Una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea este să asigure suficiente alimente sănătoase pentru populația în creștere la nivel global. În ultimii 20 de ani, prin conceptul „Farm to Fork“ importanța nutriției și alimentației animale a venit la rampă cu soluții inovative. Obiectivul activităților de inovare în nutriția animală este acela de a da răspunsuri pertinente, consistente, la cererile producției animale actuale. În acest sens, sunt regândite rețetele furajere atât în ceea ce privește ingredientele folosite, cât și structura rețetei.

Eficiența economică este un aspect foarte important în formularea rețetelor, iar alegerea materiilor prime furajere se face și în funcție de costurile acestora. Creșterea prețurilor la ingrediente rămâne singurul motiv care afectează marjele de profit în producția animalelor. Cea mai bună soluție de a reduce costurile o reprezintă dezvoltarea unor strategii nutriționale folosind materii furajere alternative, disponibile pe plan local, scăzând astfel costurile de furajare.

Materiile prime furajere bogate în celuloză (de exemplu, șrot de floarea-soarelui, șrot de rapiță, tărâțe grâu, DDGS) au, în general, prețuri relativ reduse, deși pot avea și concentrații semnificative de proteină.

Celuloza este o componentă a materiilor prime furajere vegetale, fiind prezentă în toate rețetele furajere, dar convențional se consideră că ea nu contribuie la valoarea nutrițională a furajelor pentru păsări. Nu există referințe privind cerințele recomandate pentru rețetele păsărilor. În mod obișnuit, atât în cercetare cât și în practică, în alimentația păsărilor celuloza a fost considerată un diluat al rețetei, cu conotații negative referitoare la consumul voluntar de hrană și digestibilitatea nutrienților.

Utilizarea unor rații cu un conținut ridicat de celuloză, mai mare de 3,5-4% (până la 7%), poate avea efecte pozitive în menținerea sănătății intestinului, creșterea sațietății, afectează comportamentul și îmbunătățește bunăstarea animalelor. De asemenea, prin structura și proprietățile sale, celuloza prezentă în rații influențează rata de tranzit, pH-ul digestei și producția de acizi grași volatili din tubul digestiv. Efectele celulozei din rețetă asupra productivității păsărilor depind de nivelul de includere și de sursa de celuloză, de structura de bază a rețetei, de structura fizică a sursei de celuloză, de forma de condiționare a nutrețului, de hibrid și vârsta păsării. În practica de furajare, mărimea particulelor și solubilitatea fracției celulozice în mediul digestiv, precum și gradul de lignificare sunt caracteristici cheie, acestea influențând productivitatea păsărilor datorită efectului lor asupra tranzitului alimentar. Valoarea nutritivă a resurselor furajere disponibile, bogate în celuloză, poate fi sporită prin granularea și reducerea dimensiunii particulelor, prin suplimentarea cu enzime exogene sau prin combinația enzimă-cereale.

În contextul prezentat mai sus, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, în valoare de 800.000 lei, IBNA Balotești poate susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite, cu alte cuvinte alimente funcționale. Oferta de expertiză a IBNA Balotești și informații suplimentare pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Tatiana PANAITE, Rodica Diana CRISTE, Margareta OLTEANU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti