- Zootehnie
- Septembrie 23 2021
Ferma de capre Saanen a familiei Popa, investiție de 100.000 euro
Ferma de capre de lapte din rasa Saanen este una dintre ideile de afaceri care merită să fie luate în seamă de cei care se gândesc fie să își extindă business-ul agricol, fie să își facă intrarea în agricultură. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă este și Ionuț Popa care are un efectiv de 140 de capre adulte Saanen și lucrează în jur de 80 ha. Ferma este situată în comuna Bălțați, județul Iași, la numai 40 km de Iași; întreaga investiție în adăposturi, animale de rasă, centru de procesare a laptelui și echipamente a „înghițit“ până acum nici mai mult nici mai puțin de 100.000 euro. Investiția se va amortiza în timp, în maximum 10 ani.
De la Bălțată românească la Saanen
Vă prezentăm în continuare o familie cu o fermă de capre albe, trei angajați de mare încredere și un cățel năstrușnic, din comuna Bălțați, județul Iași. „Aventura noastră a început în 2012, când am plecat să muncim, ca mulți alți români, în Italia. Speram la o viață mai bună. Acolo am văzut pentru prima dată familii care moșteneau de generații câte o fermă de animale. Înțelegând ce tradiție au și cum reușeau ei să facă agricultură, deși solul de acolo nu era atât de fertil precum al nostru, ne-am întrebat: «De ce noi nu putem face la fel?» Un an mai târziu am decis să ne întoarcem acasă și să ne apucăm de agricultură. Am început cu câteva hectare de teren și un tractor. La început, parcă nimeni nu ne dădea nicio șansă. Și nu ne-a fost ușor. Până la urmă am reușit să arendăm teren, să ne cumpărăm utilaje și, pentru scurt timp, am încercat să avem și câteva văcuțe. Cred că este absolut necesar să îți produci singur furajele, de aceea am început cu terenul și în timp am extins suprafața ca să putem avea cerealele și plantele de nutreț necesare animalelor. Cum spuneam la început, am încercat și cu vaci de lapte, rasa Bălțată românească, dar din cauza dificultăților de comercializare (prețul era foarte scăzut, am prins și un an în care a fost secetă), era dificil să le întreținem și am fost nevoiți să renunțăm. Când au apărut copilașii, dorințele și prioritățile noastre s-au schimbat. Negăsind ușor prin împrejurimi nici lapte, nici brânză făcute în condițiile pe care ni le-am fi dorit, am decis să cumpărăm noi niște căprițe. După foarte multă documentare, am cumpărat de la un crescător în vârstă care le scria poezii patru exemplare din rasa Saanen. Așa am descoperit cu adevărat gustul laptelui și al brânzei de capră“, își începe povestioara fermierul ieșean.
„În prezent ne ocupăm cu creșterea caprinelor de lapte, lucrăm și o suprafață de teren de 80 ha, mai avem și un mic centru de prelucrare în care realizăm produse obținute din lapte din ferma noastră. Am realizat că trebuie să cumpărăm mai multe exemplare pentru că vrem să producem brânză și alte delicii sănătoase din lapte de capră“, ne spune tânărul ieșean Ionuț Popa.
Zilnic se procesează în jur de 270 litri de lapte
Crescătorul ieșean a ales rasa Saanen deoarece spune că este printre cele mai productive și nu este foarte pretențioasă. Efectivul este majoritar tineret, de aceea media este de 2 litri/cap animal/zi. Ca urmare, se procesează în jur de 270 litri de lapte/zi. „Am încercat cu un efectiv mai mic și am văzut că se aclimatizează și se acomodează la sistemul de nostru de furajare și de stabulație. Caprele nu sunt chiar atât de pretențioase, de aceea ne-am extins. În prezent avem 140 de capre, mai avem de anul acesta 20 de ieduțe, tineret, din care 35 sunt cu lapte. Ele au un potențial de până la 6 litri/zi; la noi în fermă în momentul de față avem mult tineret, media este undeva la 2 litri, dar contează foarte mult și furajarea. În această perioadă le dăm la discreție fân de lucernă, dar nu avem o rație foarte bogată pentru a obține o producție foarte ridicată. Din cauza secetei de anul trecut am avut dificultăți cu culturile de cereale și atunci am cam epuizat stocurile.“
100.000 de euro, doar partea de zootehnie și producție de lactate
Prima dată au început să vândă rudelor, amicilor, apoi alți doritori au început să apară. Încurajați de faptul că produsele lor aveau succes, au investit și mai mult. Familia Popa face mai multe tipuri de iaurt, brânzeturi și le comercializează pe Internet, unde clienții le lasă comandă, iar ei livrează de trei ori pe săptămână în Iași. „Am reușit să ne autorizăm pentru a aduce produsele noastre și în magazine, mai exact vrem să ducem produsele noastre la magazine de tip băcănii, cu produse naturale. Laptele este cel mai căutat pentru diversele beneficii, plus telemea, cașcaval, caș; avem și brânză cu mirodenii, cremă de brânză cu verdeață sau cu dulceață de afine. De asemenea, deținem un mic centru de procesare în care am investit și pentru care am cumpărat utilaje ce ne ajută să obținem produse de calitate. Până în prezent am investit în jur de 100.000 de euro doar pe partea de zootehnie și producție de lactate. Noi nu gândim pe termen scurt, de aceea am început cu puțin, am văzut că ne place; investiția nu se amortizează foarte repede, este de durată, e nevoie de cca 10 ani.“
Pe viitor: un adăpost modern cu o sală de muls
Pe viitor, familia Popa visează să își extindă ferma și să livreze o gamă cât mai variată de produse proaspete și sănătoase. „Ca tânăr la început de drum ai o incertitudine foarte mare, nu știi încotro să o apuci, dar am căutat și am descoperit ce îmi place să fac, cred că acest lucru este foarte important pentru a avea succes. Sunt foarte multe provocări de-a lungul drumului, iar, dacă îți lipsește motivația, satisfacția pentru ceea ce faci, nu poți să mergi mai departe când ajungi în momente dificile. Momentan nu facem brânzeturi maturate, am considerat că e necesar să prindem experiență, să avem o afacere care funcționează și de care suntem siguri că peste 5 ani va crește. De aceea nici nu am riscat să accesăm fonduri europene. Noi obișnuim să ne punem obiective mărețe, ne dorim să ne extindem, să construim un adăpost modern cu o sală de muls“, a încheiat Ionuț Popa, crescător de capre Saanen din Bălțați, județul Iași.
Beatrice Alexandra MODIGA
- Zootehnie
- Martie 04 2020
Miniferma cu capre Saanen a unui tânăr din Scânteia
Dumitrel Baltă din comuna Scânteia, judeţul Ialomiţa, are 32 de ani și a terminat Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti. De anul trecut a renunţat, cel puţin pentru moment, la o posibilă carieră de inginer pentru a munci în zootehnie pentru că vrea să facă ceva care îi aduce satisfacţie. Iniţial a început construcţia unui grajd, apoi a achiziţionat 25 capre adulte şi 10 ieduţe din rasa Saanen, plus un tanc de răcire a laptelui şi un aparat de muls. Uşor, uşor s-a pus pe treabă.
„Am venit acasă cu gândul de a face ceva care să-mi placă, căci acolo unde pui suflet şi te dedici 100% rezultatele cu siguranţă or să apară. Referitor la creşterea caprelor, ideea s-a născut în capul meu cam de pe timpul facultăţii. M-a ajutat mult faptul că o parte din timpul muncit în Spania a fost la o fermă de capre pentru a căpăta experienţă. Odată ajuns în ţară am început construcţia grajdului; ulterior am cumpărat animalele, 25 de capre adulte plus 10 ieduţe din rasa Saanen. Aceasta este o rasă foarte productivă cantitativ. Exemplarele mele anul trecut fiind la prima fătare, am avut media de 3 l de lapte/zi. Anul acesta, la doar două săptămâni de la fătări, media este de 3,5 l de lapte/zi“, spune crescătorul.
O minibrânzărie pentru a fi mai aproape de consumator
Întreaga investiţie l-a costat pe Dumitrel undeva la 13.000 euro, la care se mai adaugă şi alte cheltuieli mici, care nu au fost luate în calcul, dar ceea ce l-a determinat să aleagă această rasă a fost capacitatea acesteia de a produce o cantitate foarte mare de lapte pe lactaţie, mai ales că exemplarele sale anul trecut, la prima fătare, au produs undeva la 650 litri, mai adaugă tânărul. „Anul acesta cred că o să măresc producţia cu aproximativ 25%. Caprele sunt menţinute tot timpul anului pe stabulaţie, asigurându-le o alimentaţie pe bază de lucernă uscată şi un amestec de cereale: 40% porumb, 20% ovăz, 20% orz, 20% şrot de floarea-soarelui, fiecare capră mâncând cam 1 kg/zi. Lucerna şi cerealele le achiziţionez de la agricultorii locali la preţul de 10 lei/balotul, respectiv 0,7 lei/kg de porumb, orz, etc. În prima fază, anul trecut laptele l-am dat unui procesator la preţul de 2 lei/ litru, ulterior am făcut brânză, rămânând plăcut surprins deoarece toţi cei care au cumpărat prima dată au venit şi a doua oară, împărtăşind şi altora, şi în felul acesta cu greu puteam satisface toate comenzile. Pe viitor aş dori să înmulţesc efectivul îndeajuns pentru a-mi face o minibrânzărie, încercând să scurtez drumul produsului, iar acela să fie de la producător direct la consumator, încheie Dumitrel Baltă.
Miniferma de la Scânteia este relativ nouă, fiind înfiinţată în luna mai 2019, când tânărul a revenit în ţară, după 9 ani de muncă în Spania, cu toate că ideea cu ferma de capre o avea din timpul facultăţii.
Beatrice Alexandra MODIGA
În acest moment, creșterea caprelor pentru producția de lapte se menține ca o afacere de nișă, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, la care se adaugă un plan bun în ceea ce privește comercializarea și procesarea laptelui. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă sunt și soții Dima, care au cumpărat 70 de animale în localitatea Amzacea, județul Constanța.
O familie dedicată
Roxana și Nelu Dima sunt doi orășeni dornici de mâncare sănătoasă, dar și de o afacere de familie. El, de meserie lăcătuș mecanic, și ea casnică s-au decis să investească într-o fermă de capre Saanen. „Prima dată am luat terenul, ne-am apucat de construcție, apoi mașina frigorifică și caprele. Inițial, am achiziționat 20 de capre Saanen, dar în acest moment avem un efectiv de 70 de capre, iubite și îngrijite și de copiii noștri, Bogdan și Diana. Am căutat să luăm un teren cât de cât aproape de oraș și animale productive, ușor de crescut, și să ne apucăm de treabă. Așa am ajuns să colindăm țara după capre bune și de rasă. Am căutat o rasă ce poate fi ținută la stabulație, deoarece aici, forța de muncă este o problemă. Ne dedicăm tot timpul creșterii lor, de aceea nici nu avem nevoie de căprar, iar acestea sunt sub observația noastră tot timpul. Cea mai mică problemă este recepționată imediat, iar mulsul se face mecanic la ora stabilită de noi. Nu avem oameni la muncă, iar acest lucru este o mare problemă pentru noi. Mă bucur totuși că am ales o rasă pe stabulație și astfel nu depind de nimeni“, spune Roxana.
Zile lungi…
În familia Dima zilele sunt lungi și încărcate. Pe lângă micuța fermă au în grijă și întreaga gospodărie. „Ziua de muncă începe la ora 8, când mulgem aproximativ 40 minute. După, strecurăm lăptele și îi dăm cheag sau punem la fiert pentru iaurt, depinde de ce am nevoie în ziua respectivă. Apoi, o oră cât stă laptele la cheag sau la fiert, mergem în curte; acolo ne așteaptă caprele, porcii, rațele și cățeii. Apoi, eu mă retrag în camera de brânză, unde stau aproximativ trei ore, timp în care îmi prepar brânza, iaurtul, cremele, urda sau ce mai am nevoie. În tot acest timp, soțul se ocupă cu munca prin curte. Și, iată, vine iar seara, iar mulgem, dăm cheag, facem brânză și asigurăm animăluțele pentru noapte. În jur de ora 21 încheiem activitatea. În cele din urmă ajungem să livrăm cu mașina frigorifică lapte, caș, telemea, iaurt, urdă, brânză în ulei de măsline cu mix de semințe și brânză frământată“, a menționat antreprenoarea.
Căprițele mănâncă dimineața și seara un amestec de porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și mazăre, în proporții diferite, porumbul fiind de bază, ne spune Roxana Dima. „Acestea au parte de trei mese pe zi și de apă proaspătă la discreție, plus de o porție de plimbare și mișcare doar în curte. Grajdul este făcut în așa fel încât mâncarea să nu se irosească; astfel hrănirea se face pe culoar în compartiment special.“
Pe viitor cei doi vor să mărească efectivul de capre, ne-a spus optimistă Roxana Dima. „Mereu investim câte puțin, de aceea peste 5 ani văd o dublare a efectivului, reușind astfel să bucurăm mai mulți oameni care ne solicită din toată țara. Dar, momentan suntem producători locali și nu putem livra decât local producția.“
Beatrice Alexandra MODIGA
Rasa de capre Saanen a fost cea care l-a convins pe primarul comunei Seaca din județul Teleorman, Lucian Călin, să reinvestească în zootehnie. Acesta a renunțat în 2014 la ferma de vaci pe care o avea de mai multă vreme și a schimbat registrul orientându-se către o altă specie. Astfel, a mers în Franța, a achiziționat 20 de ieduțe din rasă pură și a pornit alături de familie pe un alt drum, unul despre care spune că este mai rentabil.
Capre aduse din Franța
Pentru a începe o nouă afacere, Lucian Călin a mers în Franța pentru a achiziționa animale din rasă pură. „Investiția inițială a fost destul de mare. Am plătit 250 euro/iadă, dar pot spune că mi-am recuperat banii pentru că mai apoi am vândut ieduțele, nu am crescut atât de mult efectivul. Vând o ieduță cu 150 euro, pentru că le dau de mici, iar o capră cu 350-400 euro. În acest moment am 60 de capre, majoritatea din rasa Saanen, dar am câteva exemplare din rasa alpină franceză. În acest efectiv am 3 țapi, unul adus chiar din Franța, l-am cumpărat împreună cu cele 20 de ieduțe“, a declarat primarul.
Acesta susține faptul că rasa Saanen este rentabilă, are capre care îi asigură chiar și 7 litri de lapte/zi. I-am vizitat ferma înaintea Paștelui, iar la acel moment 45 de capre deja fătaseră. 7 dintre ele câte 3 iezi, 35 de câte 2 și doar 2 capre au fătat un singur ied. În total 52 de țapi și 38 de ieduțe. „Țapii fătați de capre mai bune îi opresc și îi vând pentru reproducție, restul îi vând pentru sacrificat, iar ieduțele le vând. În perioada Paștelui obțin 20-23 lei/kg, este un preț mulțumitor pentru mine pentru că nu investesc foarte mult în furajare, nu le dau concentrate, doar lucernă și porumb“, a mai adăugat Lucian Călin.
Furajare din sursă proprie și muls mecanic
În ceea ce privește furajarea, acesta a specificat faptul că le administrează hrană de 5 ori pe zi – dimineața grăunțe, după ce au fost mulse primesc prima masă de fân, la prânz iar fân, după-amiază a treia tranșă de fân, iar seara, atunci când sunt duse la muls, primesc iar boabe. „Eu cultiv 10 ha cu lucernă, deci le asigur furajarea din sursă proprie. Creșterea acestor capre nu diferă de creșterea caprelor din altă rasă, nu necesită îngrijire specială. Le îngrijesc, țin cont de vaccinurile recomandate și nu pot spune că sunt pretențioase. Le țin într-un spațiu deschis, dar în curte, nu pe câmp pentru că au ugerul destul de mare și trebuie să aibă un spațiu curat, amenajat pentru ele, astfel încât nu să se zgârie sau înțepe în mărăcini pe cine știe unde. Mulsul este mecanic, am un aparat cu două bidoane de inox și astfel pot mulge 4 capre în același timp. Am și sală de muls, dar încă nu am pus-o în funcțiune“, a punctat Lucian Călin.
Întrebat de ce a renunțat la ferma de vaci în favoarea caprelor, primarul a precizat faptul că a ținut cont de cerința din piață pentru că atât prețul laptelui, cât și cel al brânzei de capră sunt mai mari decât cele obținute pentru laptele ori brânza de vacă. În acest moment vinde brânza de acasă, are clienți fideli, inclusiv din București, dar mai ales din comună, care știu că beneficiază de un produs de calitate.
Originară din Elveția, Saanen este una dintre cele mai apreciate rase de capre. Producția și calitatea laptelui sunt motivele pentru care mai este cunoscută și ca Holsteinul caprelor. Media de lapte/zi este în jur de 5 litri, iar pe durata lactației de 9 luni producția variază între 600 și 1.000 de litri, la nivel european înregistrându-se chiar și recorduri de peste 1.200 de litri. Față de alte capre, cele din rasa Saanen au capul mai mic, urechile îndreptate înainte, gâtul lung, ugerul mare sub formă de pară, bine dezvoltat. Capacitatea acestora de a se înmulți este destul de bună, la un efectiv de 100 de capre putându-se obține anual între 180-250 iezi.
Larissa SOFRON
MAI JOS REPORTAJUL VIDEO