Dezvoltarea raționala a sectorului de creștere a animalelor și, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acțiuni sanitare veterinare care vizează ridicarea nivelului de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie, care să garanteze sănătatea populației umane împotriva maladiilor și infecțiilor, direct sau indirect transmisibile între animale și de la animale la om.

Reglarea permanentă a stării de sănătate la populația animală și umană se asigură prin sistemul imunitar care este un mecanism complex de protejare a organismului față de viruși, bacterii sau alți agenți patogeni.

Sistemul imunitar, care reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de factorii nocivi și de a-i anihila, ajutând organismul să se refacă, are un dublu rol, respectiv de a distruge agenții patogeni, dar și de a depozita toate datele luptei cu aceștia, pentru a găsi forța să intervină în cazul în care același tip de agent patogen îl va reataca.

Sistemul imunitar la animale poate fi slăbit prin:

• nerespectarea normelor tehnologice de creștere și exploatare a speciilor și categoriilor de animale, respectiv condiții optime de biosecuritate, adăpostire, microclimat, zooigienă, furajare, adăpare, exploatare etc.;
• prin stres, cu referire la respectarea condițiilor de confort, de transport, odihnă, lipsa companiei animalelor din aceeași specie, cruzime sau tratament care pot să le provoace suferințe psihice;
• folosirea excesivă a medicamentelor, mai ales a antibioticelor, expunerea la poluanții și toxinele din mediu, pesticidele și aditivii din sortimentele de furaje administrate;
• neprezentarea animalelor la data stabilită de medicul veterinar pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare specifice, de prevenire și combatere a bolilor.

Conform specialiștilor din domeniu, există două tipuri de imunitate:

• imunitatea înnăscută sau nespecifică, care reprezintă zestrea primită de la părinți, fiind prima linie de apărare a organismului și care nu poate fi influențată pe durata vieții;
• imunitatea dobândită sau specifică, care poate fi modelată prin vaccinare și prin condiții de viață corespunzătoare.

În perioada actuală, în lumea globalizată, bolile infecțioase sunt tot mai imprevizibile, fiind datorate în special unor tulpini noi de microorganisme, boli care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, animalele din zona silvatică, dar și zona lanțului alimentar, cu influență economică semnificativă.

În cadrul strategiilor şi a programelor stabilite pe diferite perioade de serviciile sanitare veterinare centrale şi județene, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, a corelației dintre bolile animalelor și transmiterea acestora la om, precum și pentru asigurarea sănătății publice, se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor prin care se au în considerare frecvența, aria de răspândire și evoluția lor în rândul populațiilor de animale și umane, implicarea în calitatea hranei animalelor și a oamenilor, consecințele posibile pe plan social și economic.

În context, o modalitate vitală de a preveni, de a produce o barieră sau de a opri evoluția unei boli o constituie vaccinarea profilactică sau de necesitate a animalelor, activitate care reprezintă un act medical, în responsabilitatea medicului veterinar, argumentat de faptul că acesta este prezent în diferite sisteme și unități de specialitate:

• monitorizează și examinează starea de sănătate a animalelor, elaborează un program de sănătate specific, stabilește și avizează când, pentru ce boală și ce categorie de animale se vaccinează, precum și calitatea și eficiența vaccinului propus a fi administrat;
• prescrie și eliberează documente de examinare, diagnosticare, planuri de sănătate, recomandări, prescripția medicamentelor și a vaccinurilor, exclusiv;
• medicii veterinari sunt instruiți referitor la aspectele tehnice de vaccinare, de depozitare, păstrare corectă (respectarea lanțului de frig), modul de administrare, întocmirea și păstrarea evidenței pentru imunizarea optimă a animalelor;
• monitorizează și înregistrează reacțiile post vaccinale, eficacitatea sau lipsa eficacității vaccinului;
• certifică oficial și garantează starea de sănătate a animalului și faptul că este liber de anumite boli notificabile;
• este împuternicit de stat (statul, prin lege, fiind responsabil pentru controlul bolilor) ca răspunzător prin competență și experiență profesională pentru promovarea și implementarea programelor naționale de prevenire și combatere a bolilor;
• stabilește necesarul de produse biologice, în baza optimizării numărului de doze necesare pentru efectuarea vaccinărilor obligatorii și de necesitate, pentru eficiența utilizării acestora, dar și pentru folosirea corespunzătoare a fondului de finanțare destinate achiziționării de vaccinuri.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

• în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare țară;
• în situația declanșării unor focare infecto-contagioase ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător;
• opțional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.

Planificarea și efectuarea operațiunilor de vaccinare a animalelor sunt stabilite prin programul național de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranța alimentelor, protecția animalelor și a mediului, aprobat prin Hotărâre de Guvern.

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătății animalelor prin asigurarea cadrului instituțional și juridic, a resurselor financiare și a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activităților din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale a unui sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală sau prin diferite forme de subvenții.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională, având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de  15 decembrie 2022 se depun la centrele judeţene APIA pe raza cărora se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru  serviciile  ce urmează a fi prestate începând cu  01 ianuarie până la 30 iunie 2023 inclusiv, cereri avizate de către ANZ.

Conform H.G nr. 1423/29.11.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1158/29.11.2022, valorile maxime ale ajutoarelor de stat pentru perioada 01.01 - 30.06.2023 sunt următoarele:

Pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 15 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine.

Pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 40 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte şi 20 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 7,5 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, 2,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 1,5 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 2 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine;

c) 5 lei/cap în cazul controlului performanţelor de producţie la rasele de animale din specia porcine.

Cererea iniţială aferentă perioadei 01.01-30.06.2023 pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

 b) acreditarea  solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

 e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru perioada  de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială  aferentă perioadei 01.01-30.06.2023 de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea  solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru perioada de aplicare, avizată de ANZ.

Documentele prezentate în copie vor purta sintagma  „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Haideți în Țara Dornelor, locul unde se produce cel mai bun șvaițer! Gazdele noastre, Adrian și Adriana Crucianu (tată și fiică), se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte și carne, iar activitatea zootehnică a fost începută de către tatăl dumnealui, Vasile Crucianu, încă din anul 2005. Antreprenorul sucevean este tehnician veterinar de profesie, dar și inginer economic și își dorește să dezvolte afacerea familiei. Un rol important în acest sens speră să îl aibă fiica sa, Adriana, proaspăt inginer în industria alimentară, absolventă a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru o fermă profitabilă trebuie minimum 20 de vaci

Familia Crucianu conduce o afacere prosperă, începută cu o fermă de vaci și dezvoltată ulterior cu o secție de procesare a laptelui. Pentru ca business-ul să devină cu adevărat generator de profit, în luna iulie 2011 Adrian Crucianu preia societatea și accesează Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. În anul 2016 accesează Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în valoare de 150.000 euro, bani folosiți pentru a-și dota ferma cu o serie de utilaje și echipamente performante.

„Am avut animale de când mă știu și la bunici și la părinți. Am început să producem brânză la o văcărie din Munții Călimani, unde am lucrat vreo 15 ani. Din lipsa forței de muncă am renunțat și am început să fac brânză la fermă. Nu aveam însă suficient loc pentru dezvoltarea activității, așa că, atunci când am găsit un spațiu adecvat, l-am renovat și am făcut o secție de procesare a laptelui. Aici, în Neagra Șarului, procesăm în acest moment în jur de 2.000-2.500 de litri lapte/zi din fermă și de la producătorii locali din zonă“, ne povestește antreprenorul sucevean.

Familia Crucianu deține aproape 60 de animale, dintre care 32 vaci de lapte, tineret bovin și un nucleu de Black Angus, cca 20 de capete. Deține această rasă de doi ani și jumătate și a început cu 10 juninci gestante aduse de la Huedin și pe care le-a înmulțit.

„Ideea cu Angusul a venit ca urmare a lipsei personalului care să mulgă vacile. Pe acestea le comercializăm pentru carne. Cealaltă rasă pe care o avem este Bruna de Austria. Acestea sunt vaci producătoare de lapte, la fătare au un randament de 25 litri de lapte, o medie pe lactație de 10-12 litri, pe 305 zile de lactație. Pentru o fermă profitabilă, din veniturile căreia să poată trăi doi tineri, trebuie minimum 20 de vaci cu lapte. În viitorul apropiat avem un proiect prin care ne dorim să reînnoim linia de procesare a laptelui și o cameră de maturare a brânzeturilor, să facem brânzeturi maturate pe o durată mai lungă“, ne specifică Adrian Crucianu.“

Țara Dornelor, singurul loc unde se poate produce șvaițerul

Familia a hotărât să urmeze o rețetă veche pentru a face această brânză pretențioasă și rar întâlnită pe la noi, șvaițerul. Adrian Crucianu știe cum se produce cel mai bun șvaițer, iar rețeta a fost transmisă din generație în generație în Țara Dornelor de 200 de ani încoace.

În urma unui schimb de experiență în Germania – Hanovra, realizat la mai multe ferme de creștere a vacilor de lapte, și-a dorit să copieze modelul german. Adică să renunțe la vânzarea laptelui către procesatori și să înființeze propria secție de procesare a laptelui în comuna Șaru Dornei, sat Neagra Șarului, județul Suceava. Aici este singurul loc din România unde, datorită florei montane, se poate produce șvaițerul, o specialitate fină de brânză.

„Într-una dintre camerele secției de procesare a laptelui sunt puse produsele la maturare. Avem în prim-plan șvaițerul natural 100% care este numai în bazinul Dornelor, cu laptele de la văcuțele hrănite pe pajiștile noastre alpine, cu o multitudine de plante medicinale. Este căutat de consumatori pentru că aici este singurul loc unde se mai găsește șvaițer făcut 100% natural, fără să intervenim cu culturi lactice. Deci, fermentarea și găurile acelea frumoase se obțin datorită faptului că văcuțele asimilează toate calitățile plantelor de pe pășunile alpine. Laptele lor este extraordinar datorită hranei de pe pășuni, a florei montane de la noi și a bacteriilor propionice.“

Fluxul tehnologic e foarte complicat, adaugă suceveanul. „În cazul producerii șvaițerului, colectarea laptelui se face bidon cu bidon. Nu se poate aduce laptele cu cisterna, alegem laptele de cea mai bună calitate, iar pe cel cu aciditate mai mare îl folosim la producerea cașului, cașcavalului sau a altor sortimente de brânzeturi. În primul rând, trebuie un lapte de foarte bună calitate. O parte din el va fi pasteurizat, o altă parte va rămâne lapte crud, ca să nu omorâm enzimele din el. Are loc o prematurare de trei zile, timp în care ținem șvaițerul în niște bazine cu saramură, iar întreținerea lui în camera de maturare durează 3 luni. O dată la 2 zile este spălat și «întreținut» cu sare“, ne spune Adrian Crucianu, producător local din destinația de ecoturism Țara Dornelor.

Șvaițerul Călimani, împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul Călimani (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), a obținut în anul 2019 dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan“. Au fost primele produse montane atestate și certificate la nivel județean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Principiul de bază al politicii Uniunii Europene și naționale privind siguranţa alimentară este aplicarea unei abordări integrate de tipul „de la fermă la consumator“ sau „de la furcă la furculiță“, care să acopere toate sectoarele lanţului alimentar, respectiv: producţia de furaje, sănătatea plantelor şi a animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, vânzarea cu amănuntul, precum şi importul şi exportul acestora. În cadrul acestor politici europene, o strategie importantă are la bază implementarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi a furajelor.

Este bine ştiut că o zootehnie profitabilă are nevoie de animale sănătoase şi puternice, cu potențial de producție ridicat, element în care calitatea furajelor și administrarea lor corectă au un rol determinant asupra performanței şi a sănătăţii animalelor. Calitatea hranei pentru animale presupune cantitate şi calitate corespunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerinţelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absenţa contaminanţilor, accesul liber la hrană şi apă, în funcţie de tipul de hrănire, de numărul de tainuri zilnice corelat cu sistemul de creştere şi întreţinere. În procesul de obţinere a sortimentelor de furaje, în fazele de producţie, fabricare, transport şi distribuţie, din cauza unor abateri de la normele de siguranţă calitativă a acestora se poate produce contaminarea accidentală sau deliberată a acestora, cu impact nedorit asupra sănătăţii animalelor, precum şi a siguranţei alimentelor destinate consumului uman.

Principalele surse de contaminare a furajelor se pot identifica în factorii de mediu (solul, apa, aerul etc.), factori din zona vegetală (plante necomestibile sau cu acţiune toxică), folosirea iraţională a ingrăşămintelor chimice, a produselor fitofarmaceutice, a medicamentelor de uz veterinar, mucegaiurile şi micotoxinele, manipularea şi eliminarea deşeurilor defectuoase, precum şi prin diferite specii de animale, insecte şi rozătoare.

De asemenea, producerea, calitatea și modul de distribuție a furajelor pot fi influențate de modificările în timp a politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea economiei și, implicit, a agriculturii şi zootehniei unei ţări. Această stare impune ca fermierii şi alţi agricultori cu activitate în domeniul zootehnic să beneficieze mai mult ca oricând de specialişti, medici veterinari, ingineri agronomi, zootehniști, nutriţionişti etc. ca parteneri competenţi şi de încredere pentru susținere şi consiliere în problemele de sănătate şi nutriţie a animalelor crescute în scop economic sau de companie.

Agricultorii sau operatorii economici cu activitate în domeniul hranei pentru animale au obligația să garanteze că furajele pe care le produc şi le distribuie nu au un efect negativ asupra sănătăţii animalelor, iar produsele alimentare obţinute de la animale nu devin un factor de risc pentru consumul uman.

În acest context se recomandă ca agricultorii să respecte următoarele:

• să posede documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară în conformitate cu prevederile legale privind funcționarea unităților specializate în producerea, procesarea și distribuția furajelor pentru animale și păsări, eliberat de DSVSA județeană;
• să respecte condiţiile generale de funcţionare şi igienă a unităților de profil conform prevederilor legislației în vigoare;
• să aplice tehnologii adecvate respectând densitățile la semănat, utilizând semințe certificate din soiuri de bună calitate, efectuarea din timp a analizei solulului pentru a realiza cea mai bună formulă de fertilizare în vederea obținerii de producții ridicate și de bună calitate;
• să menţină în stare de funcționare și igienă instalaţiile, echipamentele, containerele, ambalajele şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea şi transportul furajelor şi să evite orice sursă de contaminare a acestora;
• să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materilor prime folosite în procesul tehnologic, precum şi faptul că acestea au fost achiziţionate din unităţi sau de la furnizori care au asigurate asistenţă de specialitate, documente în care să fie înscrise furnizorul, categoria produsului, data recepţionării, cantitatea, precum şi celelalte date pentru stabilirea trasabilitaţii;
• să evite orice contaminare a materiilor prime şi a sortimentelor de furaje preparate posibilă din aer, sol, apă sau prin îngrăşăminte, biocide, produse fitofarmaceutice, medicamente de uz veterinar etc.;
• să asigure sursa de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesul tehnologic, cât şi la menţinerea stării de igienă şi curăţenie a personalului şi a utilităţilor;
• să gestioneze cu atenţie prin antrepozitarea şi manipularea separată a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
• să asigure efectuarea acţiunilor de dezinfecţie a spaţiilor tehnologice, a utilajelor şi ustensilelor folosite, protejarea spaţiilor şi a furajelor de insecte şi rozătoare prin măsuri specifice;
• să asigure echipamente de protecţie sanitară pentru personalul angajat, precum şi existenţa documentelor din care să rezulte starea de sănătate a acestora;
• să respecte programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul de referinţă pentru determinarea încărcăturii cu pesticide, microtoxine (în special aflatoxine), metale grele, rezidii de medicamente, coccidiostatice, organisme modificate genetic, prezenţa salmonelelor şi alţi parametrii la anumite solicitări, precum şi recomandările menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
• să notifice autorităţilor competente suspiciunea sau constatarea unor neconformităţi sau abateri de la cerinţele de calitate şi salubritate privind siguranța furajelor destinate pentru animale şi păsări;
• să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare, cu factorii responsabili din domeniul producerii şi utilizării furajelor, cu scopul de a fi informaţi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru a preveni contaminarea furajelor, pentru ridicarea calităţii acestora, factor necesar în apărarea sănătăţii animalelor, precum şi a populaţiei.

Întreg procesul de producere, depozitare, distribuţie a furajelor, dar şi utilizarea lor în hrana animalelor şi a păsărilor sunt monitorizate şi controlate de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județeană și a unităților teritoriale subordonate.  

Dr Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna mai 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.436.330,52 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează prin Centrele Județene, plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.397.896,79 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Profesia veterinară este pusă în slujba asigurării sănătății și potențialului animalelor aducătoare de venituri, în serviciul deținătorilor de animale și al operatorilor economici din domeniul alimentar, cu implicare în prevenirea transmiterii de boli la animale și de la animale la om, siguranța alimentelor destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale și protecția mediului, acțiuni care se regăsesc în cerințele sociale și care în final asigură sănătatea publică.

Referitor la medicina veterinară modernă, indiferent de țară apare necesitatea de a corela întărirea rolului și aportului serviciilor veterinare de stat și private cu creșterea responsabilității, eficienței și a contribuției individuale în domeniul sănătății animalelor, a sănătății publice, ținând cont de oameni, de situația economico-financiară, și de cea socio-economică a momentului.

Medicii veterinari angajați la stat, medicii veterinari de liberă practică care activează în unități medicale veterinare de asistență sau în diferite unități de profil, coordonați la nivel național de ANSVSA și la nivel județean de DSVSA, în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari, asigură cu profesionalism o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislației europene, în beneficiul celor care investesc în creșterea animalelor, în domeniul procesării, depozitării și comercializării produselor de origine animală și nonanimală prin:

• promovarea politicilor naționale și europene ca strategii pentru apărarea sănătății animalelor și a sănătății publice;
• implementarea normelor de protecție și bunăstare a animalelor și pentru protecția mediului;
• monitorizarea crescătorilor de animale și a operatorilor din industria alimentară;
• siguranța alimentelor pe întreg lanțul alimentar (de la furcă la furculiță)
• protejarea consumatorilor de aceste bunuri.

Plecând de la premisa prin care întreaga funcționare a societății depinde atât de asigurarea necesarului de hrană (securitate alimentară) cât și de calitatea și siguranța alimentelor consumate de oameni, țara noastră oferă posibilitatea unor investitori interesați să dezvolte și să exploateze resursele existente, respectiv efective însemnate ca număr, de animale și păsări domestice și sălbatice, producții animaliere apreciate cantitativ și calitativ, resurse naturale pentru asigurarea bazei furajere necesare animalelor, forță de muncă calificată etc.

Aceste resurse pot fi exploatate mai eficient prin:

– dezvoltarea și retehnologizarea unor:

• exploatații pentru creșterea vacilor de lapte;
• exploatații pentru creșterea bovinelor pentru carne;
• exploatații pentru îngrășarea ovinelor;
• exploatații pentru îngrășarea porcinelor;
• exploatații apicole;
• exploatații pentru creșterea iepurilor şi a animalelor de blană.

– dezvoltarea unor obiective pentru procesarea prin tehnologii moderne a materiilor prime prin:

• unități de abatorizare pentru valorificarea cărnii în carcasă sau materie primă pentru procesare;
• obiective de procesare a laptelui de vacă a laptelui de oaie și de capră;
• obiective pentru valorificarea superioară a altor resurse (ouă, pește, miere de albine, melci, piei de animale, legume și fructe, produse de panificație etc.).

Extinderea și dezvoltarea activităților din domeniul creșterii animalelor și a procesării producției, materie primă de origine animală și nonanimală garantează operatorilor economici rentabilizarea investițiilor prin valorificarea superioară a animalelor vii și a produselor finite, solicitate pe piaţa națională, intracomunitară și la export.

În acest context, personalul din rețeaua sanitară veterinară sprijină util și eficient investitorii din acest domeniu de activitate, prin:

• acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
• înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, ca facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
• efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare și examene de laborator pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om;
• aplicarea criteriilor de calificare a statusului de sănătate a efectivelor de bovine în relație cu tuberculoza, leucoza enzootică, bruceloza, encefalita spongiformă la bovine şi scrapia la ovine, pentru fiecare exploatație în care se cresc aceste specii, prin operațiuni specifice, prelevări de probe şi examene de laborator;
• implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile nonprofesionale prin evaluări şi controale programate;
• monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii.
• monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, în special a antibioticelor şi produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora;
• implementarea legislaţiei comunitare privind autorizarea / înregistrarea şi clasificarea unităţilor cu profil alimentar prin controale, evaluarea şi încadrarea în categoria de risc a tuturor obiectivelor identificate în conformitate cu activităţile lor specifice, condiţie esenţială pentru valorificarea produselor obţinute în aceste obiective;
• garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa aditivilor alimentari, a reziduurilor din materii prime şi alte elemente care definesc produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;
• informarea patronatelor şi a asociaţilor profesionale despre modificările legislative în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
• dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social sau direct.

Dr. Ioan Viorel Penţea, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data 31 ianuarie 2022 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2021.

Cererile se depun la sediile Centrelor APIA, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire și menținere a registrului genealogic al rasei va fi  însoțită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activitățile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare și/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităților, inclusiv lucrările și tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menționate activitățile efectuate și cuantumul acestora, precum și perioada facturată; copii certificate conform cu  originalul de către solicitant;

d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverința emisă de aparatul de specialitate al primarului localității unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligația depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calității genetice a raselor de animale va fi însoțită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activitățile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare și/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităților, inclusiv lucrările și tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menționate activitățile efectuate și cuantumul acestora, precum și perioada facturată, copii certificate conform cu  originalul de către solicitant;

d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcție de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverința emisă de aparatul de specialitate al primarului localității unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligația depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate  după caz, originalul și copii pentru efectuarea conformității cu  originalul de către APIA;

g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următorul link: http://213.177.4.194:953.

Documentele transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

APIA informează că, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1247/2021 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2021, la data de 27.12.2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) se ridică la 156.937.058,83 euro, din care:

• 470.697,53 euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;
• 753.500 euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;
• 417.275,47 euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;
• 654,31 euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase;
• 753.496,67 euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine;
• 515.434,85 euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Caprine.

În Anexă este prezentată situația sumelor autorizate la plată de către fiecare Centru Județean al APIA (pdf).

Plățile se efectuează în lei, la un curs de schimb de 4,9475 pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C/398/7/01.10.2021.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură depune toate eforturile pentru a efectua în timp util plățile aferente Campaniei 2021.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru diferențele următoarelor luni:

  - septembrie și trimestrul al III-lea 2021 în sumă de 8.238.365,56 lei pentru un număr de 57 solicitanți;

  - august 2021 în sumă de 255.420,60 lei pentru un număr de 10 solicitanți;

  - iulie 2021 în sumă de 91.599,79  lei pentru un număr de 7 solicitanți;

  - iunie și trimestrul al II-lea 2021 în sumă de 4.822.043,51 lei pentru un număr de 40 solicitanți;

  - martie 2021 în sumă de 496.662,20 lei pentru un solicitant

  - mai 2021 în sumă de 2.976,48 lei pentru un solicitant.

Suma totală autorizată la plată este de 13.907.069,54 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 116 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

În funcție de dinamica piețelor, de schimbarea tiparelor de consum sau a factorilor economici care au condiționat dezvoltarea anumitor sectoare zootehnice, numărul de animale și producția au înregistrat tendințe ascendente sau descendente, după caz. Statistica de față este raportată la efectivele naționale de animale înregistrate oficial de state și a fost realizată conform datelor anului 2019. Cifrele detaliate privind vârsta, sexul, categoria și tipul animalelor în ciclurile de producție sunt strânse o dată sau de două ori pe an la nivel regional și național. În statistica Eurostat sunt analizate doar datele referitoare la efectivele naționale de animale. Cifre mai detaliate pentru analiză sunt disponibile în baza de date online gratuită a Eurostat. Astfel, potrivit datelor, în 2019 în Uniunea Europeană existau 143 de milioane de porci, 77 de milioane de bovine și 74 de milioane de oi și capre. Puțin peste jumătate din producția de carne a Uniunii a provenit din sectorul suinelor, cca. 22,8 milioane de tone, iar producția de carne de pasăre a atins cifra de 13,3 milioane de tone.

Producția de carne de vită

Carnea de vită este obținută din sacrificarea bovinelor cu vârsta de cel puțin un an. Anumite rase de bovine sunt crescute special pentru carnea lor, dar acest produs poate proveni și de la exemplarele pentru lapte. Statisticile Eurostat fac referire la numărul și greutatea carcaselor de la abatoare, a căror carne este considerată bună pentru consumul uman. În 2019, la nivelul Uniunii Europene au fost produse cca 6,9 milioane de tone de carne de bovine (carne de vită și de vițel). Producția a fost mai mică decât cea din 2018 cu cca.  -1,4%.

Producția de carne de vită a înregistrat o creștere semnificativă după eliminarea cotelor de lapte la 31 martie 2015 pentru că unele dintre fermele mici profilate pe producția de lapte și-au încheiat activitatea și animalele au fost sacrificate. Până în 2013, a existat mai degrabă o tendință descendentă a producției de carne de bovine.

Din datele Eurostat, jumătate din carnea de vită UE a fost produsă în trei state membre: Franța (20,8%), Germania (17,9%) și Italia (11,7%). În ceea ce privește producția de carne de vițel, aproximativ 70% din total a fost produsă în trei state membre, și anume Olanda (26,4%), Spania (24,2%) și Franța (19,9%).

Producția de carne de porc, oaie și capră

La nivelul Uniunii Europene, în 2019 producția de carne de porc a fost estimată la 22,8 milioane de tone, cu o ușoară scădere de 0,7% față de 2018. Principalele două state membre producătoare de carne de porc sunt Germania, cu o producție de 5,2 milioane de tone în 2019, și Spania, cu o producție de 4,6 milioane de tone. În timp ce producția din Germania a fost mai mică în 2019, în scădere cu 2,2%, Spania a înregistrat un surplus de 2,4% a producției, fiind practic al șaselea an consecutiv de creștere. Și Olanda a fost privilegiată, cu o creștere puternică de 6%.

UE a produs aproximativ 0,5 milioane de tone de carne de oaie și capră în 2019, ceea ce a fost similar cu nivelul din 2018. Carnea de oaie a reprezentat cca 90% din producția totală combinată.

Trei sferturi din carnea de oaie a UE a fost produsă în Spania (27,6% ), Franța (18,4%), Irlanda (15,0%) și Grecia (11,7%). Principalii producători de carne de capră din statele membre UE sunt Grecia și Spania.

Producția de carne de pasăre

Producția de carne de pasăre produsă la nivelul Uniunii Europene în 2019 a fost estimată la cca 13,3 milioane de tone de carne de pasăre în 2019. Pe fondul unei tendințe ascendente, putem vorbi despre o creștere ușoară a producției cu 0,8%. Această creștere a plasat producția UE cu aproximativ 2,8 milioane de tone peste nivelul înregistrat în 2010, o creștere cumulată de aproximativ 27%. În 2019, principalii producători de carne de pasăre din UE au fost Polonia, cu 2,6 milioane tone, Spania, cu 1,7 milioane tone, Franța, cu 1,7 milioane tone, Germania, cu 1,6 milioane tone, și Italia, cu 1,4 milioane tone. În cazul acestor jucători importanți, nivelurile de producție au crescut cu următoarele procente: Italia – 6,3%, Spania – 4,2% și Polonia cu 1,9%). Franța, în schimb, a înregistrat o scădere de 2,0%. Când prețurile furajelor au fost deosebit de scăzute în perioada dintre 2013 și 2016, iar producția de carne de pasăre a crescut, prețul real pentru păsări a scăzut. Deși această presiune descendentă s-a diminuat în 2017 și 2018, a existat o scădere suplimentară în 2019, de 1,6%.

În 2019 repartiția populațiilor de bovine din Uniunea Europeană era următoarea: Franța (23,5%), Germania (15,1%), Spania (8,6%), Irlanda (8,5%), Italia (8,3%) și Polonia (8,1%). Aproape trei sferturi din exemplarele de suine ale Uniunii Europene se găseau în Spania (21,8%), Germania (18,2%), Franța (9,4%), Danemarca (8,9%), Olanda (8,3%) și Polonia (7,8%). Trei sferturi din oile  de pe teritoriul UE erau în Spania (24,8%), România (16,6%), Grecia (13,5%), Franța (11,4%) și Italia (11,2%). Două treimi din populațiile de caprine din UE aparțineau Greciei, urmată de Spania și România.

(D.Z.)

Ferma Cățean din Rotbav, Braşov, este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generații... Este o modalitate de a duce mai departe tradiția locală din zona de munte: creșterea animalelor și producția de brânzeturi tradiționale.

Fermă integrată ...

„Viziunea noastră constă în faptul ca fiecare bucată de brânză produsă de noi să ajungă pe mesele celor care apreciază gusturile autentice, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Misiunea noastră este să oferim de fiecare dată același gust, la fiecare îmbucătură, consumatorilor ce vor fi astfel transpuși pe o pășune înflorată, într-o zi caldă de vară, urmând cu sfințenie rețetele de familie și având grijă de bunăstarea animalelor noastre. Și ne motivează bucuria nemărginită că facem ceva durabil împreună, încrederea că ne avem unii pe alții, animalele fericite, peisajele ce ne taie răsuflarea şi mulțumirile oamenilor ce se bucură de roadele muncii noastre“, ne spune George Cățean.

Ferma Căţean este, în fapt, o continuare a activităţii mai multor generații, începută în urmă cu 300 de ani, când străbunii, și ei tot ciobani, au început să crească animale şi să producă brânză, ne spune tânărul fermier. „Activitatea este continuată de noua generație; cu sprijinul părinţilor şi al familiei am extins activitatea fermei, crescând şi efectivul de animale. Astfel, fiecare are un rol bine definit: eu am preluat partea de vânzări şi marketing, Silviu, fiind medic veterinar, se ocupă de bunăstarea animalelor, iar Ionuţ se ocupă de cabaline, fiind un renumit dresor şi cascador. Cu o istorie de peste 300 de ani, Ferma Cățean menține și rasele locale, încurajând perpetuarea acestora, în prezent deținând 100 de vaci Bălțată Românească și 1.500 de oi din rasele Țurcană și Țigaie. La animale avem doar rase locale. Pe lângă vaci și oi, în fermă avem dedicată o parte pentru creșterea cailor de rasă. De menționat este faptul că în fermă mai avem un efectiv de 30 de vaci de carne din rasa Charolaise. Totodată, deținem 150 ha de teren arabil și 200 ha de pășuni cu înaltă valoare naturală (HNV) care sunt, începând cu 2020, și certificate ecologic. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creșterii animalelor (fân, lucernă, porumb, grâu) și obținerii unui lapte de o calitate deosebită.“

În plan… hub gastronomic

Ferma Cățean este un proiect care s-a dezvoltat în timp, în mare parte din resurse propii, ne mai spune brașoveanul. Anual sunt alocate resurse pentru investiții care să țină pasul cu tehnologia și optimizarea economică. Produsele sunt diversificate, mai adaugă acesta. „Laptele obţinut în fermă este prelucrat, după reţete tradiţionale, în spaţii autorizate, în vederea obținerii de brânzeturi: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș și cașcaval afumat. Rețeaua noastră de distribuție include un magazin propriu, magazinul ȘMAG înființat printr-un proiect cu finanțare AFIR, precum și rețeaua Carrefour, la Insula producătorilor locali din orașele Brașov, Ploiești și București (Carrefour Orhideea), dar și AFI Brașov, sistemul online de livrare la domiciliu. În prezent livrăm şi spre unele restaurante sau bistro-uri din Brașov, şi ne dorim să dezvoltăm o relație de cooperare cu Breasla Cârciumarilor din Brașov care are deja câteva proiecte faine pentru sectorul HORECA. Avem în plan pentru viitor să dezvoltăm la Rotbav un hub gastronomic.“

O fermă trebuie văzută ca o afacere care își câștigă independența economică din ce produce, mai specifică acesta. „Subvențiile dedicate nu sunt principalul motiv de a face agricultură, aceasta trebuie să fie foarte dinamică în timp la provocările pe care le aduce inovația și noile politici. Ne propunem să deschidem mai multe magazine proprii, primul în imediata vecinătate a fermei pentru a permite celor care tranzitează Rotbavul, și nu numai, să oprească și să ne guste produsele, ba chiar să rămână și la masă întrucât urmează să ne dezvoltăm local și pe zona de ospitalitate. Dorim să creștem așa cum se cuvine afacerea noastră de familie pentru a deveni nu doar un model, ci și pentru a dezvolta armonios zona noastră. Totodată, din 2017, ferma noastră este una deschisă (pentru vizite și rol educativ) și vrem să contiunăm și în această direcție. Suntem preocupați de viitor și de ambițiile pe care Uniunea Europeană le are pentru următorii 10 ani. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe partea tehnică, ne propunem să implementăm proiecte noi prin care să modernizăm activitatea curentă prin achiziţia de echipamente noi, mai eficiente, să contruim o clădire nouă, ce o să găzduiască animalele şi o să le asigure condiţii de trai mult mai bune, să investim în energie sustenabilă şi regenerabilă atât în fermă cât şi la stână. Dezoltarea fermei se va face nu în direcția volumelor de producție (mai multe animale sau terenuri agricole), ci în direcția consolidării pe piață prin rezultate economice, financiare și de notorietate“, încheie George Cățean de la Ferma Cățean din Rotbav, Braşov.

Ce îi recomandă:

Brânzeturile Ferma Cățean au câștigat premii la nivel european:

• O stea de aur pentru brânza de burduf, Institutul pentru Gust și Calitate Bruxelles;
• Medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă, International Taste Award;
• Premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, International Taste Award;
• Certificarea produselor prin scheme de calitate;
• Apartenența la conceptul SLOW FOOD.

Beatrice Alexandra MODIGA

Comisia Europeană subliniază, despre taxonomie, că agricultura joacă un rol central în reducerea efectelor schimbărilor climatice, oferind în același timp beneficii în ceea ce privește adaptarea, inversarea pierderii biodiversității și încurajarea altor obiective de dezvoltare durabilă. Acest lucru este o realitate. Cu toate acestea, am observat că preocupările sectorului agricol nu sunt luate în considerare în activitatea de stabilire a actelor delegate, cererile fermierilor și ale cooperativelor agricole de implicare în lucrările de pe platformă fiind complet ignorate. Atunci când agricultura va reveni în prim-plan, după acordul PAC, vor avea loc discuții cu fermierii și cooperativele lor.

În cele din urmă, în timp ce agricultura nu este inclusă în această primă listă de sectoare care fac obiectul taxonomiei, altele precum bioeconomia, bioenergia și activitățile forestiere sunt. Când vine vorba de bioeconomie, sunt de apreciat îmbunătățirile aduse în ceea ce privește utilizarea materiilor prime regenerabile provenite din culturi vegetale și furajere, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă în cazul producției de biocombustibili. Procesarea anaerobă a deșeurilor biologice în cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor biologice, ponderea culturilor vegetale și furajere utilizate ca materie primă fiind mai mică sau egală cu 10%, trebuie analizată.

În ceea ce privește bioenergia, actele delegate privind taxonomia trebuie să rămână conforme Directivei privind energia regenerabilă (REDII) și criteriilor de diminuare a gazelor cu efect de seră. Există riscul unei denaturări grave a pieței dacă taxonomia anunță cerințe suplimentare și mult mai stricte.

Așadar, nu este surprinzător să regăsim uneori aceleași puncte tari și puncte slabe în abordarea propusă de Consiliul European. La fel ca în dezbaterile europene, accentul pus pe „sistemul alimentar“ are drept consecință diluarea vocilor agricultorilor în aceste discuții foarte globale. Așadar, nu este surprinzător că termenul „agricultori“ este menționat doar de două ori în document.

Spațiul alocat pentru cercetare și inovare, lupta cu risipa alimentară, protecția unei economii circulare pe bază de material biologic, promovarea noilor modele de afaceri, precum și prioritatea acordată femeilor agricultori sunt obiective importante.

În cazul strategiei „De la fermă la consumator“, poziția Consiliului cu privire la Summitul ONU pierde din vedere o serie de elemente importante. Declarația vorbește constant despre soluții concrete, dar se oferă puține opțiuni concrete agricultorilor.

Întrucât ne lipsește o evaluare de impact la nivel european despre consecințele reale ale strategiei de la fermă la consumator, în special pentru implicațiile comerciale, cum putem evalua transpunerea la scară globală, în special dacă ne uităm la securitate alimentară?

Comunitatea agricolă europeană caută un răspuns la întrebarea care vor fi mecanismele ulterioare pe care Europa va reuși să le impună pentru a asigura respectarea acordului ce va fi semnat la New York.

În acest sens, propunerea Consiliului de a avea un capitol specific dedicat durabilității sistemelor alimentare în viitoarele acorduri comerciale este un pas în direcția potrivită. Dar cum rămâne cu acordurile care vor crește discrepanța între standardele pe care le respectă agricultorii UE și cele ale terților, precum acordul UE-Mercosur?

În ceea ce privește strategia „De la fermă la consumator“, sectorul agricol european așteaptă soluții concrete, măsurabile și aplicabile pentru a crea entuziasm și a duce la o adoptare rapidă.

Parlamentul European a votat rezoluția propusă de eurodeputatul Norbert Lins (EPP, DE) cu privire la inițiativa „End of Cage Age“.

Dincolo de eforturile de marketing privitoare la politicile care au permis avansarea acestei inițiative, Parlamentul European se concentrează pe problemele care vor surveni prin implementarea sa.

Rezoluția amintește eforturile actuale întreprinse de sectorul zootehnic european, care deja propune cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor la nivel mondial. Agricultorii sunt actori dinamici care încearcă, în măsura mijloacelor lor și a realităților economice, să găsească cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor.

Rezoluția Parlamentului avertizează Comisia despre paradoxurile cheie pe care dezbaterea publică le-a ignorat, începând cu problema importurilor. Răspunsul Parlamentului este clar, condițiile de creștere a animalelor din țările terțe din ziua de azi „nu pot fi verificate în general“!!!

Parlamentul European solicită Comisiei să reevalueze acordurile comerciale deja semnate. Însă, va fi acest lucru fezabil în timp util, dat fiind că avem peste 60 de acorduri bilaterale deja semnate?

Această rezoluție a Parlamentului arată limitele acestei inițiative. Agricultorii sunt pregătiți să realizeze investiții suplimentare, însă nu cu prețul supraviețuirii lor. Răspunsul la această inițiativă va pune probleme majore în termeni de coerență a acțiunii europene. Comisia Europeană va trebui să demonstreze cum putem evita standardele duble în importuri și cum putem proteja în mod eficient micii agricultori, pentru care aceste adaptări vor fi foarte sensibile, precum și modul în care vom menține stabilitatea prețurilor la alimente.

Comisia Europeană trebuie să țină cont de faptul că diferitele sectoare zootehnice au nevoi și condiții economice diverse, în termeni de preț, de producători și investițiile necesare.

Parlamentul European solicită realizarea unei evaluări de impact complete și bazate pe dovezi, cu suficiente fundamente științifice și agronomice, înainte de stabilirea unei date de începere a eliminării cuștilor.

Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Stabilirea și susținerea unor programe eficiente de creștere a animalelor sunt încă provocări majore pentru multe țări și, ca urmare, diversitatea animalelor domestice din lume rămâne în pericol. În momentul de față, potrivit FAO, există aproximativ 8.800 de rase de animale din 42 de specii diferite în lume care oferă o diversitate de produse și servicii. Cel mai recent raport al organizației arată că 7.745 de rase de animale din 8.803 s-au dovedit a fi rase locale și 26% dintre acestea sunt expuse riscului de dispariție. Potrivit raportului, intitulat „Starea Biodiversității Mondiale pentru Alimentație și Agricultură 2019“, aproximativ 100 de rase de animale au dispărut între 2000 și 2014. Pentru a limita riscul extincției raselor locale, amenințările la adresa resurselor genetice animale trebuie să fie mai bine identificate și efectele potențiale ale acestora să fie mai bine evaluate. Doar astfel, spun specialiștii, pot fi luate măsuri raportate la realitatea imediată.

Conform DAD-IS, materialul genetic al raselor locale este crioconservat doar într-o proporție foarte mică de 3% și doar aproximativ 1% este folosit pentru reconstituirea populațiilor de rase locale. În februarie 2020, statutul crioconservării era necunoscut pentru aproape 95% din rasele locale din DAD-IS. Pentru a elimina acest deficit de informații, FAO a colaborat cu coordonatorii naționali, iar rezultatul a fost că 58 de țări au furnizat informații cu privire la starea crioconservării populațiilor lor de rase naționale. Această cooperare a crescut numărul țărilor care au furnizat informații despre crioconservare de la 35 la 93.

Ce este DAD-IS și cum funcționează

Sistemul de informații privind diversitatea animalelor domestice (DAD-IS) este un sistem conceput de FAO ca măsură de implementare a Planului global de acțiune pentru resursele genetice animale și care are scopul de a monitoriza populațiile de animale de rasă locale. Programul permite analizarea diversității raselor de animale la nivel național, regional și global, inclusiv statutul raselor în ceea ce privește riscul lor de dispariție prin accesul la o bază de date cu informații și fotografii. În momentul de față în sistem sunt înregistrate peste 15.000 de animale de rasă, din 8.800 de rase, din aproximativ 40 de specii, din 182 de țări.

Coloana vertebrală a DAD-IS este baza globală de date privind resursele genetice animale, în care țările înregistrează informații despre rasele lor de animale, inclusiv date despre dimensiunea și structura populațiilor de rase. Datele sunt introduse în sistem de coordonatorii naționali pentru gestionarea resurselor genetice animale, care sunt nominalizați oficial de guvernele țărilor respective. Fiecare stat care se înregistrează în sistemul DA-IS își asumă întreaga răspundere pentru veridicitatea și calitatea datelor introduse. Practic, DAD-IS este centrul unei rețele globale extinse de sisteme de informații care schimbă date legate de rasele de animale. Un sistem regional (Sistemul european de informații privind diversitatea animalelor de fermă – EFABIS) a fost stabilit în Europa, iar sistemele naționale au fost înființate în mai multe țări europene.

Pe lângă baza de date a raselor, DAD-IS asigură accesul către alte surse web, oferă o serie de instrumente pentru analiza datelor despre populația rasei, prezintă știri despre evenimentele și evoluțiile înregistrate în gestionarea resurselor genetice animale și pune la dispoziția celor interesați informații de contact ale coordonatorilor regionali pentru gestionarea resurselor genetice animale.

Ponderea raselor locale în ultimul deceniu

Primele informații concrete despre diversitatea raselor locale au apărut în anii imediat următori realizării primului Raport de stat legat de resursele genetice animale pentru alimentație și agricultură din lume și după adoptarea Planului de acțiune pentru resursele genetice animale în 2007. Atunci a existat în sistemul DAD-IS o raportare importantă de nume de rase noi, dar, cu toate acestea, actualizările furnizate de țări cu privire la dimensiunea populațiilor raselor nou introduse au fost puține. Ca urmare, a rezultat o proporție semnificativ crescută de rase locale cu starea riscului necunoscut, de la 54% în 2007 la 70% în 2008. Situația s-a îmbunătățit ușor de atunci, proporția raselor locale necunoscute (inclusiv rasele dispărute) scăzând la 61% în 2018. Alte categorii de risc au rămas relativ stabile în timp.

În 2018 a fost raportat un total global de 8.803 de rase, comparativ cu 8.822 în 2016 și 8.774 în 2014. Din acestea, 7.745 sunt rase locale (comparativ cu 7.761 în 2016 și 7.718 în 2014) și 1.058 sunt rase transfrontaliere, comparativ cu 1.061 în 2016 și 1.056 în 2014. Dintre rasele transfrontaliere, 511 – comparativ cu 499 în 2016 și 510 în 201 – sunt rase transfrontaliere regionale (raportate într-o singură regiune) și 547 (comparativ cu 562 în 2016 și 546 în 2014) sunt rase internaționale transfrontaliere (raportate în mai multe decât o regiune). În prezent, 600 de rase – comparativ cu 643 în 2016 și 647 în 201 – sunt clasificate ca dispărute, dintre care 6 sunt rase transfrontaliere (comparativ cu 4 în 2016 și 4 în 2014). Anul de dispariție este necunoscut pentru majoritatea acestor rase. Dintre speciile aviare, găinile înregistrează cel mai mare număr de rase expuse riscului pe o scară globală. Proporția raselor aviare cu risc necunoscut este chiar mai mare decât pentru speciile de mamifere.

De ce este importantă menținerea raselor locale de animale?

Multe rase au caracteristici unice care le permite existența în regiuni unde alte rase nu se pot adapta. Practic, în aceste regiuni unde diversitatea raselor este limitată de condițiile pedo-climatice oamenii depind exclusiv de rasele locale.

Proporția raselor locale cu statut cunoscut a crescut la nivel global la 49% în 2020. În februarie 2021, proporțiile raselor locale cu material genetic insuficient și suficient pentru reconstituirea rasei în caz de dispariție sunt estimate la 6,2% (474 rase) și 2,6% (203 rase).

(D.Z.)

O serie de animale crescute la ferme nu vor mai avea nevoie de cuști, anunță Comisia Europeană care va veni cu o propunere legislativă până în 2023. Anunțul vine în urma unei inițiativei cetățenești europene susținute de peste un milion de oameni.

Aplicarea măsurilor ar putea începe din 2027 și vizează într-o primă etapă eliminarea treptată a cuștilor, urmând ca apoi acestea să fie interzise.

Vor fi vizate, în mod special:

• animalele care fac deja obiectul legislației: găinile ouătoare, scroafele și vițeii;
• alte animale menționate în ICE: iepuri, puicuțe, găini ouătoare pentru reproducere, pui de reproducție pentru puii de carne, prepelițe, rațe și gâște. Pentru aceste animale, Comisia a solicitat deja EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) să completeze dovezile științifice existente în vederea stabilirii condițiilor necesare pentru interzicerea cuștilor.

Comisia s-a angajat deja să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul și creșterea, legislație care face în prezent obiectul unei verificări a adecvării care urmează să se încheie în vara anului 2022.

„Un sistem alimentar durabil este indisolubil legat de respectarea unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor. Mulțumită cetățenilor noștri, Comisia își va spori și mai mult ambițiile în această privință și va elimina treptat utilizarea sistemelor de cuști pentru fermele de animale”, a spus Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

Această propunere este inclusă în procesul de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, proces care se află în desfășurare.

Fermierii vor primi stimulente și sprijin pentru modernizarea unităților, astfel încât acestea să țină mai mult seama de bunăstarea animalelor și să corespundă noilor standarde

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://romania.representation.ec.europa.eu

Anca Lăpușneanu

Lumea se transformă prin cerințele tot mai ridicate pe care le avansează. Schimbarea nu mai este o alegere, ci o necesitate care se impune gradual în toate domeniile de activitate. Zootehnia nu face abstracție de la această regulă. Doar că metamorfoza trebuie să cuprindă în plinătatea ei pe fiecare dintre cei care contribuie la realizarea producției de hrană, indiferent de dimensiunea pe care aceștia o au. Organizația pentru Alimentație și Agricultură și Banca Mondială au implementat un proiect care va îmbunătăți considerabil, în special, viața micilor producători de lapte din Kazahstan. Zootehnia mondială se adaptează noilor reguli de joc, iar informațiile care vin din această sferă sunt importante în egală măsură și pentru producătorii români.

Collect Mobile, aplicația care pune în legătură directă procesatorii cu micii fermieri

În cadrul vastelor granițe ale Kazahstanului, cea de-a noua cea mai mare țară din lume, aproximativ două milioane de familii își câștigă existența din sectorul produselor lactate. Fermierii mici care dețin mai puțin de cinci vaci produc 80% din laptele crud al țării. Industria lactatelor din Kazahstan are un potențial semnificativ de creștere, dar se confruntă în continuare cu multe provocări. Țara este membră a Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) din 2015. Ca atare, pentru a rămâne competitivi, fermierii trebuie să poată furniza companiilor interne lapte crud care îndeplinește standarde riguroase de siguranță alimentară ale EAEU. Dar Kazahstanul este vast, iar centrele de colectare a laptelui sunt rare. Distanțele față de fabricile de lapte pot fi de sute de kilometri, ducând la costuri ridicate de transport, riscuri de alterare și dificultăți în respectarea standardelor industriei laptelui. În plus, producătorii și procesatorii de lapte nu sunt adesea în contact direct, ceea ce face dificilă coordonarea colectării. Aici intervine aplicația Collect Mobile. Pe dispozitivele Android echipate cu GPS procesatorii de lapte pot folosi aplicația dezvoltată de FAO din suita OpenForis pentru a efectua sondaje la fața locului și pentru a localiza furnizori actuali și potențiali de lapte crud răspândiți în întreaga țară, o sarcină realizată odată cu stiloul pe hârtie. Aplicația ajută, de asemenea, la optimizarea rutelor de colectare pentru a reduce costurile de transport și a prognoza necesarul de capacitate pentru rezervoarele de răcire și transportul frigorific. Procesatorii primesc informații exacte despre sursele existente de lapte crud, inclusiv volumul, disponibilitatea sezonieră și potențialul de creștere al fiecărui furnizor. Collect Mobile promovează interacțiunea directă între procesatori și fermierii mici și le permite companiilor lactate să ofere sfaturi specifice cu privire la diverse subiecte, de la o igienă îmbunătățită a laptelui la managementul fermei. Acest lucru ajută fermele mai mici să respecte standardele de siguranță alimentară și, de asemenea, să își dezvolte afacerile. De asemenea, asistă companiile lactate să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la gestionarea lanțului de aprovizionare și investițiile în extindere.

Smart Milk – un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor

Collect Mobile nu este singura inovație introdusă în cadrul acestei inițiative FAO și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Datele colectate folosind aplicația au arătat care sunt lacunele din industrie. Cu sprijinul FAO și BERD, Uniunea Dairy din Kazahstan, o asociație industrială a procesatorilor de lapte, a lansat portalul Smart Milk, un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor.

Prin intermediul acestui portal, fermierii, colectorii și procesatorii de lapte și chiar consumatorii au cunoștințe și îndrumări la îndemână – de la tutoriale video și un manual al fermierului la o serie de animații și postere, fiecare oferind mesaje simple și directe relevante pentru diferitele etape ale producției, de la menținerea sănătoasă a vacilor, dezinfectarea corectă a spațiilor de lucru până la înțelegerea importanței consumului de lapte sigur. Erkyn Tazhibaev, președintele unei cooperative de fermieri din regiunea Karaganda din centrul Kazahstanului, spune că aceste eforturi încep să dea roade. „Ne-am instruit membrii, am distribuit videoclipurile pe rețelele de socializare și am plasat afișe în centrele de colectare a laptelui. Acum se pune mult mai mult accent pe îngrijirea corespunzătoare a animalelor și pe siguranța alimentelor. Cred că în curând vom vedea rezultate bune prin randamente mai mari de lapte și o calitate mai bună a laptelui.“ Victoria Suleimenova a crescut într-o familie cu tradiție în creșterea animalelor și spune că și-a trăit întreaga viață în sat și a crezut că știe totul despre vaci. „După ce am citit manualul, mi-am dat seama că fac unele greșeli. Mi-am dat seama că îmi pot face afacerea mai profitabilă prin introducerea unor rase noi precum Simmental și prin modificări mici în modul în care hrănesc și am grijă de vacile mele.“

Prin inovațiile susținute de FAO și Banca Mondială, fermierii își îmbunătățesc producția datorită cunoștințelor și sfaturilor tehnice ușor accesibile și își pot crește veniturile prin vânzări stabile către companiile de prelucrare. Procesatorii câștigă eficiență în gestionarea lanțului de aprovizionare, iar consumatorului final i se oferă un produs mai sigur. Potrivit lui Vladimir Kozhevnikov, director executiv al Uniunii lactate din Kazahstan, obiectivul este îmbunătățirea „siguranței alimentare, eficienței economice și, în cele din urmă, competitivității a industriei lactate din țara noastră.“ Acesta spune că se investește mult efort pentru a sprijini micii fermieri în dezvoltarea lor și că pe cei mai mulți dintre ei cunoașterea îi poate ajuta să devină mai profitabili.

(D.Z.)

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, astfel:

• diferențele aferente serviciilor prestate pentru lunile noiembrie și decembrie 2020, pentru specia taurine în sumă de 3.837.011,97 lei, pentru un număr de 63 solicitanți;
• cererile de plată aferente serviciilor prestate pentru lunile ianuarie - martie și trimestrul I 2021, în sumă de 19.784.935,41 lei, pentru un număr de 143 solicitanți.

Suma totală autorizată la plată este de 23.621.947,38 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 206 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Joi, 10 iunie, a fost dezbătută în Plenul Parlamentului European inițiativa cetățenească intitulată „Să punem capăt erei cuștii”. Propunerea de rezoluție a fost formulată de Norbert Lins, președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European și are ca obiectiv interzicere totală a utilizării cuștilor în vederea creșterii animalelor de fermă până în 2027. În cadrul discuțiilor, eurodeputata Carmen Avram a ținut o alocuțiune de la tribuna Parlamentului în care, alături de susținerea pentru acest demers, a atras atenția că, fără suport adecvat din partea factorilor decizionali, o astfel de tranziție ar putea afecta financiar domeniul zootehniei.
 
Renunțarea la utilizarea cuștilor în zootehnie este din perspectiva europarlamentarei românce un pas către o guvernare responsabilă și un act de respect față de bunăstarea animalelor, însă acest lucru implică și o serie de provocări ce privesc finanțarea producției și competitivității crescătorilor de animale. Din acest motiv, Carmen Avram a cerut ca, măcar de această dată, Comisia Europeană să vină cu un studiu de impact privind aplicarea reformei „Fără cuști”, astfel încât crescătorii de animale să știe la ce să se aștepte:

„Inițiativa cetățenească «End the Cage Age» (Sfârșitul erei cuștilor) e o premieră în istoria Uniunii Europene, prin cei 1.5 milioane de semnatari preocupați nu doar de ce mănâncă, ci mai ales de modul în care hrana ajunge la ei. Această inițiativă e și un pas firesc în contextul Green Deal, în care bunăstarea animalelor ocupă un loc prioritar pe agenda Parlamentului European și a Comisiei pentru Agricultură.

Prin eliminarea cuștilor, atunci când se poate și numai pe baza dovezilor științifice, zootehnia europeană, care deja îndeplinește cele mai înalte standarde din lume, face încă un pas spre o eră guvernată de responsabilitate și respect față de bunăstarea animalelor.

Trebuie doar să avem grijă ca această eră să nu fie decontată de fermier, care a mai făcut recent investiții și care are nevoie, în continuare, de sprijin ca să nu fie afectată competitivitatea sectorului și, cu atât mai puțin, să nu se pună presiune pe buzunarul consumatorului european. Iar rolul nostru este acela de a echipa corespunzător agricultorii europeni - aliații noștri - pentru a livra așa cum ne-au obișnuit, la cele mai înalte standarde. Doar așa putem duce agricultura europeană la următorul nivel, fără să afectăm securitatea alimentară a Uniunii Europene și dreptul fundamental al cetățenilor la mâncare proaspătă, sănătoasă, care respectă bunăstarea animalelor, dar și la prețuri corecte și accesibile.

«End the Cage Age» nu trebuie să devină un atac voit sau accidental la adresa zootehniei europene și la tradițiile culinare ale bătrânului continent. De aceea, sper că, măcar de această dată, pe lângă comunicarea sa, Comisia Europeană va pune pe masă și un studiu de impact, pentru a-i ajuta pe fermieri să-și calibreze business-ul.” a precizat eurodeputata în intervenția sa.

Actuala directivă privind protecția animalelor de crescătorie ce datează din 1998 a stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 1978. După numeroase modificări, apărute de-a lungul timpului, în prezent, Comisia Europeană analizează revizuirea legislației europene în ceea ce privește bunăstarea animalelor.

Adrian Daniel Mirică este un fermier tânăr din localitatea Bătrâni, județul Prahova, care a reușit să facă față cu brio noilor provocări apărute în sectorul zootehnic. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă a reușit să pună pe picioare de la zero o fermă mixtă de animale, cu toate că lipsa forței de muncă predomină în zonă.

Pasiune moștenită de la bunici

„Îmi plac foarte mult animalele și moștenesc această pasiune de la bunici, respectiv de la tatăl meu. Practic, de când mă știu am crescut printre animale. Când aveam 10 ani tatăl meu a renunțat la ele și mi-a spus că nu merită: «Nici nu mai avem cu cine lucra, doar bătaie de cap foarte mare!», tot îmi spunea. Dar după câțiva ani mi-am luat inima în dinți! Am început să iau de la bunicul meu câte o căpriță, până am ajuns la un efectiv de 150 de capre în anul 2019, iar în prezent am redus efectivul la doar 60 de capete, tot din lipsa forței de muncă. În schimb, am ajuns la aproximativ 200 de oi, 10 vaci mature și 7 vițele. Tatăl meu nu s-a împotrivit, ba din contră m-a încurajat să ajung la un astfel de efectiv. Am pornit de la zero, dar le-am înmulțit foarte repede“, mărturisește crescătorul.

După absolvirea liceului... direct la stână!

Adrian ne spune că, de când a terminat liceul, a ales să se ocupe doar de creșterea animalelor, iar pentru el şi familia lui a fost cea mai bună decizie luată. „Ele înseamnă foarte mult pentru mine, cu toate că este tare greu, nu aș renunța cu ușurință la ele. Am început în anul 2015 mai în forță, în jur de 30 de capre; practic de atunci am început intens înmulțirea animalelor. Am rasa Carpatină românească la capre, de care sunt foarte mulțumit. De această rasă m-am îndrăgostit încă de la părinții mei. I-am studiat toate caracteristicile, este rezistentă și se adaptează foarte repede. Cât despre oi pot spune că am ales Țigaie românească pentru că la fel este rezistentă, însă doresc mai mult de la acestea; de aceea am încercat metisarea cu Carabașa. Iar Bălțata românească pe negru am ales-o pentru simplul fapt că îmi place, se adaptează ușor. La acestea, sistemul de furajare este manual pe timpul stabulației.“

O astfel de investiție este destul de costisitoare, dar mai grea este întreținerea lor, mai specifică acesta. „Pe cei care doresc să înceapă o astfel de afacere îi sfătuiesc să se apuce doar dacă pot oferi timp și putere de muncă. Nu știu cum va evolua ferma aceasta peste 5 ani, dar îmi doresc să fie de trei ori mai bine decât acum și mă refer la animale mai multe, sisteme moderne, utilaje, totul cât mai mecanizat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna decembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna noiembrie 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 717.250,41 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 25 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro