În contextul schimbărilor climatice, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă o preocupare majoră, cu azotul jucând un rol semnificativ în condițiile de mediu. În timp ce este esențial pentru creșterea plantelor, gestionarea ineficientă a acestuia contribuie la creșterea emisiilor de GES, subliniind necesitatea unor soluții inovatoare pentru a atenua impactul său asupra mediului.

Legea europeană privind clima1 stabilește obiectivul UE de a atinge o economie neutra din punct de vedere al carbonului până în 2050, alături de un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Date recente de la Eurostat2, furnizate la sfârșitul anului 2023, dezvăluie o scădere cu 7,1% a emisiilor de GES în comparație cu 2022, semnalând un progres promițător. Prin valorificarea tehnologiilor agricole disponibile, emisiile de GES ar putea fi potențial reduse la aproximativ o cincime din nivelurile actuale până în 20503.

În România, la sfârșitul anului 2023, Guvernul a adoptat Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de GES4, având ca scop o Românie neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Conform Raportului privind Clima și Dezvoltarea României (CCDR)5 publicat de Banca Mondială anul trecut, profilul țării demonstrează o cale pentru a atinge obiectivele din 2050, evidențiind necesitatea reducerii semnificative a emisiilor de GES în trei domenii - generarea de energie, agricultura și transportul. Prin urmare, pentru agricultura românească este importantă implementarea practicilor durabile și a soluțiilor inovatoare pe piață pentru a sprijini scăderea nivelului de emisii de GES.

Ca soluție pentru reducerea emisiilor de GES în țările UE, unele studii6,7 susțin îmbunătățirea eficienței utilizării azotului. Din acest motiv, Corteva Agriscience se angajează să sprijine fermierii români cu soluții care facilitează gestionarea strategică a pierderilor de azot din sol.

De exemplu, stabilizatorul de azot Instinct™ din portofoliul de produse protecția culturilor al Corteva Agriscience este folosit pentru a întârzia pierderea resurselor de azot din sol prin inhibarea procesului de nitrificare. În mod specific, atunci când este aplicat, acesta reduce pierderile de azot din sol prin scurgere sau denitrificare, asigurând utilizarea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, rezultând într-o productivitate mai mare pentru fermierii români. Astfel, prin alegerea stabilizatorului, impactul asupra mediului este minimizat prin reducerea nitraților și nitriților, iar această formă de azot rămâne disponibilă în sol pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, crescând potențialul de producție pentru fermieri.

„Suntem deja familiarizați cu anii de secetă ca urmare a schimbărilor climatice, iar amprenta pe care o lăsăm asupra mediului poate exacerba aceste schimbări, totul începând cu noi dacă vrem o schimbare. Încerc să gestionez cât mai eficient posibil managementul azotului în culturile mele pentru că știu cât de important este pentru fermieri să se alinieze cu necesitatea unor practici mai prietenoase cu mediul. Prin urmare, portofoliul Corteva Agriscience pentru produsele de protecția culturilor se aliniază cu obiectivul meu pentru o agricultură durabilă. Am încercat Instinct™ la ferma mea. Rezultatele au fost excelente în ceea ce privește productivitatea în 2023, cu reducerea nivelului de probleme legate de pierderea azotului în sol în comparație cu anii precedenți", a spus Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR PROD.

Abordarea provocărilor generate de gestionarea azotului în contextul schimbărilor climatice este crucială pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea practicilor agricole durabile. Prin sporirea conștientizării și implementarea măsurilor strategice la nivel local și global, Corteva Agriscience lucrează în direcția unui viitor mai durabil în care agricultura joacă un rol cheie în combaterea schimbărilor climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară și conservarea mediului înconjurător.

Autor: Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și Produse Biologice pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

1 European climate law: Council and Parliament reach provisional agreement - Consilium (europa.eu)

2 Quarterly greenhouse gas emissions in the EU - Statistics Explained (europa.eu)

3 Member States' greenhouse gas (GHG) emission projections, 2023 — European Environment Agency (europa.eu)

4 STRATEGIE 29/11/2023 - Portal Legislativ (just.ro)

5 Country Climate and Development Report for Romania (worldbank.org)

6 Greenhouse gas emissions from agriculture in Europe (europa.eu)

7 Greenhouse gas emissions from nitrogen fertilizers could be reduced by up to one-fifth of current levels by 2050 with combined interventions | Nature Food

Creșterea temperaturilor din 1950 și până în prezent este pusă cu siguranță pe seama intensificării efectului de seră de către emisiile antropice. Studiile asupra gheții antarctice au arătat că nivelul de CO2 al atmosferei nu a depășit niciodată 280 ppm timp de 800.000 de ani în perioadele calde, iar acum este de 420 ppm. Trebuie să ne întoarcem cu aproape 3 milioane de ani, până în Pliocen, pentru a găsi astfel de valori. Clima a fost apoi stabilizată în jurul temperaturilor globale anuale cu 2 până la 3°C mai calde decât în vremurile preindustriale, dar mai ales nivelul mării era cu aproximativ zece metri mai ridicat, ca urmare a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica mult mai puțin importante, contribuția topirii acestor „capace“ de apă fiind de trei și respectiv șapte metri.

Pe baza diferitelor scenarii de emisie de gaze cu efect de seră, proiecțiile pe computer ale încălzirii globale pentru secolul 21 sunt din ce în ce mai precise, făcând posibilă evaluarea riscurilor cu mai puține incertitudini. Dacă emisiile continuă în ritmul actual, limitele fiziologice ale multor culturi vegetale vor fi depășite în țările calde și ex temperate, punând în pericol securitatea alimentară. În unele regiuni, cum ar fi țările care se învecinează cu Marea Mediterană, resursele de apă vor scădea. Evenimentele meteorologice extreme (valuri de căldură care depășesc 50°C chiar și la latitudini medii, cicloane, inundații, secete și ploi torențiale) se vor înmulți, iar intensitățile lor vor crește.

Migrația forțată din cauza creșterii nivelului marilor și oceanelor – potențial 200 până la 400 de milioane de oameni pentru o valoare de aproximativ un metru – va pune în pericol țările și relațiile internaționale. La fel și migrațiile în masă din cauza imposibilității de adaptare. Pentru Africa subsahariană – cu o încălzire globală de 2,5°C până în 2050 (scenariul maxim) și un scenariu socio-economic pesimist (creștere mare a populației, urbanizare, inegalități puternice), raportul din 2021 al IPCC se teme de o migrația internă a aproximativ 70 de milioane de oameni, majoritatea din Africa de Vest, sau 4% din populația totală.

Acidificarea oceanelor va amenința speciile de fitoplancton, în timp ce pescuitul, deja iresponsabil odată cu prăbușirea stocurilor de pești, va trebui să facă față schimbărilor profunde ale ecosistemelor marine susceptibile de a le reduce productivitatea. Lista efectelor negative ale încălzirii globale abrupte – de 50 de ori mai rapidă decât o schimbare naturală între epocile calde și cele reci în ultimul milion de ani – este prea lungă pentru a fi scrisă aici.

În centrul paradoxului – știm, și de ce nu acționăm? – sunt două refuzuri. Acela de a abandona activitățile economice care folosesc combustibili fosili – 80% din energia mondială, abundentă, ieftină, eficientă, ale căror caracteristici fizico-chimice explică succesul; și punerea sub semnul întrebării a modelului economic dominant, capitalist, inegal, care necesită o rotație rapidă a capitalului și a profiturilor acestuia folosind inovația și publicitatea pentru a impulsiona un consumerism devastator și bazat pe avantajul comparativ al teritoriilor care motivează expansiunea comerțului exploziv.

În raportul complet găsim elemente de critică la adresa sistemului social dominant, chiar și afirmația foarte clară că inegalitățile și politicile climatice nu rimează împreună, nu găsim nimic despre mecanismele economice care produc aceste concentrări de bogăție și deci nimic despre eradicarea sărăciei.

Rezumatul pentru factorii de decizie politică susține că politica climatică eficientă trebuie să se bazeze pe sobrietate și corectitudine. Totuși, scoatem la iveală evocarea foarte prudentă a unei „taxe pe avere absolută“ care ar putea reduce averea mare, cu condiția să fie mai mare venitul colectat.

Demonstranții susțin „să schimbăm sistemul, nu clima“, teoreticienii preferă să numească „capitalocen“ și nu „antropocen“ epoca geologică creată de umanitate. Însă se pune accent pe transformările economice, sociale și culturale necesare (planificarea unei transformări a aparatului de producție pe care nicio piață de capital nu o poate realiza, scăderea comerțului mondial, egalitatea socială, dispariția veniturilor mari și a moștenirilor, desființarea publicității pentru a ataca consumerismul... atâtea provocări pentru sistemul capitalist), nu câștigă sprijinul majorității oamenilor.

În plus, nu poate fi suficient. Scoaterea din sărăcie a celor 1,2 miliarde de ființe umane care încă trăiesc cu mai puțin de 5 USD pe zi presupune să aibă un acces mai mare la energie decât în prezent. Cu toate acestea, energiile fără carbon disponibile în prezent – regenerabile sau nucleare – nu pot satisface singure această nevoie imediată.

Neînțelegerea evidentă a datelor științifice și tehnologice esențiale împiedică populațiile sensibilizate la amenințarea climatică să solicite politici eficiente. În Franța, expansiunea urbană, timiditatea politicilor de renovare termică a clădirilor, utilizarea masivă a importurilor de bunuri fabricate în China și a materiilor prime energetice și minerale din țările producătoare, concentrarea fondurilor publice pe energie electrică eoliană și solară cu eficiență climatică mediocră, sacrificarea transportului feroviar public, impozitare avantajoasă pentru grupurile bogate și mari, alegerea inovațiilor industriale care să fie susținute din fonduri publice lăsate în administrarea companiilor private... toate aceste politici sunt contestate la urne, extrema dreaptă subminând orice politică serioasă în materie de climă. Atât timp cât cererea cetățenilor rămâne neclară sau se rătăcește pe piste ineficiente, puterile politice își vor putea ascunde opțiunile energetice și economice în favoarea combustibililor fosili sub masca aspectului ecologic.

Forțele anticapitaliste se află la poalele zidului climatic: amploarea transformărilor necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în 2050 într-o țară dezvoltată precum Franța ridică mari semne de întrebare. Percepându-le doar ca pe o „oportunitate“ pentru că includ o componentă anticapitalistă necesară, lupta împotriva schimbărilor climatice devenind un argument puternic în favoarea alegerii societale deja făcute, se poate dovedi a fi o momeală.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră necesită reindustrializare pentru a profita de electricitatea deja decarbonizată, în principal datorită energiei nucleare. Această reindustrializare presupune accesul la materii prime și deci deschiderea de mine și/sau posibilitatea de a le cumpăra din străinătate prin exportul de bunuri și servicii sau încasări provenite din turism. Totuși, dintr-o perspectivă progresivă și ecologică, mai multe dintre exporturile majore trebuie să scadă: avioane, produse de lux, grâu și alcool, arme...

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Triticale (Triticum secale) este o cereală hibrid disponibilă local în cantități variabile, caracterizată printr-un conținut mai ridicat în proteine și aminoacizi esențiali decât al porumbului, lizina la un nivel cu 50% mai mare și o digestibilitate mai mare a energiei și a proteinei decât cea a orzului (Christy, 2019).

Conform datelor furnizate de EUROSTAT, producția medie de triticale estimată la nivelul statelor membre UE în 2020 a fost de peste 12 mii tone, iar în 2021 s-a prognozat o producție cu 2,3% mai mare decât media ultimilor 5 ani. În România, producția medie de triticale în 2021 a fost de 340 mii tone, pe o suprafață de 72,91 mii ha. Un argument suplimentar pentru includerea acestei cereale, alături de porumb, în hrana animalelor îl reprezintă toleranța față de secetă și capacitatea ridicată de adaptare pe terenuri marginale.

Pe de altă parte, meiul (Panicum miliaceum) este o cereală consumată de secole, în special în China. În dieta occidentalilor treptat a fost înlocuit cu grâu și porumb, deși se cultivă încă extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Meiul este rezistent la temperaturi ridicate, la terenuri cu nivel redus de apă și este cunoscut ca având o amprentă carbon scăzută (Saxena și col., 2018). Compoziția meiu- lui în energie, proteine, dar și în enzime și o serie de principii activi îl recomandă pentru a fi folosit în hrana oamenilor, dar și a animalelor. Astfel, boabele de mei au un conținut de 9-11% substanțe proteice, 2-4% grăsimi, 8-13% celuloză.

Poluarea generată de fermele de porci poate proveni din descompunerea gunoiului, ceea ce conduce la probleme de mediu care efectează atmosfera și sănătatea crescătorilor de animale. Conform datelor furnizate de Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), consecinţele asupra mediului provocate de acest sector sunt în centrul preocupărilor, în special în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și legat de aceasta poluarea apei şi a aerului.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia pentru o reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris (2019/2585(RSP)), subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la valori aproapiate de zero în toate sectoarele economiei și se aplică principiul „poluatorul plătește“.

Gazele cu efect de seră sunt compuși gazoși care captează căldura sau radiațiile cu undă lungă din atmosferă. Principalele surse și tipuri de gaze cu efect de seră din sectorul de creștere al animalelor sunt metanul (CH4, 25%), CO2 (32%), protoxidul de azot (N2O, 31%). Aceste gaze sunt de obicei convertite la unități de CO2 echivalent (CO2 eq.) ca expresie a potențialului de încălzire globală.

În fermele de porci, emisiile de CO2 provin din expirație și eliberat din dejecții (Philippe & Nicks, 2014), deși acesta din urmă reprezentă cantități neglijabile preluate de plante prin fotosinteză.

În cadrul IBNA Balotești s-au testat efectele comparative asupra performanțelor, stării de sănătate și predicția emisiilor de gaze cu efect de seră ale adaosului de triticale sau mei în hrana purceilor (25%), pentru completarea porumbului, ca principal ingredient energetic.

La purceii în criza de înțărcare, la un consum similar de nutreț combinat, purceii la care s-a adăugat mei în hrană pot înregistra un spor cu aproximativ 14% mai mare (>285 g/ zi), iar consumul specific cu 11% mai mic. Markerii plasmatici, importanți în cercetările medicale pentru evaluarea stării de sănătate, au înregistrat valori în intervalul de referință, ceea ce denotă faptul că sănătatea nu este afectată ca răspuns al organismului animal la folosirea de triticale sau mei.

La purcei în faza de creștere-îngrășare, la un consum similar de nutreț combinat, sporul mediu zilnic poate ajunge la peste 900 g și este mai redus cu 3-4% la animalele hrănite cu triticale comparativ cu cele la care se adaugă mei. Deși performanțele sunt afectate (P>0,05), cantitatea totală de azot excretat se reduce la lotul cu triticale cu aproximativ 14%. O reducere semnificativă (peste 13%)  a fost observată la producția de N2O la purceii care au consumat triticale. Aceeași tendință a fost observată la cantitatea de CO2 exahalat, fiind mai mică cu peste 3% la consumul de hrană cu triticale. CH4 rezultat din procesele fermentative din organism înregistrează o reducere semnificativă în cazul consumului de triticale.

Datele rezultate ca răspuns al purceilor la includerea în hrană a celor două tipuri de cereale neconvenționale, respectiv triticale și mei, conduc la argumente suplimentare pentru recomandarea folosirii acestora pe fondul unui potențial nutrițional valoros care vine să completeze pe cel al porumbului.

Mihaela HĂBEANU

Hrana cu adaos de oleo-proteaginoase și subproduse, cu o structură diferită lipo-proteică și în fracțiuni glucidice, poate reprezenta o metodă eficientă de scădere a azotului excretat, cu efecte implicite asupra mediului.

  • Gazele cu efect de seră (GES) din agricultură reprezintă mai mult de 9% din cele emise, iar din acestea CO2 reprezintă 82%.
  • Managementul azotului este o parte importantă a activităților derulate în fermele de creștere a animalelor.
  • Din totalul nutrienților excretați, azotul reprezintă două treimi.

Un set de studii au fost efectuate la IBNA Balotești pe purcei de 30-60 kg care au fost întreținuți în cuști de metabolism. S-a avut în vedere testarea in vivo a unor tipuri de hrană cu o structură diferită bazate pe participarea în proporții diferite a unor resurse vegetabile disponibile local: 

IBNA tabel

S-a cuantificat excreta de N în funcție de tipul de hrană și cele mai eficiente sunt redate în graficele alăturate:

IBNA GRAFIC

Datele experimentale înregistrate au fost incluse în ecuații de regresie pentru calcularea utilizării nete a proteinei și a valorii biologice a acesteia, a producției de căldură și pentru predicții la nivel de metabolism energetic:

IBNA 2

Mai mult, greutatea corporală metabolică și producția de căldură au fost parametrii de care s-a ținut cont în calculul emisiei prin dejecții a CO2 și a celui exhalat:

IBNA 3


Important de știut !!!

  • Excreta de N depinde semnificativ de aportul de N prin hrană și consumul acestuia, dar și de consumul de lipide.
  • Pe măsură ce consumul de N crește % de N excretat față de ingestă scade, fiind observată o corelație negativă semnificativă.
  • Emisia și exhalarea de CO2 sunt corelate semnificativ cu consumul de celuloză și hemiceluloză, dar nu cu cel de N și lipide.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti