euro și a doua de 10.000 de euro. Alți 10.000 de euro am investit din fonduri proprii. Echipamentul principal care face toată treaba este cuptorul, care a costat jumătate din suma accesată, dar face toți banii. Noi lucrăm manual, artizanal. Pe lângă manufactură aveam nevoie de un cuptor bun. Utilajele pe care le avem au un preț atât de ridicat încât din producția pâinii nu poți acoperi investiția prea curând. Afacerea cu pâine din maia a început din dorința de a oferi familiei mele un produs curat înainte de toate, în urmă cu 8 ani. Ulterior, produsul a fost apreciat de rude, cunoștințe și vestea existenței unei pâini fără drojdie a început să stârnească curiozitate. Înainte de a se deschide brutăria, am oferit produsului valoare. Am deschis o pagină de Facebook, unde am informat lumea despre ceea ce înseamnă maia, am mers la târguri și am oferit spre degustare pâine cu maia. Reacțiile erau îmbucurătoare și mă motivau să merg mai departe. Deschiderea unei brutării este o aventură ce te scoate din zona de confort. Uiți că trebuie să produci și trebuie să iei în serios rolul de birocratic“, mărturisește antreprenoarea.

Făină măcinată pe moară cu pietre

Anul 2022 este imprevizibil pentru antreprenoarea din Iași. „În cazul nostru, afacerea a început timid și se desfășoară acum la cote înalte. În vară am lucrat mult la produs și calitatea acestuia. Am renunțat la făina ieftină și am ales una de calitate – măcinată pe moară cu pietre. Deși am fost nevoiți să creștem prețul ca să ne putem alinia scumpirii materiei prime, reacția clienților este una incredibilă.

E fantastic cum, în pofida scumpirii produsului finit, ei aleg calitatea, apreciază ceea ce noi facem. În urma scumpirii gazului, am fost nevoită să reduc zilele de producție, așa încât să pornesc eficient cuptorul (marțea, miercurea și vinerea). La începutul zilei coacem pâini la 260 gr, apoi produse cu unt și lapte la 220 gr, produse de patiserie la 180-200 gr, batoane din ovăz și crutoane la 100 gr, astfel încât să ne folosim de resurse în mod eficient“, adaugă ieșeanca.

Momentan, în brutăria Andreei se produce pâine cu maia (cu măsline/nuci coapte/roșii uscate/dovleac copt/semințe/cu bere artizanală/cu turmeric și semințe/toast cu unt și lapte etc.), precum și produse de patiserie tot cu maia.

Despre pâinea cu maia

Pâinea cu maia este o pâine fără drojdie. Are ca agent de fermentare și dospire maiaua acră. Maiaua este formată numai din făină și apă și apelează la fermenții naturali existenți în aer pentru a se activa. Aceasta ia locul drojdiei industriale pe pat de azot. Pâinea cu maia are un indice glicemic mult mai scăzut decât pâinea făcută cu drojdie și este astfel o alegere mult mai bună pentru persoanele diabetice și pentru persoanele care doresc să-și mențină silueta. Maiaua neutralizează acidul fitic din cereale, acid care este responsabil cu împiedicarea absorbției mineralelor de către corpul uman. Astfel, minerale precum fierul, zincul și magneziul din cerealele integrale sunt mai ușor asimilate și deci pâinea este mai nutritivă.

• „O astfel de afacere te scoate din zona de confort și te obligă să te reinventezi, să vii mereu cu ceva nou pentru a atrage. Păcat că noi, micii întreprinzători, nu suntem susținuți și de către stat pentru a progresa. Suntem văzuți ca o sursă de bani, dar autoritățile nu se gândesc pe termen lung la acest domeniu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

De la o vreme știrile despre ce este și ce va fi să fie curg râu, comentatorii dau din casele mari, iar guvernanții se dau de ceasul morții încercând să-și apere fotoliile calde aducătoare de un plus la CV, ori de poziții care să poată ține lumea la picioare. O lume docilă ce se tot lasă târâtă în noroi de ageamii de-aici și de oriunde, scurși printre noi cu doi bani în buzunare, cu minte uneori prea ascuțită, ori cu ea tocită de prostie. O Românie ce încă stă la foc mic așteptând parcă marea vâlvătaie care să o întețească până la fierbere. Doamne, ce va fi să fie atunci!

Mă întreb de multe ori, cum putem sta pe muchie de cuțit, cum spune românul, când țara asta are la îndemână atâtea resurse încât să facă kilowatt-ul, atât de vinovat de crize, de tot ce ni se întâmplă, mai ieftin decât aerul pe care-l respirăm?!

Ei bine, se pare că ea, criza deci, a fost globalizată ca să nu avem către cine arăta cu degetul. Ne consolăm la gândul că, ei bine, a crăpat și capra vecinului. Nu ne mai rămâne decât să ne plângem pe umăr. Acum. Mâine, arătătorul, cine știe, va arăta către cei care au validat… devalizarea țării. Patrimoniul statului de câteva mii de miliarde de dolari a fost dat pe câțiva bănuți, cum spuneam, ageamiilor de oriunde, sub masca așa-zisei privatizări, că de, „statul este cel mai prost administrator“. Păi, dacă-i așa, de ce mai trebuie să existe? Halal zicere, halal inși ce-au zis.

Nu, nu statul este prost administrator, ci cei care l-au păstorit, mulți încă aflați în capul trebii ori ascunși prin sutele de structuri mânuitoare de hârtii, plătiți cu bani de împrumut că de, noi nu mai știm să-i facem. Mâncăm, ne îmbrăcăm, cât o mai putem face azi și zicem că ne merge bine. De produs, o fac alții, noi consumăm. „Trai neneacu, pe banii babachii“. Dar cât și până când? Sacul, se știe, nu-i lipsit de fund.

Doar pământul pe care-l mai avem produce cât poate și el sub povara vremii și vremurilor, kilowaților tot mai scumpi ce generează la rându-le povară celor ce se încumetă să-i taie brazdă și să-i pună sub ea ceea ce urmează a da pâine. Restul pământului, cel mai important mijloc de producție al unui popor, produce, dar nu pentru români și România.

Spusele înscăunaților în vârful piramidei ignoră se pare opiniile, grijile și greutățile obidiților de la baza ei, lăsându-le viața pe muche de… kilowatt. Afurisitul de kilowatt ce a crescut într-un an cât altădată în cinci. O fi oare întâmplător?

Se spune că istoria se repetă. Secetă a mai fost, crize de asemenea, chiar și prostie, dar cea pe care o petrecem le întrece pe toate. Să ai „pe ce pune mâna“ și să mori de foame, parcă este împotriva naturii.

Țară săracă și îndatorată, gata de pus la mezat. Asta-i România de azi, după doar treizeci de ani începuți fără un leu de dat altora.

Dar, cum spune tot el, românul, să fim sănătoși și să dea Domnul bine!

Ion Banu

Reutilizarea gunoiului de grajd existent într-o fermă de vaci și transformarea lui în energie reprezintă o modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cum se realizează acest proces aflăm în rândurile următoare.

Cum se obține biogazul

Producerea de energie electrică din bălegarul de vacă este o idee atât inovatoare, cât și una destul de ușor de realizat. Totul începe chiar din fermă, când gunoiul de grajd este colectat și pus într-un biodigestor la fața locului, conceput pentru a păstra timp de 21 de zile bălegarul de vacă la o temperatură de 37,7 ° C. Bacteriile din biodigestor transformă dejecțiile în biogaz. La rândul său, biogazul activează un motor modificat cu gaz natural care învârte un generator pentru a produce electricitate. Această energie curată este apoi „injectată“ în rețeaua electrică pentru a fi distribuită cetățenilor.

Stațiile de biogaz îmbunătățesc sustenabilitatea operațiunilor zilnice într-o fermă de vaci de lapte, porcine sau păsări, ajutând fermierii să conserve resursele și să reducă emisiile de metan. Ambele acțiuni ajută la combaterea schimbărilor climatice.

Stațiile de biogaz funcționează prin fermentarea anaerobă, proces prin care materialul biodegradabil este descompus de bacterii în absența oxigenului.

Pentru fermieri funcționează în felul următor: se adună gunoi de grajd de vacă într-un recipient fără oxigen. În timp, bacteriile transformă gunoiul de grajd în dejecții lichide care produc gaz metan. Metanul este separat, colectat și convertit în energie electrică pentru a alimenta fermele sau casele. Poate fi și procesat în GNC (gaz natural comprimat), utilizat pentru alimentarea camioanelor sau chiar pentru a produce bioplastice.

Motivul pentru care aceste stații de biogaz sunt numite sisteme „în buclă închisă“ este acela că lichidul care rămâne în digestor este apoi folosit pentru a fertiliza terenurile agricole. Pe acel sol se cultivă culturi care hrănesc vacile, care apoi produc gunoi de grajd. Ulterior, acesta este transformat în biogaz. Fibra care rămâne în urma procesului poate fi folosită pentru realizarea compostului, pentru a asigura așternutul vacilor, dar și ca pământ pentru ghivece sau chiar pentru realizarea cartonului. Un bonus suplimentar? Nu există miros eliberat în proces!

Cum funcționează?

Aceste sisteme devin și mai valoroase atunci când în amestec sunt adăugate deșeuri organice de la fabricile comerciale de procesare a alimentelor și băuturilor. De exemplu, companii renumite precum The Coca Cola Company și Cabot Creamery trimit deșeurile organice din fabricile lor de îmbuteliere și de fabricare a brânzei la fermele care au stații de biogaz, în loc să le ducă la gropile de gunoi. Acest lucru reduce emisiile de gaze cu efect de seră din operațiunile lor, ajută la fertilizarea terenurilor agricole cultivate și economisește banii pe taxele de depozitare a deșeurilor, toate acestea crescând valoarea membrilor comunității locale care folosesc energia verde generată de digestor.

Până acum, fermierii s-au confruntat cu mai multe obstacole a căror depășire le-a consumat timp și energie. Ei trebuie să găsească parteneri care să se angajeze în contracte pe termen lung pentru furnizarea deșeurilor alimentare organice, au nevoie de surse de finanțare pentru împrumuturi, iar procesul de aprobare a autorizației pentru construirea unui digestor poate fi complex. În plus, furnizorii de energie electrică trebuie să asigure electricitate la rețea la tarife competitive.

Istoria biodigestoarelor

Se știe că biodigestoarele, un fel de „alchimie modernă“ care transformă dejecțiile în profit, existau de zeci de ani în multe ferme din Statele Unite ale Americii, dar multe dintre rezervoare (unde microorganismele fermentează gunoiul de grajd și îl transformă în gaz metan, acesta putând fi ars ca și combustibil sau transformat în energie electrică) au fost abandonate.

S-au dovedit a fi prea complicate și greu de gestionat. În anul 2014,  fostul președintele Obama a lansat o „Foaie de parcurs pentru oportunități de biogaz“, ca parte a Planului de acțiune climatic al administrației – Strategia de reducere a emisiilor de metan („Biogas Opportunities Roadmap“, Climate Action Plan – Strategy to Reduce Methane Emissions). Prin acest program se promovează potențialul pieței și beneficiile biogazului și se încurajează adoptarea sistemelor de biogaz în ferme, în circuit închis. Acțiunea este una simplă, sistemul conceput colectează gunoi de grajd de vacă și îl lasă să fermenteze într-un rezervor etanș. Metanul eliberat în timpul fermentației este captat și folosit pentru energie. Într-un sistem de „buclă închisă“, gunoiul de grajd „gătit“ – în esență sterilizat – este separat în lichid și solid. Lichidul este folosit ca îngrășământ pentru culturi, iar gunoiul solid poate fi utilizat ca așternut pentru vaci sau compost.

Anca LĂPUȘNEANU

• Cheltuielile pentru combustibili fosili au scăzut din 2014, atingând un nivel minim abia anul trecut.
• Acțiunea guvernelor și a acționarilor activiști de a promova așa-numitele alternative de „energie verde“ prin edicte, subvenții fiscale și bariere de reglementare a descurajat investițiile din sectorul upstream în petrol și gaze.
• Două dintre lucrurile care au precipitat criza financiară din 2008 au fost o bulă de active cu efect de levier în imobiliare și un super-ciclu al mărfurilor în curs de maturizare.

Profilul actual de lichiditate și investițiile reduse de capital în surse upstream pentru noi livrări de petrol se potrivesc cu scenariul similar al crizei financiare din 2008-2009, potrivit unei analize oilprice.com, preluată de financialintelligence.ro. În ultima vreme, și parțial ca urmare a pandemiei globale, infuzii uriașe de numerar au fost pompate pe piață pentru a atinge o serie de obiective. Mărfurile au început să aibă o creștere extremă a prețurilor anul trecut, ca urmare a acestei infuzii de numerar și a cererii reduse din faza de oprire a activității în pandemie. Ca urmare, nu numai că există paralele puternice cu 2008, dar condițiile actuale sunt și mai exagerate pe măsură ce ne apropiem de 2022, pe fondul intervenției guvernamentale și financiare continue pe piețe. Oilprice.com examinează câteva dintre cauzele cheie ale crizei financiare din 2008 și le compară cu datele relevante din ziua de azi. Leagă, apoi, acest lucru de datele actuale privind livrările și producția de petrol, pentru a demonstra  probabilitatea unei crize financiare globale grave.

Lipsa investițiilor de capital în aprovizionarea cu petrol

Dacă citiți știrile, veți deveni conștienți că lucrurile stau diferit pe frontul energetic global, surprinzător de diferit față de acum un an. Este vorba despre viteza cu care piața a trecut de la presupunerea că petrolul va fi abundent și la prețuri scăzute în viitor la exact opusul. A existat chiar și un slogan pentru a descrie acest scenariu, folosit recent, în martie 2020 – „Redus pentru mai mult timp“. Potrivit analizei oilprice.com, cheltuielile pentru combustibili fosili au scăzut precipitat din 2014, atingând un nivel minim abia anul trecut. Estimările variază între 600 de miliarde de dolari și 1 trilion de dolari capital pierdut din cauza extracției de petrol și gaze din 2014.

Două motive principale au fost cauza acestei restrângeri de capital. Primul este reprezentat de  prețurile cu mult sub o rată acceptabilă de rentabilitate pentru companiile petroliere pentru o mare parte din această perioadă. „Redus pentru mai mult timp“ a avut un impact financiar enorm asupra bilanțurilor producătorilor de petrol, iar companiile petroliere au făcut exact același lucru atunci când prețurile petrolului erau în scădere. Au încetat să cheltuiască tocmai pe petrol și gaze. Chiar și acum, cu prețuri care sunt mult mai mari, companiile petroliere aleg să-şi plătească datoriile, să-și răscumpere acțiunile și să crească dividende, în loc să-și majoreze bugetele de capital.

Al doilea efect de scădere a investițiilor globale în combustibili fosili a fost acțiunea guvernelor și a acționarilor activiști de a promova așa-numitele alternative de „energie verde“ prin decrete, subvenții fiscale și bariere de reglementare. În urma Acordurilor de la Paris, semnatarii au acționat rapid pentru a recompensa investițiile în aceste surse alternative de energie, în principal eoliană, solară și biomasă. Au făcut acest lucru în ciuda faptului că multe dintre aceste tehnologii alternative sunt încă în evoluție și au lipsă infrastructura de sprijin. Pe scurt, au „sărit“ în piscină și apoi au verificat dacă există apă.

Mutări de fonduri…

Companii internaționale precum Shell și BP fac unele investiții, dar mută capitalul către proiecte de energie regenerabilă într-un efort de a reduce amprenta de carbon a operațiunilor lor. Într-un moment de înțelegere și luciditate, ca răspuns la un investitor activist care cere companiei să se desprindă de activele moștenite, CEO-ul Shell, Ben van Beurden, a spus: Nevoile clienților Shell și eforturile companiei de a se îndepărta de combustibilii fosili au fost mai bine deservite prin păstrarea gamei sale de active și afaceri. În special, el a spus că activele moștenite din petrol și gaze ale companiei sunt necesare pentru a-și finanța investițiile în energie cu emisii reduse de carbon.

Aceste companii își reduc, de asemenea, operațiunile bazate pe carbon, monetizând activele în sus și în aval. Shell, în special, a condus drumul cu vânzarea activelor lor Permian către ConocoPhillips, (NYSE:COP). BP are în vedere pași suplimentari, dar nu a făcut nicio mișcare mare în acest sens recent. Aceste acțiuni vor face ca portofoliile lor să devină mai puțin axate în carbon deoarece energiile alternative în care investesc acum vor intra în funcțiune la mijlocul deceniului. Totuși, vor fi la fel de profitabile? Au apărut deja îndoieli.

Nu trebuie să ne facem griji cu privire la viabilitatea financiară a acestor proiecte de energie verde, cel puțin pe termen scurt, deoarece există ample alocații guvernamentale pentru a plăti total sau parțial costurile acestora. Cert este că guvernele au pavat drumul pentru o tranziție la energie verde. Piața a decis deja această schimbare de capital în ceea ce privește aceste companii, licitându-și prețurile acțiunilor cu aproximativ jumătate de la începutul anului, comentează cei de la oilprice.

Problema pentru consumul mondial de energie este că petrolul rămâne un motor fundamental al securității energetice la nivel global, iar cererea merge înaintea prognozelor, cu cererea de peste 100 mm BOPD. Drept urmare, prețurile au crescut. Mult mai sus decât se previziona , iar asta ar putea fi problematic pentru stabilitatea sistemului financiar.

Vedem că cererea de petrol revine puternic, pe măsură ce ieșim din recesiunea globală cauzată de pandemie. Vine în cel mai rău moment posibil pentru volumele de stocare, atât pe plan intern, cât și internațional. În Statele Unite ale Americii, suntem aproape de partea de jos a mediilor pe 5 ani pentru această perioadă a anului. 425 mm bbl poate suna mult, dar la 21,5 mm BOPD de consum, este mai puțin de o aprovizionare pentru 20 de zile. Se observă că stocurile europene de petrol au ajuns la niveluri la fel de scăzute.

Aflux mare de lichidități la nivel mondial

Lichiditatea sau lipsa acesteia sunt elemente din care se fac crizele financiare. Dacă ne întoarcem la 2008 – ultima criză financiară care nu a fost legată de pandemie, un sistem financiar din ce în ce mai captiv a doborât piețele globale la pământ pe măsură ce a intrat într-o criză aproape mortală. Lichiditatea sub forma unei intervenții guvernamentale masive a redresat corabia și până la începutul lui 2009 semnele de redresare au apărut pe piață.

Două dintre lucrurile care au precipitat criza financiară din 2008 au fost o bulă de active cu efect de levier în imobiliare și un super-ciclu de mărfuri în curs de maturizare. Creșterea prețurilor mărfurilor determinată de boom-ul economic chinez a dus la atingerea maximă a prețului petrolului la aproape 150 de dolari pe barili în 2008. Acest boom a continuat până la jumătatea anului 2014, petrolul recăpătând 110 dolari pe baril înainte de a ceda dorinței OPEC de a relua cota de piață de la producătorii de șist din SUA și o creștere mai scăzută pe piața chineză. Petrolul a revenit din belșug pe măsură ce OPEC a deschis robinetele, iar prețurile au rămas scăzute în următorii 6 ani. Aceasta este o diferență esențială față de 2008, care va tinde să se extindă și să exacerbeze o scădere dacă va avea loc. Petrolul nu este din belșug iar prețurile cresc.

Asistăm acum la o bulă de prețuri a activelor la o scară nemaivăzută până acum. În decurs de un an și jumătate, masa monetară a crescut de la 4,5 trilioane de dolari la aproape 20 de trilioane de dolari și va mai creşte. Planul de infrastructură recent adoptat în SUA va aduce încă două trilioane de cheltuieli directe și auxiliare. Planul Build Back Better care așteaptă să fie aprobat va adăuga încă 2 până la 3,5 trilioane de dolari la bilanțul Fed.

În ultimii 5 ani, media preţurilor caselor în SUA a crescut cu 68%, o mare parte din acest venit de la începutul anului. Oricine poate recunoaște dezastrul sau noua bulă din acest număr…

Potrivit Fed, gospodăria medie nu își poate permite o casă de 270.000 USD. Un cumpărător de nivel mediu, cu un avans de 25.000 USD, se va califica doar pentru o casă de 231.000 USD.

Pe scurt, situația actuală are paralele apropiate cu criza financiară din 2008. Considerăm că situația actuală poate avea consecințe și mai profunde întrucât cantitatea de lichiditate pompată în sistem este cu mult mai mare. În plus, stocurile de energie sunt mult mai scăzute decât în perioada din 2008 ca urmare, într-o anumită măsură, a deturnării capitalului către surse regenerabile, reținerii capitalului din cauza prețurilor scăzute, intervenției guvernamentale și unui element de redresare a cererii.

Politica climatică, impact direct asupra creșterii economice

Începem deja să vedem efectele politicilor climatice care sunt adoptate în urma Acordurilor de la Paris și a COP-26 de la Glasgow din acest an. Vorbim, desigur, de criza energetică din Regatul Unit, cauzată de performanța neprevăzută a parcurilor eoliene și de investițiile insuficiente și de închiderea anticipată a surselor de energie petroliere, în ultimii ani. Unul dintre lucrurile care uimește, cel puțin, în legătură cu mișcarea energiei verzi este numărul de întrebări fără răspuns legate de adoptarea spectrului complet al acesteia. Ipotezele au fost prezentate cu bucurie ca fapte, fără dovezi justificative. De fapt, dacă pui întrebări, ești etichetat ca „negativ climatic” și ești ignorat sau anulat.

Bogdan PANȚURU

Criza energetică a Europei continuă deoarece volumele de stocare a gazului s-au micșorat la minimele ultimilor 10 ani. O posibilă iarnă dură ar putea duce la întreruperi severe de energie și la posibile opriri ale unor părți mari ale economiei, potrivit unei analize oilprice.com și preluată de financialintelligence.ro.

În timp ce discuția principală se concentrează în prezent pe rolul potențial al Rusiei în criza energetică, o nouă situație apare la orizont. Într-o mișcare surprinzătoare, guvernul olandez a indicat că, într-o situație severă de criză a aprovizionării, câmpul de gaze Groningen, cel mai mare câmp de gaze de pe uscat din Europa, ar putea fi redeschis parțial și temporar.

În 2018, peste 200 de mari companii olandeze au fost somate de Guvernul olandez ca până în anul 2022 să înceteze să se mai aprovizioneze cu gaze naturale produse la zăcământul Groningen (nordul Olandei), unde exploatarea gazelor a provocat seisme care au afectat locuințele din regiune. Regiunea Groningen a fost frecvent afectată de cutremure produse din cauza găurilor apărute în urma extracției gazelor. Chiar dacă sunt de magnitudine mică, aceste cutremure au avut loc la o adâncime mică şi au provocat numeroase pagube locuințelor, fermelor şi clădirilor istorice.

Acum, ministrul olandez Stef Blok a indicat că ia în considerare redeschiderea potențială a câmpului Groningen, la cinci puțuri, în special cel de la Slochteren, după cum a indicat Johan Attema, directorul Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM), operatorul câmpului Groningen. Redeschiderea terenului, chiar și în caz de urgență sau criză energetică, este controversată din punct de vedere politic.

Până de curând, planul era ca Groningen să fie închis complet până în 2023, punând capăt producției și exportului de gaze pe scară largă de către Olanda.

Este clar, analizând situația deplorabilă actuală a sectorului energetic european, că Groningen este încă necesar. Criza energetică în curs ar putea avea consecințe grave pentru economiile și bunăstarea statelor membre ale UE.

Europa, în pericol

Lipsa aprovizionării cu gaze naturale a Rusiei (sau voința politică de a furniza mai mult), dificultatea de a crește rapid importurile de gaze norvegiene sau alte gaze pun în pericol situația energetică a Europei. În același timp, o posibilă oprire a mai multor industrii cu consum intens de energie electrică din Europa, precum îngrășăminte, produse chimice și producția de oțel/aluminiu, este pe masă. Liderii politici vor trebui să se confrunte cu implicațiile directe ale facturilor mai mari de energie sau cu posibilele deficite energetice pentru consumatori și industrie. Ambele ar putea duce la proteste sau probleme politice în timpul alegerilor viitoare. Amenințările unei crize energetice sunt discutate pe scară largă, dar se pare că nu sunt disponibile soluții reale, cu excepția taxelor mai mici. Din cauza costurilor mai mari cu energia, un posibil nivel record al prețului gazelor de 100$ MMBtu sau 250 dolari pe baril echivalent țiței este o veste foarte proastă pentru politicieni, în special în Olanda, Germania, Franța și Marea Britanie, se mai arată în analiza oilprice.

Cu toate acestea, rămâne neclar dacă politicienii europeni sunt conștienți de rolul pe care l-au jucat propriile lor politici în crearea acestei crize. Chiar și cu repornirea parțială a câmpului Groningen, care ar putea ameliora o parte din durerea din Europa de Vest, există o problemă mai mare care trebuie soluționată.

Instabilitate dată de liberalizare

Prin deschiderea pieței gazului pentru liberalizare, fără a da instrumentele necesare părților și prin presiunea unei piețe spot, instabilitatea a fost introdusă în sistem. Puterile geopolitice sunt încă în joc, în timp ce utilitățile și furnizorii europeni au văzut puțin sprijin din partea guvernelor lor. În același timp, când contractele cu Rusia pe termen lung indexate cu prețul petrolului au fost aruncate pe fereastră, mulți nu au înțeles că acest lucru ar putea însemna predarea puterilor depline ale pieței către companiile naționale de petrol, precum Gazprom. Putin a sărbătorit, știind că i s-a predat cheia piețelor europene, cu opțiunea de a manipula în același timp elementele fundamentale și prețurile. Între timp, Europa nu a reușit să diversifice suficient oferta, se mai arată în analiza preluată de financialintelligence.ro.

Liderii europeni trebuie neapărat să își reconsidere poziția față de aprovizionarea cu gaze rusești și rolul viitor al NordStream 2, care este încă amenințat de sancțiunile SUA și de opoziția est-europeană.

Cu toate acestea, se pare că liderul rus Vladimir Putin deține toate cărțile în ceea ce privește gazele naturale din Europa. Fără o aprovizionare substanțial mai mare de gaze naturale către Europa, consumatorii și industria s-ar putea confrunta cu o iarnă de nemulțumire. Strategia europeană de diversificare a aprovizionării cu gaze a fost un eșec nu numai din cauza tacticilor și reglementărilor UE, ci și a accentului unilateral continuu pus pe o tranziție energetică rapidă, dezinvestirea în hidrocarburi și investiții la scară largă în surse regenerabile de energie, fără să se realizeze că coloana vertebrală din sistemul economic european este încă alimentată cu hidrocarburi.

Situația actuală arată un fapt principal – succesul tranziției energetice nu se bazează pe o abordare unilaterală. Bazându-se prea mult pe surse regenerabile, piața a devenit destabilizată, dar politicienii și alții nu au vrut să recunoască acest lucru. Destabilizarea ar putea și ar trebui prevenită, recunoscând faptul că în viitorul previzibil hidrocarburile, inclusiv cărbunele, vor juca un rol semnificativ pe piața energetică europeană. În același timp, politicienii europeni ar trebui, de asemenea, să recunoască faptul că, fără hidrocarburi, aprovizionarea cu energie nu este doar amenințată, ci economia hidrocarburilor suferă. Majoritatea nu sunt încă pe deplin înțelese, dar fără hidrocarburi, în special gazele naturale și petrolul, alimentele și alte sectoare primare vor fi afectate puternic. Primele opriri ale companiilor de îngrășăminte și siderurgie au fost deja raportate.

Bogdan PANȚURU

Cunoscută prin existența pe teritoriul ei a importante investiții – să amintim doar faptul că aici funcționează firma cu capital american Delphi Diesel Systems, având aproape 1.800 de salariați – comuna ieșeană Miroslava s-a impus în top și prin accesarea fondurilor europene cu care au fost realizate sau sunt în curs de realizare importante obiective, între acestea proiectul de construire a primului parc fotovoltaic din județ.

Situată pe un teren de cinci hectare în satul Ciurbești, centrala fotovoltaică este compusă din 4.200 de panouri care pot urmări deplasarea aparentă a soarelui, astfel încât să poată coopta cât mai eficient energia solară. Cu o capacitate de 1 MW, centrala acoperă necesarul de consum al iluminatului public din comună și asigură necesarul de consum al primăriei și al instituțiilor subordonate acesteia. Mai mult, afirmă domnul primar Dan Niță, comuna va fi practic producătoare de energie electrică, o parte din producție urmând să intre în sistemul național. Împreună cu taxa de timbru verde pentru electricitatea produsă, primăria va beneficia și de aproximativ 40 de euro pentru fiecare megawatt livrat sistemului național. Toate acestea vor aduce comunei economii anuale de peste 300 mii de euro, oferind în același timp și șapte noi locuri de muncă.

Proiectul parcului fotovoltaic de la Miroslava, unic în județul Iași prin puterea și mărimea sa, a costat circa 26 milioane de lei, dintre care 20,6 milioane au fost din fonduri nerambursabile provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională și de la Guvernul României.

(S.C.)