Cerealele care vin din Ucraina pe cale ferată cu ecartament larg vor fi preluate de alte garnituri cu ecartament normal în terminal de transbordare cereale şi apoi vor fi transportate până în Portul Constanţa tot pe cale ferată. Acest lucru va duce la descongestionarea traficului rutier.

Cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa a fost inaugurat pe 31 mai, la Dorneşti, în judeţul Suceava, în apropierea graniţei cu Ucraina. Cerealele care vin din Ucraina cu trenul pe cale ferată cu ecartament larg, de 1.524 mm, specific pentru Rusia și țările foste membre ale Uniunii sovietice, vor fi preluate de alte garnituri cu ecartament normal, de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe țări europene, care le vor transporta până în Portul Constanţa. Acest lucru va duce la descongestionarea traficului rutier.

Prin deschiderea celui mai mare terminal de transport al cerealelor din Ucraina, la Dornești, se va rezolva o problemă importantă a județului Suceava, respectiv fluidizarea traficului rutier spre frontiera cu Ucraina, dar şi reducerea traficului de camioane de la Siret spre Portul Constanţa, fluidizându-se astfel şi traficul rutier pe acest traseu.

500 de tone de cereale transbordate pe oră, la Dornești

Investiția realizată la Dorneşti s-a ridicat la aproximativ 10 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată de cel mai mare grup de companii private feroviare cu acționariat românesc din Europa de Sud-Est, Grampet Group.

Complexul de la Dornești va permite transportul a 240.000 de tone de cereale și produse agricole lunar

Terminalul de transbordare cereale din Europa de la Dorneşti are o capacitate de transport de trei milioane de tone anual şi se pot încărca și descărca simultan câte opt vagoane într-o stație de 128 de metri. Proiectat să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an, terminalul are două linii transpor­toare cu o capacitate de 250 de tone pe oră fiecare, ceea ce permite transbor­darea a 500 de tone de marfă pe oră.

„Noul complex de la Dornești are o capacitate de transbordare cereale de 3 milioane de tone anual. Datorită acestei capacități și a tuturor celorlalte soluții tehnice și tehnologice de vârf oferite, terminalul va deveni un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale de la granița cu Ucraina în Portul Constanța. Facilitățile existente sunt similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime și fluviale. Aici se permite transbordarea simultană a 8 vagoane de cereale de tip ucrainean, care sunt cu ecartament larg, și 8 vagoane de tip românesc, cu ecartament normal. Toate celelalte terminale din Europa permit transbordarea a cel mult 2 vagoane simultan”, a explicat Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group, la inaugurarea terminalului.

România, nod logistic în Europa de Est

Importanța complexului a fost recunoscută, în deschiderea oficială, și de Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Marcel Ciolacu, Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului, Victor Ponta, consilier onorific al premierului în domeniul relaţiilor economice internaţionale, Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, și Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

„Securitatea alimentară a multor țări, atât din Europa, cât și din Orientul Mijlociu și Africa, a fost grav afectată de războiul din Ucraina. Ca urmare a unei investiții private de peste 10 milioane de euro, a fost inaugurat cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa.

Situat strategic, la granița cu Ucraina, acesta facilitează transportul eficient și rapid al cerealelor și va consolida poziția României ca nod logistic în Europa de Est“, a afirmat Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului.

Pentru România, deschiderea acestei investiții este importantă, deoarece în Ucraina începe campania de recoltare a cerealelor și vagoanele cu grâu vor trebui transbordate spre Marea Neagră. Investiția este extrem de bine-venită și din punctul de vedere al parteneriatului și solidarității cu Ucraina, dar și în ceea ce privește securizarea transportului – să nu ajungă cereale la negru pe piața românească, pentru că și fermierii români au nevoie de o concurență loială, sunt de părere autoritățile sucevene.

Fostul prim-ministru Victor Ponta, consilier al premierului Marcel Ciolacu, prezent la inaugurarea de la Dorneşti, a spus că este de apreciat că Grampet investeşte în asemenea facilităţi.

El a spus că trebuie explicat oamenilor că în felul acesta România câştigă foarte mult, iar zona de nord-est a României, cea mai puţin dezvoltată din păcate, se poate dezvolta cu toate resursele politice şi financiare, publice şi private care sunt alocate pentru acest efort european, transatlantic, de a sprijini Ucraina nu doar în acest moment dificil al războiului, dar mai ales pentru ceea ce va fi reconstrucţia ei.

„Eu îmi doresc ca România să fie cea mai importantă poartă pentru reconstrucţia Ucrainei, să profite de acest lucru ca să-şi dezvolte infrastructura feroviară, rutieră, aeriană, maritimă, ceea ce nu a făcut în mod suficient în ultimii ani şi să arătăm că au voie şi privaţii să investească, mai ales că investesc mult mai bine decât investiţiile publice“, a precizat Victor Ponta.

La ceremonia de inaugurare de la Dornești, județul Suceava, au participat oficialități – reprezentanți ai autorităților române centrale şi locale și ai autorităţilor ucrainene, ambasadori şi diplomați.

Silviu BUCULEI

Într-o țară în care agricultura este polarizată între ferme mari și exploatații mici, de câteva hectare, o nouă generație de fermieri se luptă să își facă loc în peisajul agrozootehnic, tineri care își dedică timpul cu pasiune cultivării pământului sau creșterii animalelor. Unul dintre acești tineri este Darius-Ionuț Micu, din comuna Ruginoasa, județul Iași, în vârstă de 19 ani, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, anul I.

Când zootehnia face casă bună cu agricultura

Tânărul s-a apucat de agricultură pentru că părinții săi sunt fermieri. În prezent, administrează o fermă mixtă de familie, vorbim de aproximativ 350 de hectare și un efectiv considerabil de animale. L-am găsit, într-una din zile, în fermă, iar într-un moment de răgaz ne-a spus cât de important este pentru el acest domeniu. „Cultivăm porumb, floarea-soarelui, grâu, lucernă și orz. Transportul cerealelor este asigurat de către camioanele proprii. Pentru o activitate continuă, pe timpul iernii achiziționăm un număr de 35-40 de tauri din rasa Albastru Belgian și Bălțata Românească, iar pe timpul verii un număr de 250 de miei din rasa Karakul și Carabaș“, specifică tânărul fermier din județul Iași.

Unul dintre cei mai tineri fermieri din județ

Ferma familiei Micu s-a dezvoltat treptat cu terenul agricol și animalele, implicându-l pe Darius, de la o vârstă fragedă, în administrarea acestui business. „De mic copil am fost înconjurat de tot ce înseamnă agricultură și am prins drag de aceasta. Ca urmare, am ales să urmez studiile acestei facultăți. Vreau să accesez submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Nu mă văd făcând altceva, vreau să dezvolt afacerea și să implementez tehnologii moderne, care ne-ar ajuta să obținem recolte cantitative și calitative. Îmi place să mă informez și să pun în practică echipamentele de ultimă generație, să încerc diferite metode pentru pregătirea terenului, însămânțarea și erbicidarea culturilor. Agricultura este o artă pe care o recomand cu încredere tinerilor de vârsta mea, este o afacere de viitor, deoarece nu o să dispară niciodată, pentru că din asta ne hrănim“, încheie Darius-Ionuț Micu, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, anul I.

Noi îi urăm mult succes în demersurile lui și dorim ca munca să-i fie răsplătită pe măsură.

Beatrice Alexandra MODIGA

În Ședința de Guvern din 23 noiembrie 2023 a fost aprobat un Memorandum ce vizează prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare pentru implementarea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, încheiat cu Fondul European de Investiții și finanțat din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Prin PNDR 2014-2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) implementează Instrumentul financiar de creditare cu partajarea riscului la nivel de portofoliu (PRSL- Portfolio Risk Sharing Loan), pentru a susține finanțarea fermierilor și antreprenorilor din spațiul rural. Prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare încheiat cu FEI până la 31 decembrie 2025 a fost necesară, dată fiind extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNDR 2014-2020, conform Regulamentului tranzitoriu (UE) nr. 2020/2220.

Această necesitate decurge din prevederile specifice aplicabile instrumentelor financiare, prevăzute la art. 42 al Reg. (UE) 1303/2013, potrivit cărora eligibilitatea cheltuielilor în cadrul instrumentelor financiare este stabilită la închiderea Programului, în cazul PNDR acest termen fiind 31 decembrie 2025.

Facem precizarea că, pentru derularea acestui instrument financiar, în baza Memorandumului aprobat de Guvernul României în data de 13 iulie 2017, a fost semnat Acordul de Finanțare între Fondul European Investiții (FEI) și Guvernul României reprezentat de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în data de 28 noiembrie 2017.

274 milioane de lei în conturile fermierilor din sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase

MADR, prin APIA, a dat startul pentru plata sprijinului de urgență în sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase în valoare de 274.057.212 lei, echivalent a 55.381.013,95 euro, defalcată pe surse de finanțare după cum urmează:

‒ 147.115.286,60 lei, echivalent a 29.728.669,05 euro, finanţare externă nerambursabilă pusă la dispoziţia statului român prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

‒ 126.941925,40 lei, echivalent a 25.652.344,90 euro, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023 în cadrul capitolului 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare“, titlul 40 Subvenții, articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli“.

Schema reprezintă sprijinul excepţional sub formă de grant și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina. Compensarea se acordă pentru suprafeţele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului, aferente culturilor cu porumb şi/sau orz şi/sau rapiţă şi/sau floarea-soarelui din cererile unice de plată depuse în anul 2022.

„Acordăm acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui“, a declarat ministrul Florin – Ionuț Barbu.

Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepţional sub formă de grant, de 2 lei/l, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantităţi unitare de 78 litri/ha de motorină şi că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulţirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină. Sprijinul total din partea Guvernului este de 3,63 lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului.

Conform legislației în vigoare, plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023, însă APIA depune toate eforturile ca beneficiarii să primească banii în conturi în perioada imediat următoare.

Laura ZMARANDA

În prima lună de vară calendaristică, grâul va intra în „linie dreaptă“, boabele vor fi în faza de umplere, iar peste aproximativ o lună va începe recoltarea. În această perioadă fermierii mai au două provocări, una entomologică și cealaltă legată de mersul vremii. În luna iunie vremea este călduroasă și secetoasă. În același timp, există posibilitatea de a avea surprize neplăcute în lanul de grâu din cauza vijeliilor, care pot produce pierderi de recoltă, mai mici sau mai mari, în funcție de ce sole sunt afectate de fenomenele meteo extreme.

În această perioadă, cultura grâului de toamnă poate fi atacată de o serie de dăunători de sezon, cel mai important dintre ei fiind reprezentat de grupul ploșnițelor cerealelor (Eurygaster spp.). Acestea prezintă o generație pe an, iernând în frunzarul pădurilor de stejar. Ploșnițele devin active primăvara, când temperatura medie zilnică ajunge la 8-9°C, iar temperatura maximă diurnă la 14-15°C. În mod normal, în condițiile climatice normale din sudul și sud-estul României, ploșnițele devin active începând cu a treia decadă a lunii martie. Primăvara anului 2023 a fost foarte atipică, în sudul țării, în luna martie înregistrându-se temperaturi mai ridicate decât în mod normal. După vremea călduroasă din luna martie a urmat un aprilie mai rece decât în mod normal, însoțit de precipitații însemnate cantitativ (peste media perioadei). Vremea a fost răcoroasă și în prima jumătate a lunii mai, după care temperaturile au început să crească treptat.

Se știe că migrarea în masă a ploșnițelor hibernante, din locurile de iernare către solele cu grâu, începe când temperatura medie a aerului din timpul zilei ajunge la valoarea de 18-20°C. Temperaturile ridicate au ca efect scurtarea perioadei în care începe să fie depusă ponta; de asemenea, scurtarea perioadei de incubație a pontelor și cea a dezvoltării larvare. Astfel, pentru incubație sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 vârste larvare, sunt necesare 30-49 de zile.

O femelă poate depune, în medie, 50-60 de ouă (până la 125, după unii autori), în grupe de câte 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare până în câmpurile cu grâu durează, în medie, 25 de zile și poate atinge distanțe de până la 100 km! Deci, ploșnițele cerealelor pot să ajungă chiar în zone de câmpie, unde nu există păduri prin apropiere (cum ar fi Câmpia Bărăganului).

După cum bine știți, ploșnițele cerealelor sunt insecte iubitoare de căldură și secetă. Toate procesele din perioada primăverii, începând cu migrația în masă de la locurile de iernare, continuând cu hrănirea, copulația, depunerea pontei, apariția și dezvoltarea larvelor, au loc în condiții optime de temperatură și luminozitate ridicată, fără curenți de aer (vânturi puternice) sau perioade cu ploi prelungite. Dacă în perioada depunerii pontei și a eclozării larvelor intervin perioade ploioase, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în lunile mai-iunie, atunci populația ploșnițelor poate scădea, iar presiunea de infestare asupra grâului de toamnă este mică. Din contră, dacă lunile mai și iunie sunt secetoase și călduroase, se întrunesc condițiile ideale pentru dezvoltarea ploșnițelor cerealelor și trebuie să fim cu ochii în patru. Pe durata iernii, o parte din ploșnițele hibernante pot pieri din cauza lipsei de grăsimi acumulate anul precedent. Dacă iarna este mai ușoară, există posibilitatea ca un număr mai redus de insecte hibernante să moară pe durata sezonului rece, dar situația este foarte variabilă, de la un loc de iernare la altul și de la un an la altul. În principal, dacă insectele reușesc să se hrănească corespunzător și să acumuleze rezervele grase, pot trece iarna fără probleme. Ploșnițele noii generații au nevoie de o perioadă de hrănire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetări efectuate de dr. Constantin Popov, la INCDA Fundulea, au scos în evidență faptul că o condiție esențială pentru supraviețuirea ploșnițelor în perioada de iarnă constă în acumularea unei cantități cât mai mari de substanțe de rezervă în corpul gras, proporția acestora față de masa uscată fiind de 30,48-37,75% la femele, respectiv 28,85-36,86% la masculi.

În acest articol voi face referire la atacul produs de către larvele ploșnițelor cerealelor și adulții noii generații. Insectele atacă boabele din spic, pe care le înțeapă și se hrănesc cu conținutul lor. În procesul de hrănire ploșnițele secretă în bob niște enzime care produc degradarea glutenului și pierderea elasticității acestuia. Boabele atacate devin șiștave. În caz că nu sunt deformate se poate vedea urma înțepăturii, sub forma unui punct negru, înconjurat de o zonă decolorată. Dacă procentul de boabe înțepate este mai mic de 2%, calitatea recoltei nu este afectată semnificativ. Dacă mai mult de 15-20% din boabe sunt înțepate, grâul nu mai poate fi panificat, ceea ce înseamnă că fermierii nu își mai pot valorifica recolta, cu consecințe economice negative.

Pentru identificarea înțepăturii este necesar un ochi avizat și necesită foarte mult timp, pe care fermierii, în general, nu îl au în această perioadă. În schimb, se poate identifica prezența sau absența ploșnițelor dintr-un lan de grâu, pentru a se lua decizia efectuării unui tratament în vegetație cu unul dintre produsele avizate pentru combaterea acestora. Sondajele se fac cu rama metrică, pe diagonala parcelei, numărul punctelor de determinare variind în funcție de mărimea solei. Determinările trebuie efectuate cu mare atenție și multă răbdare. La cea mai mică atingere, ploșnițele aflate pe plantele de grâu pot cădea pe sol și există riscul ca să nu fie înregistrate. Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de dăunare pentru ploșnițele cerealelor este de 5 larve/m2 în cazul culturilor cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot și care se află în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mică, nefertilizate cu azot, ce se află într-o fază de vegetație necorespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele, pragul economic de dăunare este de 3 larve/m2. Pentru culturile destinate producerii de sămânță, PED este de 1 larvă/m2. Dacă aceste valori ale pragului economic de dăunare s-au atins, atunci este necesară efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea ploșnițelor cerealelor. Nu e important numai să se efectueze tratamentul, ci cum se face acesta, cu ce se face şi, mai ales, când se face. Executat corect și la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90, chiar 100% în rândul adulților noii generații și al larvelor ploșnițelor cerealelor. Tratamentele efectuate necorespunzător, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze necorespunzătoare, situație care se mai întâlnește, din păcate, la noi în țară, are ca principal efect „combaterea“ entomofaunei utile, paraziții oofagi în acest caz, cu consecințe negative pe termen mediu și lung. Mare atenție la respectarea timpului de pauză dintre ultimul tratament efectuat la grâul de toamnă și recoltare. Înainte de a aplica tratamentul, verificați eticheta insecticidului.

Important este, așadar, să supraveghem lanul de grâu în lunile iunie și iulie (până înainte de recoltare) și să luăm măsuri numai când situația impune acest lucru. De asemenea, este foarte importat să recoltăm grâul la timp; în caz contrar ne putem trezi cu ploșnițe în lan, venite de la vecinii care au recoltat înaintea noastră.

În final vă urez să aveți o recoltă bogată de grâu, de o calitate foarte mare și, mai ales, să o valorificați la un preț cât mai corect.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plățile aferente măsurii de sprijin care se acordă producătorilor agricoli din sectorul cereale, în conformitate cu prevederile HG nr. 352/2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 99.233.407,06 lei (20.099.940,82 euro) pentru un număr de 7.577 de beneficiari și se asigură astfel:

- 49.616.610,77 lei (10.049.951,75 euro) din finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 49.616.796,29 lei (10.049.989,07 euro) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Obiectivul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spații proprii sau depozitarea în custodie la terți a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la data de 1 februarie 2023.

Vara este perioada în care culturile de cereale sunt atacate de dăunători care se hrănesc cu acestea, provocând pierderi semnificative de recoltă. În România există o varietate de dăunători care pot afecta culturile de cereale în această perioadă, iar prevenirea și combaterea lor reprezintă o preocupare importantă pentru agricultori.

Unul dintre cei mai comuni dăunători care apar în culturile de cereale vara sunt acarienii (Acari spp.). Aceștia sunt dăunători mici care se hrănesc cu seva plantelor de cereale, precum grâul și orzul. Acarienii își depun ouăle pe frunzele plantelor și se înmulțesc foarte rapid, provocând uscarea plantelor și pierderi semnificative de recoltă. Pentru a preveni apariția acarienilor, se recomandă folosirea de tratamente cu acaricide și evitarea suprafertilizării.

Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este un alt dăunător care poate afecta culturile de cereale vara. Acesta se hrănește cu frunzele plantelor și își depune ouăle pe acestea. Larvele Gândacului de Colorado pot provoca daune semnificative culturilor de cereale prin defolierea acestora. Pentru a preveni apariția acestui dăunător, se recomandă efectuarea de tratamente cu insecticide și intervenții manuale, cum ar fi îndepărtarea larvelor de pe plante.

Ploșnițele (Eurygaster spp.) sunt insecte care își depun ouăle pe spicurile plantelor de cereale și se hrănesc cu semințe. Acestea pot provoca pierderi semnificative de recoltă prin distrugerea boabelor. Pentru a preveni apariția ploșnițelor, se recomandă evitarea excesului de umiditate în timpul recoltării, precum și efectuarea de tratamente cu insecticide.

Șarpele de câmp (Agriotes spp.) este un alt dăunător care poate afecta culturile de cereale vara. Larvele acestuia se hrănesc cu rădăcinile plantelor de cereale, provocând uscarea acestora și pierderi semnificative de recoltă. Pentru a preveni apariția șarpelui de câmp, specialiștii recomandă efectuarea de tratamente cu insecticide și intervenții manuale, cum ar fi îndepărtarea larvelor de pe rădăcini.

Combaterea dăunătorilor care afectează culturile de cereale vara reprezintă o preocupare importantă pentru agricultori. Pentru a preveni apariția acestor dăunători și pentru a minimiza pierderile de recoltă este important să se folosească măsuri preventive și de combatere eficiente, cum ar fi utilizarea de insecticide și acaricide, evitarea excesului de umiditate și intervenții manuale.

Pentru fermieri este importantă rotația culturilor

În afară de metodele de combatere a dăunătorilor la culturile de cereale vara, există și alte măsuri preventive pe care fermierii le pot lua pentru a reduce riscul apariției acestora. Una dintre acestea este rotația culturilor, care constă în alternarea culturilor de cereale cu alte culturi, cum ar fi leguminoasele sau plantele pomiviticole. Această măsură ajută la prevenirea acumulării de dăunători specifici culturilor de cereale și la menținerea fertilității solului.

De asemenea, plantarea de culturi rezistente la dăunători poate fi o altă soluție eficientă pentru prevenirea pierderilor de recoltă. Unele soiuri de cereale sunt mai rezistente la atacul dăunătorilor și pot fi plantate pentru a reduce riscul apariției acestora.

Este important ca fermierii să colaboreze cu specialiști în domeniu, cum ar fi agronomi sau consultanți agricoli, pentru a obține cele mai bune soluții și strategii pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor la culturile de cereale vara.

Dăunătorii din grădinile gospodarilor

Și în grădinile gospodarilor apar dăunători care îți pot distruge roadele. Unul dintre cei mai comuni dăunători este Gândacul de Colorado. Acesta este adesea găsit pe cartofi și alte plante din familia Solanaceae și poate fi identificat prin dimensiunea sa mică și culoarea portocalie, cu dungi albe și negre pe aripi. Pentru a împiedica Gândacii de Colorado să dăuneze culturilor se pot folosi metode naturale, precum aplicarea de uleiuri esențiale sau decocturi de plante, ori prin utilizarea de insecticide.

Molia prăfuită a cruciferelor este un alt dăunător. Aceasta afectează în special legumele crucifere, cum ar fi varza, broccoli și conopida. Molia depune ouăle pe frunzele plantelor și apoi larvele mănâncă frunzele, provocând găuri în urmă. Pentru a preveni acest lucru se pot folosi insecticide sau se pot acoperi plantele cu plase.

Viermele sârmă este un alt dăunător comun, care afectează fructele și legumele, cum ar fi merele și rodiile. Larvele viermelui de sârmă mănâncă interiorul fructelor, făcându-le necomestibile. Pentru a preveni această problemă, gospodarii pot folosi insecticide sau pot acoperi tulpinile cu o protecție specială.

Liliana POSTICA

Din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina, importurile de cereale din Ucraina în România au crescut semnificativ. Ucraina este un important producător de cereale, fiind cel de-al treilea cel mai mare exportator de cereale din lume, după SUA și UE. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020 România a importat din Ucraina 2,5 milioane de tone de grâu, 820.000 de tone de porumb și 570.000 de tone de orz.

Protestele fermierilor români împotriva cerealelor din Ucraina

Însă, în ultimul timp, importurile de cereale din Ucraina în România au stârnit controverse. Comisia Europeană a decis să pună capăt regimului de cote de import pentru cerealele ucrainene, ceea ce înseamnă că producătorii ucraineni pot exporta oricât de multe cereale doresc în UE, inclusiv în România. Această decizie a fost criticată de unii producători agricoli din România, care consideră că importurile de cereale din Ucraina pot afecta negativ piața internă.

Fermierii din România au organizat mai multe proteste împotriva deciziei Comisiei Europene. Aceștia susțin că importurile de cereale din Ucraina pot distorsiona piața internă și pot duce la scăderea prețurilor la cerealele românești.

De asemenea, ei consideră că producătorii ucraineni nu respectă aceleași norme de calitate și siguranță alimentară ca producătorii din UE.

„Nu sunt de acord cu decizia Comisiei Europene de a importa în România cereala din Ucraina. Consider că nu este o concurență loială. Costul de producție al grâului este mult mai mic în Ucraina. Nu putem concura cu marfa ucraineană, facem parte din Uniunea Europeană și avem mai multe restricții în ceea ce privește ciclul de producție“, s-a revoltat fermierul Eugen Voicu din județul Ilfov.

Sprijin pentru fermierii de cereale de la Comisia Europeană

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul României va aproba o hotărâre pentru alocarea a 10 milioane de euro de la Comisia Europeană și încă 10 milioane de euro din bugetul Ministerului Agriculturii pentru a compensa fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina. Fermierii afectați vor putea să își depună documentele la APIA pentru a primi ajutorul financiar, la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. În același timp, Guvernul caută soluții care să sprijine fermierii români, fără a afecta relațiile cu Ucraina. Această decizie a fost luată ca urmare a protestelor fermierilor.

Importul de cereale în România, stopat temporar

Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, agenții economici din România nu au posibilitatea să cumpere cereale din Ucraina până la data de 5 iunie. Ministrul a explicat că importul de cereale din Ucraina s-a oprit temporar, iar agenții economici nu pot achiziționa cereale în mod direct de la graniță, ci numai prin intermediul unui contract comercial înregistrat anterior. Cu toate acestea, tranzitul cerealelor din Ucraina prin România către destinații externe este posibil, cu condiția ca cerealele să fie transportate sub control strict. Ministrul a subliniat că nu există riscul ca cerealele să rămână în România, deoarece toate cantitățile sunt monitorizate și asigurate până la destinația finală. De asemenea, ministrul a recunoscut că o recoltă bogată în România și Ucraina poate duce la o presiune suplimentară asupra capacității de procesare și preluare a cerealelor din regiune.

Potrivit Comisiei Europene, România a realizat în 2021 aproape 10% din producția totală a Uniunii Europene și a reprezentat un sfert din exporturile de grâu - 6,3 milioane de tone, în perioada iulie 2021-iunie 2022, astfel România fiind considerată un importator important pe piața agricolă europeană.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, producția de grâu în România a fost în jur de 10,5 milioane de tone în 2020 și de aproximativ 11,7 milioane de tone în 2019. În 2018, producția de grâu a fost de aproximativ 9,8 milioane de tone.

Turcia încă speră că acordul internațional privind exportul de cereale din Ucraina - crucial pentru temperarea crizei alimentare din lume – poate fi prelungit cu 120 de zile și lucrează pentru a convinge Moscova și Kievul.

Turcia este parte la acest acord parafat în iulie 2022 de Ucraina și Rusia, cu ajutorul ONU. Prin condițiile inițiale, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, înțelege o prelungire de 120 de zile, așa cum se prevede în Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră.

Textul prevede că acordul la Marea Neagră trebuie „prelungit automat pentru aceeași perioadă (de 120 de zile) dacă una dintre părți nu notifică celeilalte intenția sa de a-l rezilia sau modifica“.

După o întâlnire cu înalți oficiali ONU la Geneva, Moscova a anunțat că nu este împotriva prelungirii acordului, ci nu mai dorește ca perioada să fie mai mare de 60 de zile. Kievul și-a exprimat public nemulțumirea.

În același timp, „eforturile de înlăturare a obstacolelor“ în calea exporturilor rusești de îngrășăminte continuă, subliniind caracterul „vital“ al aplicării „complete“ a celor două acorduri pentru securitatea alimentară mondială. ONU repetă că face totul pentru a salva un mecanism care a contribuit la calmarea creșterii prețurilor de la invazia Ucrainei din data de 24 februarie 2022.

Moscova nu se mulțumește cu un alt acord – bilateral – semnat în iulie anul trecut cu ONU privind exporturile sale de îngrășăminte. Teoretic, aceste produse esențiale pentru agricultura mondială nu intră sub sancțiunile impuse de țările occidentale încă de la începutul războiului, dar sunt blocate de facto.

Rusia prezintă prelungirea cu 60 de zile a inițiativei ca un gest de bunăvoință.

Peste 29,1 milioane de tone de cereale au părăsit porturile ucrainene din iulie 2022. Pe de altă parte, o parte foarte mică din cele 260.000 de tone de îngrășământ rusesc stocate în porturile europene a fost eliberată.

Pe piața europeană, prețurile grâului și porumbului au revenit la nivelurile de dinainte de război, iar semințele oleaginoase (rapiță, floarea-soarelui etc.) sunt mult mai scăzute.

Deocamdată, piața pariază pe faptul că vom avea o prelungire a acordului. Cele 60 de zile propuse de Moscova vor fi folosite pentru a continua negocierile pentru o reînnoire mai lungă.

Propunerea Rusiei ca acordul să mai dureze doar timp de 60 de zile va fi un factor de risc, care va fi luat în considerare de către pieţe. Se știe că, cele 60 de zile „nu sunt suficiente“ pentru a închiria o navă și a asigura încărcătura.

Poziția Rusiei de a prelungi acordul cu doar 60 de zile contrazice așadar documentul semnat de Turcia și ONU, Ucraina așteptând „poziția oficială“ a ONU și a Turciei, întrucât sunt „garanți ai inițiativei.“

La New York, Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU Antonio Guterres, a asigurat că „ONU rămâne pe deplin implicată în acest acord și în eforturile sale de a facilita exportul de îngrășăminte și alimente rusești.“ ONU a declarat într-o declarație datată de la Geneva (Elveția) că „ia act“ de propunerea Rusiei și a subliniat că șeful ONU „a confirmat că Națiunile Unite va face tot posibilul pentru a păstra integritatea Inițiativei pentru cereale și a-i asigura continuitatea.“

Anterior, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Verchinin a declarat, în urma discuțiilor de la Geneva, că poziția noastră viitoare va fi determinată de progresul tangibil în normalizarea exporturilor noastre agricole nu în cuvinte, ci în fapte. Acestea includ plăți bancare, logistica de transport, asigurări, „dezghețul“ activităților financiare și furnizarea de amoniac prin conducta „Togliatti-Odessa“.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei a subliniat că discuția „francă și aprofundată“ cu înalți oficiali ai ONU „a confirmat încă o dată că, dacă exporturile comerciale de produse ucrainene se desfășoară într-un ritm constant și aduc venituri considerabile Kievului, restricțiile impuse exportatorilor ruși de produse agricole sunt în continuare viabile.

Acest așa-numit acord la Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între ONU, Ucraina, Rusia și Turcia, a făcut posibilă limitarea crizei alimentare globale grave cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Acest acord a fost reînnoit în noiembrie 2022 pentru încă 120 de zile.

China este primul destinatar al exporturilor realizate în temeiul acordului, Spania al doilea și Turcia al treilea.

Ucraina a cerut săptămâna trecută eforturi internaționale pentru a menține deschise căile maritime din Marea Neagră folosite pentru a-și transporta cerealele, iar secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut Rusiei la G20, la începutul lunii martie, să reînnoiască acordul.

Însă Rusia, la rândul ei, nu este mulțumită de un alt acord bilateral semnat cu ONU privind exporturile rusești de îngrășăminte, semnat tot în iulie 2022, dar care nu se pune în aplicare.

Moscova se plânge că exporturile sale de îngrășăminte, o bază pentru agricultura globală, sunt de facto blocate, deși nu intră sub sancțiunile impuse de țările occidentale de la începutul războiului.

„Exceptările de sancțiuni pentru produsele alimentare și îngrășămintele anunțate de Washington, Bruxelles și Londra sunt în esență inactive“, a spus Verchinin, adjunctul ministrului rus de Externe.

Scăderea bruscă a prețurilor cerealelor care a început acum o lună a încetat. Pe piața europeană, o tonă de grâu comun, care a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele

13 luni, se tranzacționa în jurul valorii de 268 de euro/tonă. Prețul porumbului a urmat aceeași tendință, în ușoară creștere în ultimele zile, ajungând la 264 de euro pe tonă pe Euronext.

„Piața este liniștită că coridorul va fi menținut, dar îngrijorarea este legată de durată. Nu știm exact ce vor rușii, de aici și ezitarea prețurilor“ care variază în sus sau în jos de cca 20 de ori pe parcursul zilei.

Cert este că o astfel de perioadă ar fi prea scurtă pentru a permite Ucrainei o valorificare la export a mărfurilor sale, într-un moment în care multe nave sunt blocate la Istanbul din cauza întârzierii inspecțiilor.

Textul inițial prevede reînnoirea tacită de fiecare dată la 120 de zile. Prin reducerea la jumătate a duratei acordului, Moscova crește presiunea pentru a vedea un al doilea acord paralel îmbunătățit pentru a-și facilita propriile exporturi de cereale și îngrășăminte, penalizate indirect de sancțiunile occidentale.

Rusia nu prea are de ales decât să prelungească acordul, dacă nu vrea să-i supere pe aliații săi. În special China, care are un interes în menținerea coridorului, fiind „unul dintre cei mai mari clienți ai Ucrainei în cazul porumbului“.

Incertitudinea legată de durata acordului și, mai ales, scăderea prețurilor i-au determinat pe cumpărători să revină pe piață mai devreme decât se așteptau analiștii. Arabia Saudită, care lansase o licitație pentru 480.000 de tone de grâu, a cumpărat în cele din urmă un milion, mai ales cu origine rusă. Algeria a cumpărat 420.000 de tone de grâu și Tunisia 234.000 de tone din Ucraina și Franța.

La un an de la începutul războiului din Ucraina, nu mai vorbim de cereale la știri.

„Nu mai există subiect pe termen scurt“: după panica primelor luni din cauza penuriei globale și a creșterii fără precedent a prețurilor, coridorul securizat din Marea Neagră permite Ucrainei să exporte, iar Rusiei „să inunde“ piața mondială cu cereale Totodată, prețurile au scăzut la nivelul de la începutul lunii februarie 2022.

Totuși, piețele rămân agitate în privința evoluției conflictului și există multe semne de întrebare, chiar preocupări mai ales din punct de vedere logistic.

La începutul războiului, exporturile ucrainene au fost blocate total. Provocarea era atunci „să lăsăm să iasă din țară 19 Mt de porumb și 5 Mt de grâu, dar și să se păstreze în bune condiții noile recolte.

Pe partea de depozitare, bombardamentele și luptele au făcut ca Ucraina să piardă 14% din infrastructură (și 9,4 Mt cereale), dar ONU și FAO vor contribui la instalarea a 35.000 de saci siloz, adică 7 Mt de depozite suplimentare.

Pe partea de export, se realizează rapid „căile de solidaritate“ cu Uniunea Europeană: exporturi către granițele de vest pe fluviu, rutier, feroviar. Barjele sunt precare, dar funcționează!

Și apoi, la sfârșitul lunii iulie, vine „o ispravă care salvează țara, exporturile și prețurile“: sub egida ONU și Turcia, Moscova și Kievul cad de acord asupra „inițiativei pentru cereale de la Marea Neagră“ care permite Ucrainei să-și exporte produsele agricole din trei porturi din regiunea Odessa, prin acest faimos coridor securizat, timp de trei luni.

Fluxul logistic este operațional și permite Ucrainei să exporte într-un ritm bun. În perioada 24 februarie 2022 – 24 februarie 2023, țara a expediat 9,3 Mt de produse agricole pe calea ferată sau rutieră către granițele sale de vest (Polonia, Ungaria, România), 22 Mt pe coridorul din Marea Neagră și 7,5 Mt prin porturile dunărene.

Ceea ce este, de asemenea, de adăugat în joc este ca la acord să fie menționat și portul Mykolaiv. Acesta are o capacitate mai mare, însă nu are activitate și este foarte riscant din cauza apropierii de conflict. Putin acceptă sau Ucraina insistă!

Cei doi experți subliniază un punct major de atenție: problema siguranței alimentare, care a fost deosebit de semnificativă începând cu 2020. Pandemia de Covid-19 a dus la întreruperi în lanțul de aprovizionare, atât de mult încât importatorii majori au început să constituie stocuri de siguranță. De aici o creștere a cererii, deci o creștere a prețurilor, de aici și restricții la export pentru anumiți exportatori pentru a evita inflația alimentară de pe piețele interne.

Aceste politici de securitate alimentară au fost în atenția statelor în 2021 din cauza pericolelor climatice (cupolă de căldură în Canada, uragan în Golful Mexic), iar războiul din Ucraina a întărit temerile.

Marea Neagră este esențială pentru aprovizionarea globală; dacă „comerțul mondial cu grâu comun s-a dublat în douăzeci de ani, Rusia și Ucraina au realizat 60% din această creștere! Cele două țări au reprezentat 28% din exporturile de grâu, 15% din exporturile de porumb, 75% din exporturile de ulei de floarea-soarelui și făină în 2021/22.

Această origine este deosebit de vitală pentru multe țări, situate în special în Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Africa de Est. Și în săptămânile de după începerea războiului prețurile au crescut și cele mai vulnerabile țări (din punctul de vedere al resurselor financiare și al dependenței de Marea Neagră) s-au confruntat cu dificultăți de aprovizionare, precum Libanul și Tunisia.

Reluarea exporturilor maritime ucrainene a permis ulterior scăderea prețurilor în prezent, acestea întorcându-se la prețurile de dinainte de conflict pentru aproape toate culturile, cu excepția porumbului. Dar rămân foarte ridicate, supuse unei volatilități mari și dependente de capriciile vremii și de tensiunea stocurilor reportate la principalii exportatori.

Pe termen lung, la ce ne putem aștepta în ceea ce privește securitatea alimentară?

Există o singură certitudine: țările cele mai dependente de astăzi vor rămâne la fel: Egiptul, Turcia, Iranul, Tunisia, Libia, eventual țări din Asia nu se vor putea descurca fără Marea Neagră.

În 2022/23, exporturile ucrainene au scăzut pentru aproape toate culturile, într-o proporție variind de la 20 la 40% față de 2021/22 până în prezent, iar exporturile rusești au crescut cu 15 până la 35%.

Agenția de presă Ukrinform pune în prezent ocuparea terenurilor agricole ucrainene de către armata rusă la 22%, mai ales în zonele cultivate cu culturi de toamnă. Dacă se menține coridorul, producția agricolă totală a Ucrainei ar scădea la 64,8 Mt de la 106,4 Mt obținute în 2021/22, iar exporturile ar scădea de la 53,6 Mt la 45,2 Mt.

Astfel:

• Exporturile rusești de grâu ar fi în creștere în acest an de piață cu 12% față de 2021/22;
• În această primăvară, fermierii ucraineni vor semăna mai multe semințe oleaginoase.

În rândul țărilor importatoare ar trebui să apară și câțiva poli: cei a căror economie poate suporta prețurile, cei care exportă materii prime și vor putea astfel amortiza creșterile de preț, cei care au resurse puțin exploatate și vor putea agita în sus lăcomia și, cei mai numeroși, cei care au puține resurse și vor face alianțe de necesitate.

Riscul pentru Uniunea Europeană este că ne despărțim de cerealele ruso-ucrainene. UE a devenit cel mai mare cumpărător de porumb din lume înaintea Chinei și a compensat scăderea importurilor sale de porumb ucrainean prin achiziționarea de porumb brazilian.

Europa are nevoie de o strategie care presupune: a continua să producem, să ne servim clienții și să nu fim pe mâna rușilor, a menține piața cât mai fluidă prin lupta împotriva restricțiilor la export și să ajute țările importatoare să-și mărească nevoia de mărfuri de calitate.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în conformitate cu HG nr. 352/2023, până la data de 11 mai 2023 inclusiv, primește Cereri de acordare a sprijinului financiar pentru producătorii agricoli din sectorul cereale.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spații proprii sau depozitarea în custodie la terți a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la data de 1 februarie 2023.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poștă/electronic) la Centrele APIA. Documentele justificative depuse/transmise în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să fie înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înființate în anul agricol 2021-2022, precum și suprafețele de teren aferente culturii de grâu, determinate în urma tuturor controalelor administrative și pe teren;

b) să fi depozitat producția proprie de grâu a anului 2022 în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spații de depozitare ale terților, la data de 1 februarie 2023.

c) Beneficiarii nu pot solicita grantul care se acordă potrivit prezentei scheme pentru cantitățile de grâu depozitate la data de 1 februarie 2023 în spații proprii de depozitare pentru produse agricole, care provin din achiziții de la terți, și nu din producția proprie.

Documentele care însoțesc cererea de acordare a unei măsuri de sprijin de urgență sunt:

a) în cazul depozitării la terți, copia contractului de depozit custodie temporară și prestări servicii, încheiat între deponentul producător agricol și depozitar, certificată prin semnătură purtând sintagma “conform cu originalul’;

b) copie a documentului de coordonate bancare, în condițiile în care acestea sunt diferite față de cele înscrise în cererea unică de plată 2022; copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii unice de plată depuse la APIA pentru anul de cerere 2022, în cazul în care nu sunt modificate, rămân valabile și pentru acordarea prezentului ajutor;

c) declarație pe propria răspundere în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, prin care se susține situația privind stocul de grâu la data de 1 februarie 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă și se calculează de către APIA prin raportarea sumelor alocate la cantitățile totale depozitate stabilite și comunicate de către Centrele Județene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București, ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Resursele financiare totale alocate sunt de 99.233,700 mii lei şi reprezintă echivalentul sumei de 20.100,00 mii euro stabilit la cursul de schimb de 4,9370 lei pentru 1 euro, care se asigură astfel:

a) 49.616,850 mii lei, echivalentul sumei de 10.050,00 mii euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă;

b) 49.616,850 mii lei, echivalentul sumei de 10.050,00 mii euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

În Ședința de Guvern din data de 20 aprilie 2023, a fost aprobată o hotărâre privind acordarea unei măsuri de sprijin de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale. Temeiul legal îl constituie Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 96 din 05.04.2023.

Aceasta măsură de sprijin are ca obiectiv acordarea unui grant producătorilor agricoli afectați de creșterea importurilor de cereale din Ucraina și reprezintă suma care se acordă pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau depozitarea în custodie la terți, a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la data de 01.02.2023.

Valoarea schemei de ajutor este de 99.233.700 lei și reprezintă echivalentul sumei de 20.100.000 euro stabilit la rata de schimb de 4,9370 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din Regulament, care se asigură astfel:

a) 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, finanțare externă nerambursabilă FEGA pusă la dispoziția statului român în conformitate cu art.2, alin. (1) Regulament.
b) 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă și se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile totale depozitate stabilite și comunicate ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Suma care se acordă fiecărui producător agricol beneficiar este obținută din înmulțirea grantului unitar cu cantitatea de grâu din recolta proprie a anului 2022, depozitată de către acesta la data de 01.02.2023 și declarată în cererea de solicitare a ajutorului.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României pe baza de criterii obiective și nediscriminatorii, iar plățile sumelor reprezentând grantul se efectuează până la data de 30 septembrie 2023.

Beneficiarii schemei pot fi producătorii agricoli care utilizează suprafețe de teren arabil, individual sau în forme de asociere, în scopul obținerii producției de cereale, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice;
b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;
c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare

Pentru a accesa forma de sprijin, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022;
b) au depozitat producția proprie de grâu a anului 2022 în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spații de depozitare ale terților, la data de 01.02.2023.

Ministrul Agriculturii Petre DAEA a avut miercuri, 19 aprilie 2023, o discuție în format online cu omologul ucrainean Mikola Solski, având ca subiect măsurile pe care România le va lua pentru protejarea fermierilor români ca urmare a comerțului cu cereale și semințe oleaginoase din Ucraina. La discuții a participat și președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

În cadrul convorbirii, ministrul Petre DAEA i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terțe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăți din cauza fluxului de cereale ucrainene. Ministrul DAEA a reiterat că România, ca Stat Membru, susține demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în fața agresiunii ruse și va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această țară către state terțe și rutele comerciale tradiționale.

Totodată, ministrul Daea a transmis părții ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluții pentru restricționarea exporturilor de cereale și semințe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță) către România, având în vedere dificultățile întâmpinate de fermierii români. De asemenea, ministrul ucrainean a fost înștiințat că de astăzi România instituie controale direct în vamă, coordonate de către ANSVSA, pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană, si nu la destinație cum se întâmpla până acum. Decizia a fost luată având în vedere că într-o altă țară europeană au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE.

Pe parcursul discuțiilor, ministrul Mikola Solski a fost informat cu privire la demersul făcut de miniștrii agriculturii din cele cinci State Membre (RO PL HU BG și SK) către Comisia Europeană pentru modificarea Regulamentului 870/2022, astfel încât să fie asigurat culoarul de tranzit către țări terțe, fără a afecta fermierii din statele de graniță.

De asemenea, partea română a transmis omologului ucrainean că se așteaptă răspuns la scrisoarea adresată instituțiilor europene de către cei 4 prim-miniștri din UE și de către președintele Bulgariei cu privire la soluțiile identificate pentru problemele fermierilor și ale pieței.

Cei doi oficiali au convenit să aibă o întâlnire tete-a-tete, vineri, 21 aprilie 2023, la București, pentru a transpune rapid în practică cele mai bune soluții pentru ambele părți.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din luna iulie din porturile Constanța, Agigea și Galați.

Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general, după cum arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-un comunicat.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Ce se poate face…

Într-o scrisoare transmisă către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România – Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța.

În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare.

La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore

În aceeași scrisoare oficială, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

(I.B.)

Asociația Grânarii Iași îi invită pe fermieri să se înscrie în cea mai importantă structură asociativă din regiunea Moldovei și lansează un apel la unitate într-o formulă care să le reprezinte cel mai bine interesele.

Problemele din agricultură s-au acutizat în contextul crizelor existente la nivel global, iar apartenența la o asociație profesională vine cu avantaje evidente în rezolvarea acestora, prin intermediul unei voci unitare care are menirea de a urmări cu tenacitate soluționarea situațiilor limită în care se regăsesc cei angajați în activități de business în domeniul agricol.

Asociația se află într-un dialog permanent cu reprezentanții autorităților locale, naționale și europene, iar experiența specialiștilor noștri în structurarea unor politici publice favorabile fermierilor români reprezintă o veritabilă carte de vizită. Echipa nostră este implicată activ în grupurile de lucru ale Copa și Cogeca – structura reprezentativă a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană – și beneficiază de consiliere în privința celor mai eficiente abordări în relație cu Ministerul Agriculturii din România.

Anul acesta, prima ediție a evenimentului Agriventura, organizat de Asociația Grânarii Iași alături de sponsori premium precum Agrisol, Bayer, Corteva și Sygenta, a reunit specialiști de calibru din domeniul agribusiness-ului din România, iar problemele dezbătute în conferințele de profil au avut ecou până la Bruxelles. La scurt timp după, conducerea Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a discutat cu delegația Grânarii Iași despre constrângerile create de problemele logistice și de transport din porturile Constanța, Agigea și Galați, ca urmare a blocajelor cauzate de cerealele din Ucraina, iar președintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins, a ridicat problema fermierilor din Moldova la prezidiul COMAGRI.

De asemenea, studiile derulate de membrii și consilierii noștri, alături de cooperarea cu Administrația Națională de Meteorologie și Comisia Europeană, au fost cristalizate într-o argumentație solidă care s-a transformat într-o pledoarie pentru actualizarea hărților prin includerea regiunii Moldovei în capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, asupra cărora sunt necesare intervenții și fonduri europene suplimentare în Planul Național Strategic elaborat de MADR. În aceeași ordine de idei, limitările impuse de Pactul Verde european și strategiile asociate – De la fermă la furculiță și Biodiversitate – au trecut prin filtrul critic al membrilor noștri, iar ulterior au fost convertite în documente de poziție prin care reprezentanții noștri au tras semnale de alarmă și au contribuit la sincronizarea demersurilor europene cu specificul agriculturii din România.

Asociația organizează, în mod constant, conferințe de specialitate și ședințe de lucru cu factori decidenți și nume sonore din domeniul agricol, efectuează vizite tematice și întocmește statistici, cu scopul de a stabili un set de repere și obiective în plan legislativ și de a ridica problemele agriculturii românești în topul agendei publice naționale. Anul acesta, membrii noștri au luat parte la 3 ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, iar o delegație a asociației a discutat cele mai importante problemele ale fermierilor din regiunea Moldovei, în cadrul unei audiențe cu ministrul de resort. Fiecare aspect invocat de fermierii noștri a fost tratat cu maximă seriozitate în cadrul celor 16 ședințe ale Consiliului Director și ale Adunării Generale. La astfel de reuniuni, asociația a beneficiat de sprijinul experților și autorităților în domeniu, iar la 3 acțiuni de acest tip ne-a onorat cu prezența domnul Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană. În 2022, numele asociației noastre s-a regăsit în peste 50 de apariții media.

Nu în ultimul rând, creșterea alarmantă a prețurilor la input-uri (pesticide, îngrășăminte, semințe) și a materiilor și serviciilor auxiliare (combustibil, asigurări) își găsește o soluție practică în rândul Asociației Grânarii Iași, prin numeroasele licitații organizate care au ca obiectiv maximizarea profitului membrilor asociați și minimizarea costurilor de producție. Valoarea anuală a licitațiilor depășește 50 de milioane de euro.

Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri (fermieri) ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha.

Suntem membri ai Asociației Producătorilor de Porumb din România, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative ”voci” ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

Vă așteptăm în rândurile noastre să luptăm umăr la umăr pentru redarea demnității fermierului român!

Cu deosebită considerație,

Președinte Grânarii – Dă-te pe Brazdă Iași

Emil Teofil Bălteanu

Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

Ursita este un soi timpuriu de grâu comun de toamnă înregistrat în anul 2021. Acesta la înfrățire are tufa semierectă și o frecvenţă ridicată cu portul frunzei steag recurbat. Înălţimea medie a plantei este de 90-100 cm. Forma spicului în profil este piramidală, densitatea spicului – lax spre mediu, iar lungimea spicului este scurtă spre medie. Soi aristat, cu ariste lungi; culoarea spicului este albă, iar boabele au culoare roşie. Masa a 1.000 de boabe: 38-42 g. Masa hectolitrică: 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soiul Ursita are rezistenţă foarte bună la ger, secetă şi arşiţă şi o rezistenţă bună la cădere şi la încolţirea în spic. Are un nivel foarte bun de rezistenţă la mălură, rezistenţă la mai multe rase de rugină brună, rugină galbenă, făinare, rugină neagră; mijlociu rezistent la septorioză şi fuzarioza spicelor.

Capacitate de producţie

Ursita este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, soiul Ursita a realizat o producţie medie de 6.679 kg/ha (în 90 condiţii de testare care au cuprins tehnologii diferite: semănat în epocă optimă, semănat în epocă târzie, cu şi fără fertilizare cu azot în primăvară, cu şi fără tratamente foliare în vegetaţie, în perioada 2017-2019), având un spor de producţie faţă de soiul martor Glosa de 6%. Producţia maximă obţinută în condiţii experimentale a fost de 11.893 kg/ha. În centrele de testare oficială ale ISTIS, în cei trei ani de testare (2017-2019), soiul Ursita a avut sporuri de producţie faţă de martori cuprinse între 6,2 şi 12,9%.

Calitatea de panificaţie

Testările pe microprobe de laborator la INCDA Fundulea au indicat că soiul Ursita are caracteristici bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. În cei 4 ani de testare, procentul mediu de proteine a fost de 13,5%, practic egal cu al soiului Glosa, ca şi conţinutul mediu de gluten umed de 32%. Tenacitatea medie a aluatului – W, determinată la Alveoconsistograf, a fost de 244, uşor superioară soiului Glosa. Progresul în creşterea producţiei la soiul Ursita nu a afectat calitatea de panificaţie.

Zona de cultură

Soiul Ursita a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

(D.Z.)

Triticale (Triticum secale) este o cereală hibrid disponibilă local în cantități variabile, caracterizată printr-un conținut mai ridicat în proteine și aminoacizi esențiali decât al porumbului, lizina la un nivel cu 50% mai mare și o digestibilitate mai mare a energiei și a proteinei decât cea a orzului (Christy, 2019).

Conform datelor furnizate de EUROSTAT, producția medie de triticale estimată la nivelul statelor membre UE în 2020 a fost de peste 12 mii tone, iar în 2021 s-a prognozat o producție cu 2,3% mai mare decât media ultimilor 5 ani. În România, producția medie de triticale în 2021 a fost de 340 mii tone, pe o suprafață de 72,91 mii ha. Un argument suplimentar pentru includerea acestei cereale, alături de porumb, în hrana animalelor îl reprezintă toleranța față de secetă și capacitatea ridicată de adaptare pe terenuri marginale.

Pe de altă parte, meiul (Panicum miliaceum) este o cereală consumată de secole, în special în China. În dieta occidentalilor treptat a fost înlocuit cu grâu și porumb, deși se cultivă încă extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Meiul este rezistent la temperaturi ridicate, la terenuri cu nivel redus de apă și este cunoscut ca având o amprentă carbon scăzută (Saxena și col., 2018). Compoziția meiu- lui în energie, proteine, dar și în enzime și o serie de principii activi îl recomandă pentru a fi folosit în hrana oamenilor, dar și a animalelor. Astfel, boabele de mei au un conținut de 9-11% substanțe proteice, 2-4% grăsimi, 8-13% celuloză.

Poluarea generată de fermele de porci poate proveni din descompunerea gunoiului, ceea ce conduce la probleme de mediu care efectează atmosfera și sănătatea crescătorilor de animale. Conform datelor furnizate de Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), consecinţele asupra mediului provocate de acest sector sunt în centrul preocupărilor, în special în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și legat de aceasta poluarea apei şi a aerului.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia pentru o reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris (2019/2585(RSP)), subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la valori aproapiate de zero în toate sectoarele economiei și se aplică principiul „poluatorul plătește“.

Gazele cu efect de seră sunt compuși gazoși care captează căldura sau radiațiile cu undă lungă din atmosferă. Principalele surse și tipuri de gaze cu efect de seră din sectorul de creștere al animalelor sunt metanul (CH4, 25%), CO2 (32%), protoxidul de azot (N2O, 31%). Aceste gaze sunt de obicei convertite la unități de CO2 echivalent (CO2 eq.) ca expresie a potențialului de încălzire globală.

În fermele de porci, emisiile de CO2 provin din expirație și eliberat din dejecții (Philippe & Nicks, 2014), deși acesta din urmă reprezentă cantități neglijabile preluate de plante prin fotosinteză.

În cadrul IBNA Balotești s-au testat efectele comparative asupra performanțelor, stării de sănătate și predicția emisiilor de gaze cu efect de seră ale adaosului de triticale sau mei în hrana purceilor (25%), pentru completarea porumbului, ca principal ingredient energetic.

La purceii în criza de înțărcare, la un consum similar de nutreț combinat, purceii la care s-a adăugat mei în hrană pot înregistra un spor cu aproximativ 14% mai mare (>285 g/ zi), iar consumul specific cu 11% mai mic. Markerii plasmatici, importanți în cercetările medicale pentru evaluarea stării de sănătate, au înregistrat valori în intervalul de referință, ceea ce denotă faptul că sănătatea nu este afectată ca răspuns al organismului animal la folosirea de triticale sau mei.

La purcei în faza de creștere-îngrășare, la un consum similar de nutreț combinat, sporul mediu zilnic poate ajunge la peste 900 g și este mai redus cu 3-4% la animalele hrănite cu triticale comparativ cu cele la care se adaugă mei. Deși performanțele sunt afectate (P>0,05), cantitatea totală de azot excretat se reduce la lotul cu triticale cu aproximativ 14%. O reducere semnificativă (peste 13%)  a fost observată la producția de N2O la purceii care au consumat triticale. Aceeași tendință a fost observată la cantitatea de CO2 exahalat, fiind mai mică cu peste 3% la consumul de hrană cu triticale. CH4 rezultat din procesele fermentative din organism înregistrează o reducere semnificativă în cazul consumului de triticale.

Datele rezultate ca răspuns al purceilor la includerea în hrană a celor două tipuri de cereale neconvenționale, respectiv triticale și mei, conduc la argumente suplimentare pentru recomandarea folosirii acestora pe fondul unui potențial nutrițional valoros care vine să completeze pe cel al porumbului.

Mihaela HĂBEANU

Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană a reușit, în numai câțiva ani, să le transforme în business-uri cunoscute. Unul dintre tinerii fermieri care exploatează terenuri agricole și a găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor este Tiberiu Stan.

A renunțat la avocatură pentru agricultură

Tânărul fermier din Iași se ocupă de afacerile din domeniul agricol încă din anul 2007. Absolvent al Facultății de Drept, crescut în spiritul agriculturii, părinții săi fiind fermieri cu tradiție din Iași, tânărul a decis că nu va profesa niciodată ca avocat, însă studiile juridice îl pot ajuta în domeniul agricol. Ceea ce s-a și întâmplat întrucât inginerul agronom Dan Tiberiu Stan face agricultură performantă datorită cunoștințelor acumulate prin studiile făcute.

„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau nu o să merg în instanță ca avocat sau procuror. Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice“, mărturisește Tiberiu Stan.

Tânărul ieșean povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei. „Am absolvit și a doua facultate, Agronomia, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, eu și părinții, peste 1.000 de hectare de teren agricol“, ne dezvăluie Tiberiu Stan.

Tânărul este vicepreședintele Asociației „Grânarii“, dar și un fermier cunoscut în zona Moldovei. „Cultivăm în familie; părinții meu au o fermă, eu o altă fermă, în total avem 1.600 ha. În momentul de faţă, cultura predominantă este porumbul, după care urmează grâul, floarea-soarelui și rapița. 2021 este clar un an mai bun, nici nu există termen de comparație cu anul trecut, este un an peste medie, aș putea spune. Cultura de floarea-soarelui a fost afectată de o calamitate, o furtună puternică, însă, fiind acoperită de asigurări și având un contract bine negociat, am fost corect despăgubit. La grâu am avut o producție undeva în jur de 7 tone/ha, iar porumbul pot spune că este o cultură care s-a prezentat bine, în condiții aproape perfecte“, adaugă fermierul.

Cerealele ajung în port, dar transportul este foarte scump

Despre fermierii din Asociația „Grânarii“ fermierul ieșean ne spune că în niciun caz nu îi vede optimiști anul acesta. „Nu întâmplător am început să avem o voce prin această asociație. Pentru că lucrurile în zona noastră nu au mers foarte bine. Mai ales că, în ultimii 15 ani, ne-am confruntat cu secetă, lucru care nu s-a văzut de la București. Și asta pentru că în sudul țării au fost condiții excepționale. Noi avem în permanență prețuri mult mai mici, 40 de euro/tonă, deoarece cărăm marfa în port și transportul este foarte scump. Este aproape o concurență neloială, iar în aceste condiții zonele defavorizate sunt trecute pe sud, nu pe nordul Moldovei. Terenurile din ferme nu sunt ca cele din sud, sunt situate în pantă și de asta nu ne permitem să facem irigații. Din acest motiv fermierii moldoveni au fost mult mai vocali anul trecut în ansamblu, nu este un an extraordinar pentru floarea-soarelui pentru că precipitațiile au fost oarecum în exces pentru această cultură, bobul a fost ceva mai sec, cu o greutate hectolitrică undeva aproape de 40, ceea ce pentru hibrizii pe care îi cultivăm de obicei este foarte puțin“, ne-a declarat fermierul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA

După anul 2020, care a fost un an complicat în toată Europa, Copa și Cogeca anticipează rezultate mai bune pentru recolta pe 2021. Pentru cereale, producția totală în UE-27 ar trebui să fie cu aproximativ 3,8% mai mare decât media trunchiată pe ultimii 5 ani, la aproximativ 292,45 milioane de tone, în timp ce producția europeană de oleaginoase ar putea atinge pragul de 30 de milioane de tone, cu 1,6% mai mult decât media trunchiată pe ultimii 5 ani.

În prima prognoză publicată astăzi, Copa și Cogeca anticipează că recolta UE-27 de cereale va crește cu 1,6% (292,45 milioane de tone) ca urmare a creșterii numărului de plantări (52,10 milioane de hectare +0,7%) și o prognoză mai bună pentru randament decât în 2020. În ceea ce privește grâul, începutul recoltei va fi amânat cu mai bine de o săptămână din cauza temperaturilor scăzute de primăvară și a umezelii excesive din săptămânile recente, ceea ce a încetinit dezvoltarea plantelor însămânțate. Recolta de grâu moale ar putea ajunge la 130 de milioane de tone (+7%) în timp ce pentru cerealele de primăvară se anticipează o producție redusă (-5,4% pentru orz, -4,9% pentru ovăz, -4% pentru secară și -0,8% pentru porumb) din cauza reducerii plantărilor cauzate de creșterea totală a suprafețelor acoperite cu grâu (+4,7%).

Jean-François Isambert, președintele Grupului de lucru „Cereale” a afirmat: „Această prognoză pozitivă pentru cereale ar trebui să permită reaprovizionarea stocurilor finale ale UE-27 pentru 2021/2022. Aceste cifre bune nu vor fi neapărat reflectate în rezultatele agricultorilor, întrucât ne confruntăm cu costuri crescute de producție.”

Prețul îngrășămintelor este mai ridicat în Europa decât în alte părți, deoarece piața comunitară de îngrășăminte este protejată de taxe vamale și măsuri antidumping care îi costă pe fermierii europeni 1,6 miliarde € pe an. Dacă s-ar adăuga la aceasta și un mecanism de ajustare la frontieră, prețul îngrășămintelor ar exploda, crescând și mai mult costul producției agricole în Europa, alimentele de import devenind în același timp mai competitive și mai atractive.

Se anticipează că recolta de oleaginoase va crește cu 8,9% (30,12 milioane de tone), în ciuda unei scăderi de 1,3% a plantărilor, dar încă nu a fost confirmat un randament mai bun. Cultura de rapiță va ajunge, conform estimărilor, la 16,75 milioane de tone (+2,7%), în timp ce producția de floarea soarelui va crește semnificativ la peste 10 milioane de tone (+17,4%), iar soia la aproximativ 3 milioane de tone (+20,2%), conform estimărilor.

Pedro Gallardo, președintele Grupului de lucru „Oleaginoase și proteaginoase” a afirmat:

„Suprafața acoperită cu rapiță din UE-27 este de 5,33 milioane de hectare, semnificativ mai puțin (-7,6%) decât media trunchiată pe ultimii 5 ani (5,77 milioane de hectare). Agricultorii au nevoie de oleaginoase pentru a lungi rotația cerealelor, dar nu mai au suficiente instrumente eficiente pentru a proteja rapița de dăunători. În lipsa unui instrument eficient la îndemână, în special în contextul în care agricultorii deja folosesc niveluri scăzute de pesticide, este demonstrat științific faptul că va scădea randamentul culturilor, iar securitatea alimentară din viitor va fi amenințată.”

Copa și Cogeca solicită accelerarea procedurilor pentru a aduce noi soluții tehnologice eficiente, precum noi produse de protecție a plantelor, soluții de biocontrol și soiuri mai performante pe piață și pentru găsirea unor alternative, înainte de a interzice instrumente cu un nivel dovedit de eficiență.

Corteva Agriscience a anunțat astăzi că Marea Britanie a aprobat omologarea unui produs pe bază de Inatreq™ active.

Univoq™ pe bază de Inatreq™ activ, aprobat acum pentru comercializare și utilizare în Marea Britanie, este un nou fungicid care oferă un control curativ și eradicativ excepțional pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermieri.

Produsul aprobat în Marea Britanie este prima și unica soluție din ultimii 15 ani pentru Septoria, cu formularea brevetată iQ-4 ce permite fungicidului Univoq™ să adere la frunze și să se răspândească în acestea.

Produsul va fi disponibil pentru comercializare în Marea Britanie la timp pentru a fi aplicat în al doilea trimestru în cultura de grâu. Inatreq™ active este deja aprobat pentru utilizare în culturile de cereale în Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda și Grecia, procesul de înregistrare continuând în toată Europa și în alte zone importante de cultivare a cerealelor.

Inatreq™ prezintă performanțe biologice excepționale, iar prin controlul și combaterea Septoriei, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea eficientă a atacului, deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. În plus, fermierii vor beneficia de flexibilitate în aplicarea produsului, ca și de performanțele sale consistente și cu spectrul larg de acțiune.

Michael Ashworth, Cereal Fungicides Category Marketing Manager, Corteva Agriscience UK, a declarat: „Punctul forte al fungicidului Univoq™ este controlul viguros al Septoriei - cea mai mare amenințare si cea mai păgubitoare boală care afectează fermele din Marea Britanie.”

„Lansarea fungicidului Univoq™ în Marea Britanie este un reper important pentru cultivatorii de cereale, deoarece acest produs răspunde provocărilor unui management durabil și satisface dorința fermierilor pentru produse inovative pentru protecția și siguranța culturilor. Molecula activă din Inatreq™ funcționează diferit față de orice alt fungicid pentru cereale disponibil în Marea Britanie. În ultimul deceniu de dezvoltare, și-a demonstrat capacitatea de a menține culturile verzi pentru mai mult timp, permițând plantelor să-și atingă potențialul de producție.”

William Corrigan, UK & Ireland Country Leader Corteva Agriscience, a declarat: „Corteva Agriscience este recunoscută ca având cel mai inovativ portofoliu de produse din industrie, iar comercializarea fungicidului Univoq™ pe piața din Marea Britanie este una dintre realizările majore ale companiei de-a lungul timpului. Datorită originii naturale a produsului Inatreq™ active, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile.”^[1https://www.corteva.com

Studiul sistemelor alimentare durabile in Europa” realizat de Financial Times Group, comandat de Corteva Agriscience, Sept 2019.

Anul acesta, FMC Agro România vine în ajutorul fermierilor cu pachete special concepute pentru cultivatorii de cereale păioase și porumb.

Formate dintr-un erbicid, un fungicid și un insecticid, pachetele OMNERA® și GRANSTAR® SUPER asigură un control eficient al buruienilor, bolilor și dăunătorilor care ar putea periclita buna dezvoltare a culturilor dumneavoastră de cereale păioase. Prin achiziția pachetului OMNERA® (pentru 25 de ha), veți beneficia de o reducere de 10% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale, în timp ce pachetul GRANSTAR® SUPER (pentru 25 de ha) vă aduce un avantaj comercial de 13%.

Erbicidul OMNERA® (fluroxipir 135 g/l + tifensulfuron metil 30 g/l + metsulfuron metil 5 g/l) este cel mai complex erbicid pentru cultura de cereale păioase și are o formulare lichidă modernă, dispersie în ulei (OD), bazată pe tehnologia LQM®. Erbicidul OMNERA® este selectiv pentru toate culturile de cereale păioase şi combate cu ușurință buruienile cu frunză lată anuale și perene, inclusiv buruieni dificil de combătut, cum ar fi: pălămida, turița, volbura, Veronica, samulastra de rapiță și de floarea soarelui rezistente la imazamox şi tribenuron metil.

Fereastra largă de aplicare (de la înfrățit, până la frunza stindard), doza flexibilă, între 0.5 – 1 L/ha, lipsa restricțiilor în rotația culturilor şi eficacitatea foarte bună, fac din OMNERA® un produs etalon în combaterea buruienilor cu frunză lată din culturile de cereale păioase.

Erbicidul GRANSTAR® SUPER (tifensulfuron metil 25% + tribenuron metil 25%) este deja foarte cunoscut și apreciat de fermieri. Se aplică în post-emergență la culturile de cereale, de la infrățit până la apariția completă a frunzei stindard și combate peste 70 de specii de buruieni cu frunză lată.

Fungicidul IMPACT® 125 SC (flutriafol 125 g/l) combate un spectru larg de boli foliare și ale spicului din culturile de cereale păioase (făinare, septorioză, fuzarioză, rugini, sfâșierea frunzelor, pătarea brună și arsura frunzelor). Știm foarte bine că producția de grâu se poate pierde ușor, în special la sfârșitul perioadei de vegetație datorită atacului de fuzarioză și septorioză la spic sau datorită atacului de ploșnița cerealelor (Eurygaster integriceps) la spic. Fungicidul IMPACT® 125 SC protejează atât ultimele frunze, care sunt bucătăria culturii, cât și spicul împotriva septoriozei și fuzariozei, iar cu insecticidul VANTEX® 60 CS (gamma cihalotrin 60 g/l) veți controla atacul de afide, gândacul bălos și ploșnița din culturile de cereale.

Pentru cultivatorii de porumb, FMC a pregatit alte două pachete pentru combaterea buruienilor. Pachetul SUCCESSOR® (pentru 5 ha) este conceput pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor graminee și cu frunză lată anuale și perene, oferind cumpărătorilor o reducere de 12% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale.

Pachetul INNOVATE® (pentru 50 de ha) este recomandat utilizării în post-emergență pentru o combatere eficientă și completă a spectrului de buruieni, aducând fermierilor un avantaj comercial de 14%.

SUCCESSOR® TX (petoxamid 300 g/l + terbutilazin 187,5 g/l) este omologat la cultura de porumb pentru aplicare atât în pre-emergență cât și în post-emergență timpurie. SUCCESSOR® TX combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale precum mohor (Setaria spp), costrei (Sorghum halepense), meișor (Digitaria sanguinalis), iarba bărboasă (Echinochloua crus-galli) sau mei (Panicum miliacenum)  și dicotiledonate anuale precum știr (Amaranthus retroflexus), spanac sălbatic (Chenopodium spp), turița (Galium aparine), traista ciobanului (Capsela bursa-pastoris), fumarița (Fumaria oficinalis), mușetel (Matricaria chamomilla), macul roșu (Papaver rhoeas), zarna (Solanum nigrum), rocoina (Stellaria media), pungulița (Thlaspi arvense), ventrilica (Veronica spp).

INNOVATE® 240 SC (nicosulfuron 240 g/l) este un erbicid cu aplicare în post-emergență pentru porumb, ce are un spectru larg în combaterea buruienilor graminee anuale și perene (inclusiv Costrei din rizomi) și unele buruieni cu frunză lată.

Erbicidul INNOVATE® 240 SC nu are restricții pentru liniile parentale, porumb zaharat și de floricele și este compatibil cu alte erbicide utilizate la cultura de porumb pentru completarea spectrului de combatere, cum ar fi STARSHIP® 100 SC.

STARSHIP® 100 SC (mesotrione 100 g/l) este un erbicid selectiv pentru porumb, pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor cu frunză lată anuale și perene și a unor buruieni graminee anuale. Doza recomandată este 1,2-1,5 l/ha, în funcție de gradul de îmburuienare și stadiul de dezvoltare al buruienilor. STARSHIP® 100 SC are o fereastră largă de aplicare, putând fi aplicat atât în pre-emergență cît și în post-emergență până la stadiul de 8 frunze ale porumbului și este selectiv pentru toți hibrizii de porumb.

Pentru mai multe detalii despre produsele din pachete si datele de contact ale echipei de vanzari FMC, accesati www.fmcagro.ro