ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2021

Centrele de sacrificare pentru păsări și iepuri de la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar vor putea să își desfășoare activitatea și după data de 31 decembrie 2020

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizează cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obținută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantități mici de carne de pasăre de către un producător, care are producție anuală de maxim 10.000 de păsări.

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce privește producerea și comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obținută în ferma proprie, cu o producție de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploatației, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obținută într-un centru de sacrificare păsări și/sau iepuri - o unitate cu spații și dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA județene pe raza cărora își desfășoară activitatea şi să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația în vigoare. 

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.  

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020.

Sursa: ansvsa.ro

Creșterea păsărilor de expoziție, mai mult o pasiune decât o afacere

În localitatea Comarnic locuiește Dragoș Oancea (foto), un tânăr inginer zootehnist care de mic a avut animale. Spune despre el că, atunci când era copil, prefera să stea în curte, printre păsări, nu să se joace cu jucării. Pasiunea lui s-a dezvoltat în timp, a achiziționat diverse rase de păsări de expoziție și de ornament și a ajuns să participe la expoziții de profil. Premiile nu au întârziat să apară, iar de la o simplă pasiune a ajuns să clădească o afacere. Însă nu crește doar păsări, ci și alte specii de animale din rasă pură.

cresterea pasarilor 1

De la păsări de curte obișnuite la exemplare de expoziție

Să vizitezi gospodăria unui tânăr pasionat de creșterea animalelor nu poate fi decât o încântare. Am observat îndeaproape cotețele și cuștile păsărilor, precum și adăposturile în care sunt crescute oile, dar și porcii din rasele Bazna și Mangalița. Nu am încetat în a-i adresa întrebări despre fiecare rasă și specie în parte, iar răspunsurile detaliate nu au întârziat să apară. Am aflat astfel că încă de la vârsta de 7 ani era interesat de păsările din curte, care, bineînțeles, nu erau de rasă. „Am mers cu un vecin și cu tatăl meu la o expoziție de păsări la Breaza și am rămas surprins de exemplarele expuse acolo, mai ales de rasa Brahma, pe care o cresc și acum. De 21 de ani cresc această rasă pentru că în acea perioadă am luat legătura cu un crescător, am vrut să cumpăram niște păsări, dar ni s-au părut scumpe, așa că am cumpărat 20 de ouă și am scos primii puișori. De atunci am început să creștem păsări de expoziție, să mergem la mai multe expoziții din țară, am achiziționat și alte păsări din alte rase – Orpington, Cochinchina, găini pitice din rasa Paduana, Phoenix și multe altele. Am menținut aceste rase de-a lungul timpului, am adus material genetic din străinătate și m-am dezvoltat treptat“, a precizat Dragoș Oancea.

Exemplare rare de peste hotare

La 14 ani, în 2015, a participat la prima expoziție atunci când a expus un cocoș din rasa Brahma Potârnichiu pe albastru, unde a obținut 94 de puncte. La astfel de expoziții punctajul maxim este de 95, chiar 96 de puncte, însă, dacă mai multe exemplare obțin punctajul maxim, se alege doar un campion. Între timp a mai participat și la alte expoziții, iar în 2009 a plecat în Germania pentru a vedea și alte păsări. S-a întors cu 11 varietăți de Brahma, dintre care unele nu existau în țară la acel moment. „Atunci a fost o investiție destul de mare, dar am recuperat banii în timp pentru că am adus animale valoroase. Astfel că în 2010 am participat la prima expoziție națională și am avut 8 campioni. Un exemplar a costat atunci între 80-100 euro, după care am obținut pui, pe unii am reușit să îi vând cu 100-150 euro; vorbim aici de vârfuri, acele animale foarte bune, restul costă între 100 și 150 lei. Acela a fost începutul participării mele la expozițiile importante“, a mai adăugat Dragoș.

cresterea pasarilor 10

În acest moment crește 10 varietăți de păsări Brahma, rasa lui de suflet după cum a specificat, iar despre îngrijirea lor tânărul inginer spune că se ocupă ca la carte. Le oferă spațiul de care au nevoie, adică un adăpost acoperit, pentru că nu trebuie să stea în noroi sau zăpadă, chiar dacă din grupa raselor grele Brahma este cea mai rezistentă. Un alt aspect de care are mai grijă este furajarea animalelor și le oferă hrana necesară în funcție de vârstă. „Puii din această rasă sunt foarte slabi până la 6-7 luni, în prima fază li se dezvoltă scheletul și astfel au nevoie de foarte multe minerale și de spațiu ca să alerge. După această etapă trec la finisarea pentru expoziții. Ce înseamnă acest lucru? O matcă o păstrez pentru următorul an și atunci o cresc în libertate pentru a-și întări imunitatea. Exemplarele pentru expoziție le cresc separat pe stat de talaj, le pun la dispoziție minerale, vitamine, deci furaj special“, a punctat crescătorul de păsări.

Întrebat cât de costisitoare este această activitate, a preferat să nu răspundă pentru că nici măcar nu a făcut un calcul exact de frica rezultatului. „Dacă nu aș avea și alte afaceri, nu aș putea să trăiesc din creșterea păsărilor de expoziție. Recuperez investiția din vânzarea exemplarelor de valoare pe care le obțin, dar nu este o activitate foarte profitabilă“, a mai precizat el.

Expoziții internaționale

cresterea pasarilor 12

La Leipzig, în 2012, a participat pentru prima oară la o expoziție internațională, unde a mers cu 4 păsări Brahma. A obținut o medalie, nu a reușit să aibă un campion, punctajul maxim pe care l-a obținut fiind de 94 de puncte. În 2018 a participat la o astfel de expoziție și în Danemarca, unde a expus o singură pasăre și a obținut același punctaj. „Astfel de competiții au loc din 3 în 3 ani, sunt foarte strânse, pentru că sunt peste 400 de păsări înscrise la o singură categorie. În rest, am participat la foarte multe concursuri naționale, unde am obținut multe diplome și medalii“, a punctat Dragoș.

Crește și alte specii de animale, multe de ornament, printre care păuni, rațe, fazani, porumbei, dar are și 10 rase de găini pitice, despre care ne-a spus că necesită un spațiu mai mic și sunt mai ușor de crescut pentru că nu sunt la fel de pretențioase precum găinile din rasa Brahma. Printre acestea se numără Mătase Japoneză, Paduana Aurie, Phoenix, Conchinchina Pitic, Winadot Pitic, Wyandotte Porțelan și a obținut cu unele păsări din acestea mai multe premii de-a lungul anilor. Nu uită nici de rasa autohtonă Gât Golaș de Transilvania, pe care o crește de ceva vreme; intenționează să mărească efectivul și consideră că subvenționarea acestei rase ar fi benefică. „N-ar trebui să uităm de această rasă pentru că este foarte rezistentă, ouă foarte bine și se pretează foarte bine în creșterea din gospodării. Din păcate, la noi este prea puțin crescută, iar ungurii au ajuns să aibă mai multe exemplare decât noi. Nu sunt exemplare atât de scumpe, un exemplar de elită este în jur de 100-150 lei, însă merită crescută“, a declarat tânărul fermier.

cresterea pasarilor 11

Întrebat cum reușește să vândă păsări, a precizat faptul că reclama e dată de rezultatele pe care le obține în competiții, așa vinde cel mai bine, însă și prin intermediul Internetului găsește clienți. Pentru a feri animalele de boli le face tratamente preventive, le vaccinează, nu prea merge la alți crescători de animale, iar dacă îi vizitează îmbracă costumul special, la el în curte nu prea intră alte persoane care au păsări, iar atunci când își achiziționează animale le ține mai întâi în carantină.

Fermă mixtă pentru necesarul familial

În gospodărie Dragoș are și porci Bazna și Mangalița, rase pe care le-a ales datorită faptului că se pot crește foarte ușor, dar și pentru că au carnea gustoasă și fragedă. „Scroafele din rasa Mangalița au avut anul acesta mai mulți purcei, una dintre ele fătând 8. Nu au probleme la fătare, niciodată nu am stat cu grijă că trebuie să le ajut. Doar după ce înțarcă purceii îi deparazitez și apoi le ofer mâncarea specială, adică furaj starter care conține toate elementele și vitaminele de care ei au nevoie, după care, treptat, îi scot în spațiu deschis unde au libertate, le dau iarbă, lucernă, cartofi și cresc foarte ușor. Cresc și rasa Bazna și am reușit să fac un metis între cele două rase care este foarte rezistent“, a mai specificat Dragoș.

În ceea ce privește ovinele a ales rasa Texel deoarece este o rasă de carne care are un spor foarte mare de creștere, nu le mulge și le ține în stabulație. Tot pentru consum propriu crește și o vaci, găini, rațe și alte păsări de curte.

Responsabilitatea cu care crește animalele ne-a convins că nu face această activitate pentru bani, ci din pasiune. Și tot din pasiune i-ar plăcea pe viitor să deschidă o minigrădină zoologică, în care să expună mai multe specii de fazani, păuni, rațe, găini, porumbei și alte păsări,

Larissa SOFRON

Creşterea păsărilor decorative sau „ce iei pe mere, dai pe pere“

„Nu există momentan o altă definiţie care să fie mai relevantă pentru ceea ce se întâmplă astăzi în sectorul de creştere a păsărilor de ornament“, spune George Voinea, un bucureştean care în urmă cu cinci ani a plecat din Capitală pentru a trăi în mediul rural. A ales ca noul cămin să fie comuna Vidra, judeţul Ilfov. Schimbarea de domiciliu i-a permis să dezvolte şi o pasiune moştenită din familie, creşterea păsărilor decorative. O activitate nu foarte dezvoltată în România pentru că, spune intervievatul nostru, crescătorii adevăraţi care se ocupă şi de înmulţirea păsărilor pot fi număraţi pe degete. Altfel, comercianţii care aduc exemplare din Ungaria pentru a le vinde în România sunt destui.

De la câteva exemplare la 500 de păsări

Unul dintre avantajele traiului la ţară a fost şi faptul că acum dispunea de suficient spaţiu pentru a construi o fermă de păsări decorative. Şi ca orice antreprenor cu o minimă cunoştinţă managerială şi-a propus să minimalizeze pe cât posibil costurile de realizare a acestui proiect, de aceea a realizat singur coteţele care urmau să fie reşedinţa înaripatelor. Apoi a cumpărat cuştile şi a început achiziţionarea păsărilor. La început doar câteva pentru ca acum, la cinci ani de la debutul activităţii, să aibă în ferma sa din Vidra cca. 500 de păsări. A ajuns la acest număr prin adăugarea permanentă a unor noi exemplare în această colecţie, dar şi prin incubarea ouălor obţinute în crescătorie. Pentru a spori „productivitatea“ şi-a cumpărat 10 incubatoare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate de 60 de ouă. Primele rase pe care le-a cumpărat au fost Brahma şi Ornighton, dar „gustul“ pentru rafinament a făcut ca în timp exemplarele alese să fie dintre cele mai spectaculoase. Aşa au apărut în ferma sa rase exotice precum Mătase Japoneză sau Moţată Olandeză. Treptat, şi-a diversificat activitatea prin trecerea de la creşterea exclusivă a galinaceelor la creşterea palmipedelor. Şi aici a ales rase variate precum raţe mandarine, caroline, califari roşii. Astăzi creşte, pe lângă găini şi raţe, fazani decorativi şi papagali.

Cel mai scump exemplar, 150 de euro

După cinci ani de activitate, George Voinea spune că ceea ce face este deocamdată un hobby. Veniturile obţinute de pe urma creşterii păsărilor de ornament nu sunt substanţiale, iar uneori banii din vânzări nu fac altceva decât să umple golul lăsat de cheltuielile de întreţinere a fermei. Nu se gândeşte la o dezvoltare a fermei pentru că în momentul de faţă preţurile de valorificare, piaţa restrânsă pentru acest segment şi conjunctura economică nu permit acest lucru.

Crescătorul din Vidra oferă pasionaţilor de păsări de ornament nu doar înaripate, ci şi ouă. În funcţie de specie şi rasă, preţul ouălor porneşte de la 6 lei. La fel şi în cazul păsărilor. În orice caz, cele mai scumpe rase, prezentate în cadrul expoziţiilor, costă între 100-150 de euro. Însă, spune George Voinea, este un preţ negociabil. În consecinţă, doar în foarte puţine cazuri obţine această sumă. Un vârf al vânzărilor de pui este primăvara, aprilie-mai, iar cele mai căutate rase sunt Brahma, Mătase Japoneză.

Contorizarea cheltuielilor, primul pas spre renunţare

Ferma de păsări din Vidra este rezultatul unei pasiuni. Care sunt şansele ca ea să se transforme într-o afacere rentabilă? Minime.

O condiţie ca acest lucru să se întâmple ar fi ca statul să se implice mai mult în ajutorarea crescătorilor de păsări. Astfel toată activitatea ar căpăta nota unei mici afaceri. Însă, până să se întâmple asta, crescătorii sunt nevoiţi doar să suplinească ce au cheltuit cu creşterea păsărilor. Cu alte cuvinte, ce iau pe mere, dau pe pere.

O pârghie ar fi și accesarea fondurilor europene, dar interlocutorul nostru mărturiseşte că nu a avut deocamdată curajul să depună documentaţia unui proiect în baza căruia să obţină bani europeni. Se mulţumeşte cu ideea că atât timp cât hobby-ul său se autofinanţează nu va fi nevoit să renunţe.

„Pasiunile, indiferent de natura lor, necesită mult timp şi bani. Bani despre care orice împătimit ştie că nu trebuie socotiţi. Contorizarea cheltuielilor cu întreţinerea păsările de ornament te-ar putea face să renunţi.“

„În interviurile pe care le găseşti pe Internet se vorbeşte despre preţuri de valorificare uneori exorbitante. Ca şi crescător de păsări decorative, vă spun că, cel puţin pentru România, preţurile prezentate nu sunt reale şi nici nu cred că se va ajunge la acest nivel foarte curând.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 42-43

Abonează-te la acest feed RSS