Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) își exprimă îngrijorarea față de modul în care țara vecină înțelege să comunice informații importante în relațiile comerciale dintre România și Republica Moldova – mai ales când este vorba de animale vii! Oare nu sunt suficiente fondurile pe care le plătim Moldovei să se pună la punct?

„Suntem în alertă de două zile pe fondul situației revoltătoare din vama Albița unde s-a blocat un export de porci, fără a se lua în considerare ce se întâmplă cu animalele din camion. Ca urmare, din cauza unui vid legislativ și a unui sistem informatic care nu permite redirecționarea animalelor, circa 200 de porci se află în situația de a muri de frig, foame și sete, cu pierderi însemnate pentru fermierul român. În urmă cu 4 zile același fermier a mai făcut un transport de porci în R. Moldova. Nu înțeleg cum este posibil ca în doar câteva zile porcii proveniți din același lot, de la același furnizor să nu mai fie acceptați pentru livrare pe teritoriul țării vecine” – spune Dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Transportul cu 200 de capete porcine a primit permisiunea din partea DSVSA Vaslui pentru trecerea spre R. Moldova. Vama moldovenească a respins transportul din motive comerciale, explicând că au interdicție să primească porci din UE. Este vorba despre un ordin apărut peste noapte, care nu a fost adus la cunoștință autorităților din România. ACEBOP a contactat toate instituțiile responsabile și solicită intervenția de urgență a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestui caz fără precedent în istoria comunitară a României. 

“Suntem deja asaltați de întrebări din partea ONG-urilor, pentru că vorbim aici de bunăstarea animalelor și felul în care sunt tratate pe timpul transportului. Fermierul nostru este disperat că nu reușește să înțeleagă ce se întâmplă, animalele fiind blocate  între cele două granițe. În același timp, autoritățile române spun că sistemul informatic TRACES nu permite reorientarea animalelor pe traseul spre un abator din România în vederea abatorizării. Până la această oră, nu avem o rezolvare, situația ne depășește. Știm că animalele au fost totuși descărcate în vama românească. Încercăm să rezolvăm problema alături de autorități, dar multe telefoane sunt închise, responsabilitatea pare o noțiune greu de înțeles. Să nu uităm totuși că sunt porcii României, care se află pe teritoriu românesc„ – mai completează Președintele ACEBOP.

Autoritatea Federală Sanitar-Veterinară din Rusia (Rosselkhoznadzor) a anunțat miercuri că, începând din 2 august, a introdus restricții temporare privind importurile de porci vii, precum și de produse pe bază de carne de porc din România, după descoperirea unui focar de pestă porcină africană, informează Itar TASS.

Rosselkhoznadzor precizează că produsele vizate de aceste restricții și care vor ajunge la punctele de trecere a frontierei în Rusia după data de 2 august vor fi întoarse din drum indiferent de data înscrisă pe documentele veterinare însoțitoare. În plus, Rosselkhoznadzor a decis să restricționeze și tranzitul porcilor vii din România pe teritoriul Rusiei.

Primul focar de pestă porcină africană în România a fost confirmat luni de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală într-o gospodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, acesta extinzându-se ulterior și la o a doua gospodărie, a anunțat, marți, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a declarat că România își menține statutul de țară liberă de pestă porcină clasică, obținut în luna mai, deoarece nu are nicio legătură cu pesta porcină africană, confirmată în gospodării din Satu Mare, care este o boală total diferită. Acesta a adăugat că se fac destul de des confuzii între cele două boli, precizând că niciuna dintre aceste boli nu generează vreun risc pentru consumatori, "nici de contact și nici de consum".

Sursa: AGERPRES

Prețul cărnii de porc va crește în România, în medie, cu 15-30%, începând cu luna aprilie, atrag atenția reprezentanții Asociației Române a Cărnii (ARC), într-un comunicat de presă.

Potrivit ARC, în primul trimestru din 2017, prețul mediu de achiziție pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare față de 2016, respectiv cu 12% peste valoarea înregistrată în 2015.

De asemenea, o creștere importantă s-a consemnat în ultimele 12 luni la pieptul de porc, unde prețul de tranzacționare s-a majorat cu 40%. De asemenea, la jambon s-a înregistrat o creștere a prețului de 25%, la fel și la alte piese rezultate din tranșare.

Conform datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie a acestui an, în cadrul Consiliului Economic al Observatorului pentru Piața Cărnii, se estimează că această creștere a prețului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când va avea loc o stagnare.

Printre cauzele care au condus la creșterea prețului cărnii de porc la nivel european se află: creșterea semnificativă, în cursul anului 2016, a exportului de carne de porc în țările asiatice, în special în China, Japonia și Hong Kong, respectiv scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă (de până la—2,3% la exemplarele tinere între 20-50 kg și de—1,1% la porcii la îngrășat între 50-80 kg).

În plus, pe relația China exporturile de carne de porc au reprezentat 44,9% din totalul exporturilor în țări terțe a acestui produs. De altfel, în luna ianuarie 2017, a fost semnalată o creștere a exporturilor cu 20% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2016, supremația deținând-o în continuare China, urmată de Hong Kong și Coreea de Sud, se arată în comunicatul ARC.

„Programul pentru Producția de Carne de Porc Românească a fost conceput pentru a răspunde, simultan, la două solicitări“, ne-a declarat dl Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul MADR.

Un program pentru producători și consumatori, deopotrivă

„Pe de o parte, consumatorul de carne de porc din România spune așa: «Dom´ne, avem nevoie de mai multă carne!» Anual, noi importăm 230.000 de tone de carne de porc. Ș-atunci am zis: «Nu e mai bine să avem noi carnea noastră, proaspătă, de porc, produsă în România, cu porumbul nostru, și nu crescută cu hrană lichidă din altă parte?» Asta a fost cererea consumatorului care a zis: «Dați-ne carne de porc suficientă, de o calitate bună, la un preț rezonabil, s-o avem pe masă!». Producătorul spune în felul următor: «Faceți ceva, pentru că suntem un sector care suferă enorm din cauza embargoului, din cauza căderii pieței și din cauza efectului indirect al embargoului!» Statele mari producătoare au depozitat și, după declararea embargoului, caută debușee, ritmul în care produc este mult mai mare, iar prețul mult mai mic decât cel din România. Ca atare, una este să produci carne cu cereale și să fie o carne din porumb, și alta e să o produci cu hrană lichidă. Sunt două lucruri diferite!“, explică dl Botănoiu premisele care au stat la baza elaborării programului.

Primul pachet, 600 de capete

Ca urmare a acestei situații, a apărut o inițiativă parlamentară. „Noi, MADR, ne-am bucurat când am primit cererea de a elabora un program concret, pentru că în felul acesta putem rezolva deodată două solicitări: a producătorilor, pe care ne străduim să-i menținem, într-o formă sau alta, și a consumatorilor“, spune secretarul de stat.

„Dacă ai până la 600 de capete nu se poate intra în program“, a explicat domnia sa. „Primul pachet de 10.000 de euro se acordă pentru 600 de capete abatorizate. Cei 10.000 de euro reprezintă un ajutor suplimentar, pe care îl primești peste subvenție, peste bunăstare, peste sumele obținute din vânzarea porcilor.“

În momentul abatorizării, crescătorul trebuie să aibă următoarele documente: Raportul clasificatorului, care spune că au fost abatorizați 600 de porci grași, avizele de însoțire și toate celelalte documente. Din acte trebuie să se vadă că fermierul nu a luat porcii la 70 kg din orice alt stat, i-a ținut o lună și apoi a intrat în program. „Cu acest program urmărim ca producătorul, odată intrat în program, să ne facă dovada că a luat grăsuni, adică purcei cu greutatea maximă de până la 30 kg în medie. Adică, poate să fie unul de 28 kg și altul de 31, dar media trebuie să nu fie mai mare de 30 kg. În momentul intrării în program, inspectorul vine și vede animalele, documentele cu care s-au transferat ele, ș.a.m.d. Practic, se face dovada că animalele există, că sunt hrănite cu porumb românesc și că sunt crescute până la greutatea solicitată de normativele în vigoare, astfel încât să fie abatorizate și puse pe piață“, explică dl Botănoiu cum se derulează lucrurile.

O „primă anuală“ de până la 2,5 milioane de euro

„Prin acest program urmărim ca pe termen scurt să oprim decăderea acestui sector, apoi să înceapă acea creștere a numărului și a carcaselor existente pe piața din România și, de ce nu, să putem și exporta, dacă este cazul. În continuare, după pachetul de 600 de capete, programul merge mai departe. Crescătorul primește câte 10.000 de euro la fiecare 200 de capete. Maximul de pachete pe care un crescător le poate lua într-un an este de 250, adică, tradus în bani, 2,5 milioane de euro. Avem în România cel puțin trei ferme care fac pachetul maxim. Marea majoritate a fermelor sunt însă la 50 – 70 de pachete. Programul prevede și că o singură persoană, chiar dacă este acționar la mai multe ferme, nu are voie să depășească pachetul maxim“, a mai detaliat dl secretar de stat.

Plățile urmează a fi făcute semestrial. La fiecare șase luni, documentele centralizate se depun la Direcția Agricolă, iar solicitantul, în maximum o lună, își primește banii. Fracțiile de pachete realizate într-un semestru se reportează pentru semestrul următor. Spre exemplu, dacă un crescător n-a făcut un pachet de 200 de capete, ci doar 150, acestea se consideră în numărătoarea semestrului următor. La fel se întâmplă și cu fracțiile existente la sfârșitul anului.

Deocamdată, programul este proiectat pentru opt ani. Pentru acest an, primul, au fost alocate în buget 86 milioane de euro. Urmează ca suma să crească până la 120 milioane de euro, conform declarațiilor domnului Daniel Botănoiu. „Dacă acești bani vor fi cheltuiți, asta va însemna că măsura și-a atins scopul. Aceasta este filosofia programului. Dar, deocamdată, este punctul meu de vedere. Rămâne ca Parlamentul să adopte programul, pentru a-l pune în aplicare. Ceea ce ne dorim să se întâmple cât mai repede!“, a încheiat reprezentantul MADR.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 36

Exploatațiile comerciale de creștere a porcilor din Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) urmăresc cu îngrijorare ultimele știri sosite din Republica Moldova, unde au fost confirmate două noi focare de pestă porcină africană (PPA) în ferme ţărănesti amplasate la circa 40 km de granița cu România.

În ultimii ani, focare de pestă porcină africană au apărut în toate ţările situate în Nord- Estul României, ultima fiind Moldova, ceea ce probează migrarea pe căi naturale a virusului, teorie susţinută de specialiștii în situaţii de urgenţă din domeniul sanitar-veterinar. Statisticile realizate pun în evidenţă că principală cauză a răspândirii virusului PPA sunt mistreţii și oamenii cu produsele alimentare din carne de porc, transportate din zone infectate.

Lituania, Letonia, Estonia, Polonia și Ucraina s-au confruntat cu apariția PPA și au aplicat toate procedurile necesare distrugerii efectivelor afectate și protecției împotriva extinderii bolii. Costurile necesare pentru distrugerea efectivelor afectate și împiedicarea migrării virusului se ridică la milioane de euro.

ANSVSA a publicat pe site-ul său documente de informare și avertizare adresate publicului care călătoreşte din aceste ţări spre România. Spre informarea publicului, ataşăm două din materialele informative, dar acest lucru nu este suficient.

Prevenirea evoluției bolii în România presupune o campanie susţinută de informare a populaţiei, a celor circa 1,2 milioane de deţinători de exploatații non profesionale de creștere a porcilor, de mobilizare a autorităţilor centrale și locale în stoparea traficului cu alimente la frontiera de N-E, controlul circulaţiei porcilor și respectarea tuturor reglementărilor sanitare veterinare din sectorul de creştere a porcilor, responsabilizarea vânătorilor în valorificarea corectă a porcilor mistreți împușcați, etc.

Responsabilizare inseamnă și că orice suspiciune de boală a porcului să fie semnalată imediat autoritătilor veterinare.

Populația și autoritătile trebuie să conștientizeze faptul că un focar de PPA va consuma milioane de euro de la buget, va reduce producția natională și va restricţiona grav comerțul cu carne de porc pentru toate categoriile de producători. Va crește, în schimb, importul de carne de porc.

Exploataţiile comerciale profesionale au programe de biosecuritate, au investit în protecția și monitorizarea stării de sănătate a animalelor, iar apariţia unor cazuri de PPA ar duce la înregistrarea unor pierderi imense pentru producători, dar și pentru stat.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită autoritătilor statutului să ia măsuri urgente de interzicere a intrărilor de animale, carne și produse alimentare din Moldova și Ucraina și de control eficient în punctele de frontieră sau reducerea numărului acestora, de control a vânătorilor indiferent de forma de funcționare și de pregătire pentru intervenții în caz de urgenţă.

Solicităm să se publice măsurile de prevenţie împotrivă apariției PPA pe teritoriul României și autoritătile responsabile de intervenții în caz de urgentă cu datele de contact, să se folosească mesajele de „Interes Public” ale televiziunii naționale pentru informarea populației și să se restricționeze comerțul cu Moldova și Ucraina. Numai un efort comun va evita apariția PPA și consecințele dezastruoase pentru industria cărnii de porc din România.

Sursa Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR)

În rest, de cele mai multe dintre promisiunile din luna aprilie s-a ales praful

În luna aprilie 2016 a existat, dacă vă aduceți aminte, un scandal de amploare printre fermierii din zootehnie legat de prețul extrem de mic de vânzare a porcului: 3,5-3,8 lei/kg în viu în condițiile unor costuri de producție de 5-5,3 lei/kg de carne. Acesta – spuneam și noi, la vremea respectivă, în paginile revistei noastre – a fost generat de „embargoul impus Rusiei, invadarea României cu carne din statele UE, micșorarea prețului la un nivel periculos pentru afacerile autohtone, blocaje în piața de desfacere, imposibilitatea asigurării condițiilor de bună practică etc.“. Fermierii vorbeau despre „faliment iminent“, „dezastru“.

La nivel oficial se discuta despre câteva intervenții: plata către fermele de creștere și îngrășare a suinelor a ajutorului excepțional instituit de Comisia Europeană, în valoare de 2,37 milioane de euro, la nivelul României; obținerea unei derogări de la UE pentru întreruperea temporară a angajamentelor de bună practică (o serie de exploatații, neavând cereri de livrare și existând acel preț mic, nu au putut relua repopularea în condițiile cerute de Măsura 215); eliminarea impozitului perceput banilor acordați pentru buna practică etc.

Ce s-a întâmplat pe piață

Astăzi, la trei luni distanță, am vrut să aflăm ce se mai întâmplă în piața cărnii de porc, dacă lucrurile s-au remediat, dacă s-au îmbunătățit prețurile etc.

Alexandru Mladin, Gromfid SRL Bănești, Prahova:

„– Prețurile s-au reglat, au ajuns la 6,2 lei/kg în viu, dar acum se semnalează din nou o tendință de scădere, la 5,7 lei/kg în viu. Pentru a se păstra un echilibru financiar și o marjă de profit oarecare, un preț corect, pentru cei care nu au fermă vegetală în spate, ar fi de 6,2-6,3 lei/kg. Revenirea tarifului de vânzare a fost dictată de piață, pe fondul unei cereri mai mari și a ofertei reduse, chestiune generată de faptul că a intrat mai puțină carcasă din UE pe piața salamurilor/sortimentelor din carne de porc din România;

– ajutorul excepțional a fost acordat. Dar ce a însemnat el? Noi, la 4.500 de suine, câte au intrat în acest ajutor, am luat 12.000 lei! Faceți dvs. socoteala...

– ministrul Agriculturii a promis că va discuta cu oficialii de la Ministerul Finanțelor pentru a nu se mai percepe impozit pentru ajutoarele pe care le primim pentru bunăstarea animalelor. Bine, plătesc impozit de 16% societățile comerciale, nu și micii producători, organizați pe persoane fizice. Nu s-a făcut nimic în acest sens și este aberant să tai tu, stat, din ajutorul pe care tot tu îl dai;

– nu s-a obținut derogarea de la UE pentru între­ruperea temporară a angajamentelor de bună practică;

– în fine, noi am propus să se interzică tranșarea carcasei venite din țările UE și vânzarea ei la caserolă, sub formă de semipreparat. Și am făcut acest lucru pentru că marfa provine din stocuri, deci e carcasă veche și foarte veche și nu este corect să livrezi un astfel de produs fără să-i spui consumatorului despre proveniență. Nu s-a făcut nimic nici în acest sens și româ­nii noștri mănâncă – eu știu? – cotlet sau mușchiuleț filé din carne de acum câțiva ani sau zeci de ani! Asta în vreme ce noi avem carne proaspătă și uneori nu avem unde-o vinde...

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 38

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plată ajutorul pentru depozitare privată carne de porc, acordat conform regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2334 de deschidere a depozitării private pentru carnea de porc și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 826/2008 al Comisie din 20 august 2008, de stabilire a normelor comune de acordare a ajutorului pentru depozitarea privata a anumitor produse agricole.

Pentru acest ajutor au fost depuse un număr de 2 cereri de sprijin pentru depozitarea pentru 90 de zile a unei cantități totale de 1.000 tone carne de porc, cereri de sprijin în valoare totală de 309.500,00 euro respectiv 1.403.644,40 lei care au fost autorizate la plată.

Suma acestuia este echivalentul în lei a 11.145.958 euro:

a) echivalentul în lei a 8.773.154 euro pentru sectorul laptelui şi produselor lactate;

b) echivalentul în lei a 2.372.804 euro pentru sectorul de creştere a porcinelor.

Perioada de depunere a cererilor de ajutor financiar a fost 22 martie – 08 aprilie 2016. Au depus cereri de plată 16.837 de producători de lapte din cei aproximativ 21.000 înregistrați, cu o valoare de 7.057.952 euro, ceea ce reprezintă un procent de 80,44% din suma totală alocată sectorului.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor de lapte care nu au reuşit să depună cererea de ajutor financiar în perioada menţionată mai sus s-a stabilit o nouă perioadă de depunere între 30.05 – 06.06.2016, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiari.

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, un obicei tradițional specific poporului român, în special pentru populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, este reprezentat de sacrificarea porcului pentru asigurarea cărnii și a preparatelor din carne de porc necesare meniului de sărbători.

Pentru ca această tradiție să-și continue cursul în cadrul legal și pentru a preveni apariția unor situații neplăcute, Colegiul medicilor veterinari atenționează crescătorii de porcine, comercianții de carne de porc și pe consumatorii de astfel de produse că au obligația să respecte normele sanitare veterinare prevăzute în legislația UE implementată în legislația națională, cu referire la această activitate.

Astfel, legislația privind protecția animalelor în timpul sacrificării, (Directiva 93/113 CE și Ordinul ANSVSA nr. 180/2006) stabilește condițiile de sacrificare a animalelor (inclusiv a porcinelor) numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuării acestei operațiuni. Actul normativ prevede că autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale numai pentru consumul propriu, cu recomandarea ca animalele respective să fie asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferință sau durere în timpul contenționării (prinderii) și înjunghierii.

Asomarea, care la specia porcină se efectuează cu un pistol cu glonț captiv, este un procedeu care atunci când este aplicat unui animal cauzează acestuia pierderea cunoștinței până în momentul înjunghierii.

Operațiunea de asomare a animalelor înainte de sacrificare se practică obligatoriu în abatoarele autorizate și se realizează la cerere și în gospodăriile individuale cu animale, majoritatea oamenilor fiind conștienți că animalul nu trebuie să fie stresat și să sufere în timpul înjunghierii.

Menționăm că operațiunea de asomare nu afectează sub nicio formă tăierea tradițională a porcului de Crăciun deoarece după asomare urmează înjunghierea pentru sângerarea animalului cu cuțitul.

În virtutea respectării acestei cerințe legislative, de protecție a animalelor, medicii veterinari de liberă practică din cadrul circumscripțiilor sanitare veterinare sunt dotați cu asomatoare „pistol cu glonț captiv“ (în număr de 42 de bucăți și capsele aferente), urmând să efectueze această operațiune la solicitarea proprietarilor de animale din localitatea respectivă.

Pentru a preveni îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici sau vânat sălbatic (mistreț, urs) proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar examinarea cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica), animalele din zona silvatică (vulpea, jderul) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexami­nată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă sau preparată crudă, sărată sau afumată.

La om, boala se manifestă prin: febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale feței, „boala capetelor umflate“.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului.

Ce măsuri trebuie aplicate pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om?

Măsurile de prevenire cele mai eficiente sunt:

- controlul sanitar-veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare și în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal), precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;

- achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autori­zate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila).

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele:

- deratizarea periodică, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare;

- menținerea condițiilor de igienă în gospodăriile populației;

- salubrizarea locurilor menajere;

- excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

Pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca 100-200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii), din diafragmă (iepurele), mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.

În cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.

Proba de carne prezentată pentru analiză va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.

Referitor la articolele recent publicate privind aşa zisa interdicţie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

Dintr-o eroare regretabilă, Agenţia Telegrafică Elveţiană (ATS) a emis un comunicat privind interdicţia menţionată, preluat de mass-media, inclusiv din România. Din păcate, ATS în comunicarea a confundat pesta porcină africană recent detectată, în Polonia şi Lituania, cu pesta porcină, rezultând astfel că, în acest context, s-ar interzice importul de carne de porc şi produse din acesta şi din România.

Urmare confuziei create, MADR a efectuat demersurile necesare clarificării situaţiei, pe lângă autorităţile elveţiene de la Berna şi de la Bruxelles.

Acestea au confirmat că eroarea s-a produs în contextul în care Elveţia a adoptat recent un act legislativ care preia prevederile Deciziei 20013/764 – act ce stabileşte condiţiile în care Statele membre ale UE, care nu sunt considerate încă libere de pesta porcină clasică (inclusiv RO), pot exporta în Elveţia.

Acest act legislativ a fost din eroare asociat de ATS cu Decizia privind restricţiile introduse pentru statele membre care au identificat recent pesta porcină africană.

Autorităţile veterinare din Elveţia au confirmat că pentru exportul de carne de porc şi produse din aceasta provenite din România se impun aceleaşi reguli cu cele aplicate pe teritoriul UE, respectiv porcinele şi carnea de porc să provină de la fermele comerciale care respectă condiţiile de biosecuritate, aşa cum sunt precizate în art. 4 al Deciziei 2013/764. În fapt, această Decizie este baza legală care a permis României, după 7 ani de la aderare, să poată comercializa carne de porc pe piaţa europeană şi pe pieţele terţe.

De asemenea, autorităţile veterinare elveţiene au solicitat ATS să retragă comunicatul privind interdicţia importului de carne de porc şi produse din acesta din România.

România îndeplinește toate condițiile sanitar-veterinare pentru deblocarea exporturilor de carne de porc de la toate unitățile de specialitate, iar Comisia Europeană ar putea aproba, săptămâna aceasta, un document în acest sens, a declarat, joi, la Piatra Neamț, președintele Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.

"Am avut audit pe pesta porcină, iar zilele acestea se va aproba o anexă a Comisiei Europene potrivit căreia se poate exporta carne de porc din toate unitățile de profil. Până acum puteam exporta doar din patru județe. Comisia Europeană a spus că suntem chiar prea drastici în această supraveghere. Azi și mâine se va desfășura această ședință în care se va vota decizia Comisiei Europene privind liberalizarea vânzării cărnii de porc", a afirmat Vladimir Mănăstireanu.

Președintele ANSVSA a precizat că nici Turcia nu mai are motive să nu accepte exportul de animale vii, odată cu ridicarea acestei restricții.

"Aici mă refer la ovine și caprine, dar, totodată, Turcia trebuie să ne lase să tranzităm și țara cu exporturile de animale către țările arabe", a spus Vladimir Mănăstireanu.

Președintele ANSVSA se află la Piatra Neamț pentru a dezbate împreună cu directorii direcțiilor sanitar-veterinare strategia viitoare a agenției, modificările organizatorice și funcționale, în vederea eficientizării activității.

AGERPRES

România şi China au semnat vineri un Memorandum de Înţelegere privind sănătatea animală şi siguranţa alimentelor, care va oferi fermierilor şi producătorilor români posibilitatea de a intra cu carne şi produse din carne de porc, dar şi cu bovine vii pe o piaţă de două miliarde de locuitori, cu o cerere imensă de produse alimentare.

"China este o ţară cu o piaţă imensă şi necesarul de produse alimentare este foarte mare. Azi (vineri n.r.) am discutat cu preşedintele ANSVSA despre exportul Românei de carne de porc şi de pasăre, dar şi de vaci pentru reproducere şi am semnat Memorandumul de Înţelegere pentru cooperarea în domeniul carantinei animalelor, plantelor şi siguranţei alimentelor dintre China şi România. Sunt convins că, prin eforturile comune ale celor două instituţii veterinare, relaţiile dintre România şi China în ceea ce priveşte schimburile comerciale în domeniul alimentelor se vor dezvolta în continuare", a declarat, vineri, Xiang Yuzhang, inspector general în cadrul Administraţiei Generale pentru Controlul Calităţii, Inspecţiei şi Carantinei din Republica Populară Chineză.

Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Vladimir Mănăstireanu, acest memorandum va sta la baza dezvoltării relaţiilor comerciale pe carne de porc şi pe produse de origine animală, dar va deschide şi "noi fronturi de cooperare între ANSVSA şi Administraţia Generală pentru Controlul Calităţii, Inspecţiei şi Carantinei din China".

"După cele două vizite de audit din luna iulie ale colegilor din China am reuşit să demonstrăm că serviciile sanitare veterinare din România şi sistemul de laboratoare de stat, dar şi legătura dintre ANSVSA şi medicii veterinari concesionari care pun în aplicare Programul naţional strategic de supraveghere sanitară veterinară a sănătăţii animalelor vin să demonstreze că sistemul sanitar-veterinar din România răspunde cerinţelor părţii chineze în ceea ce reprezintă asigurarea că animalele care vor fi exportate din România, respectiv carnea care provine de la animalele din România şi produsele de origine animală, îndeplinesc toate condiţiile de calitate şi de sănătate cum cere partea chineză. Am ferma convingere că România are foarte multe de oferit şi se deschide oportunitatea de colaborare şi pe alte zone. Este un lucru foarte important că azi deschidem comerţul cu China pe zona sanitar veterinară", a declarat preşedintele ANSVSA,Vladimir Mănăstireanu.

Pentru firmele româneşti din industria alimentară, dar şi pentru crescătorii de animale, semnarea acestui memorandum reprezintă nu numai accesul pe o piaţă cu două miliarde de locuitori, ci şi o garanţie pentru începerea exporturilor către alte ţări terţe, cum ar fi Vietnam, Hong Kong şi Algeria.

În prezent, România este prezentă în alte ţări terţe cu tăuraşi vii, respectiv în Israel, iar în China cu subproduse animale, precum capete şi picioare de pasăre, râturi şi urechi de porc, produse consumate frecvent de chinezi.

Potrivit datelor ANSVSA, în perioada 22 - 31 iulie, în România au sosit două delegaţii ale AQSIQ, pentru o documentare cu privire la posibilităţile de export de bovine vii pentru reproducţie şi producţie de lapte şi pentru verificarea unor unităţi de procesare a cărnii de porc şi a produselor din carne de porc, în vederea exportului acestor produse pe piaţa chineză.

Partea chineză s-a arătat interesată, pentru viitor, de începerea unor negocieri privind importul din România de porci vii, carne de bovină, lapte şi produse din lapte, subiecte care vor fi propuse pentru dezbatere în cadrul Comisiei Mixte Româno - Chineze, care vor avea loc în luna septembrie a acestui an.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul total de porcine era la 1 decembrie 2012 de 5,23 milioane de capete, în scădere cu 2,4 procente faţă de cele aproape 5,4 milioane de capete consemnate în perioada similară din 2011, în timp ce numărul total de bovine evidenţia o creştere cu 1%. Efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie) a rămas aproape constant, respectiv la 1,26 milioane exemplare.

România se află între primele zece ţări ale Uniunii Europene (UE) la efectivele totale de bovine, cu peste două milioane capete, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Sursa AGERPRES

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor /ANSVSA? recomandă consumatorilor români să cumpere carne şi produse din carne de porc numai de la persoane autorizate pentru această activitate, precum şi din locuri sau spaţii supravegheate sanitar veterinar, pentru evitarea posibilelor toxiinfecţii alimentare, a anunţat, marţi, ANSVSA.

De asemenea, consumatorii trebuie să cumpere carnea proaspătă numai din unităţi autorizate, care, prin programul de control implementat de către inspectorii veterinari garantează că aceasta provine din abatoare aprobate, unde este asigurată asistenţa sanitară veterinară permanentă.
ANSVSA precizează că sacrificarea porcului în gospodăriile proprii şi consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrităţii cărnii obţinute, poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii consumatorilor.

"Dacă porcul este bolnav de trichineloză, cei care au consumat carnea infestată se vor îmbolnăvi şi vor fi supuşi unui tratament pentru o perioadă relativ lungă, existând posibilitatea apariţiei unor complicaţii şi reacţii adverse", se arată în comunicatul ANSVSA.

De asemenea, Autoritatea Veterinară recomandă consumatorilor să solicite vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru că acesta va verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare, furnizând sfaturi utile în ceea ce priveşte probele ce trebuie luate la sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru a garanta sănătatea consumatorilor. Nu în ultimul rând, este recomandată asomarea porcului înaintea sacrificării, pentru a scuti animalul de suferinţă şi pentru obţinerea unei cărni cu un gust mai bun.

ANSVSA precizează că în situaţia în care medicul veterinar constată că porcul scos la vânzare este bolnav, crescătorul poate fi despăgubit de stat la valoarea de piaţă a animalului. "Dacă porcul este bolnav de trichineloză sau de o altă boală infecţioasă, prin vânzarea necontrolată riscaţi să îmbolnăviţi alţi oameni sau alte animale, iar răspândirea bolilor la animale sau om se pedepseşte, conform legii", de asemenea, este interzisă vânzarea porcilor vii, fără control sanitar veterinar, la "samsari", sau în alte locuri neaprobate sanitar veterinar", menţionează Autoritatea.

Dacă cel care a cumpărat porcul este verificata pe drum de autorităţi şi nu prezintă documentele sanitare veterinare necesare, cumpărătorul, dar şi vânzătorul sunt pasibili de sancţiuni, iar animalele sunt confiscate şi ucise fără a se oferi despăgubiri.Comercializarea porcilor vii din gospodăriile populaţiei în târgurile şi oboarele autorizate sanitar-veterinar ca şi mişcarea porcilor de la exploataţiile nonprofesionale către abator este permisă cu respectarea anumitor condiţii. Astfel, mişcarea porcilor vii către abator, atunci când trec printr-un târg de animale, se poate efectua numai dacă animalele sunt însoţite de certificatul de sănătate, de formularul de mişcare si de documentul privind informaţiile pentru lanţul alimentar.

ANSVSA precizează că este interzisă sacrificarea porcilor şi comercializarea cărnii în târgurile de animale şi în vecinătatea acestora.
Numărul de telefon al 'Call Center'-ului ANSVSA este 0800 826 787 şi poate fi apelat gratuit de către cetăţeni, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Sursa AGERPRES