Producerea și comercializarea plantelor legumicole și aromatice a devenit o activitate economică de mare amploare, reprezentând o sursă de venituri importantă. În ceea ce privește creșterea producției horticole, un rol important l-a avut cercetarea științifică în domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultură.

O mare parte dintre plantele legumicole și aromatice conțin substanțe antioxidante, contribuind la descompunerea radicalilor liberi. Legumele constituie alimente de bază cu valoare nutritivă ridicată datorită conținutului bogat în glucide, proteine, lipide, vitamine, săruri minerale etc.; având un rol esențial în buna desfășurare a proceselor metabolice și fiziologice la nivelul organismului uman. Prelucrarea produselor horticole este un proces foarte important având în vedere păstrarea valorii nutritive, distrugerea microorganismelor și inactivarea unor substanțe toxice.

În ultima perioadă tot mai mulți consumatori sunt preocupați de calitatea și siguranța alimentară, ceea ce a dus la creșterea consumului de produse horticole ecologice. Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a produselor horticole a adus în atenția consumatorilor preparate cu valoare nutrițională și senzorială de o calitate superioară.

Unul dintre aceste produse îl reprezintă chipsurile din legume ca o alternativă mai sănătoasă la cele clasice. Pe lângă gustul aromat, acestea oferă și o acțiune antioxidantă ce contribuie la neutralizarea radicalilor liberi. Asezonarea chipsurilor din legume cu plante aromatice conduce la potențarea gustului și a efectelor benefice asupra sănătății organismului. Un rol important în realizarea capacității antioxidante o au carotenii, acidul ascorbic, polifenolii, flavonoidele și tocoferolii.

Astfel, în Laboratorul de tehnologii postrecoltă al Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV București a fost implementat proiectul intern EcoLegDry – Tehnologii de minimă procesare a legumelor ecologice în scopul obținerii unor produse inovative sănătoase, care are ca scop obținerea de chipsuri din legume ecologice prin tehnologii de procesare minimală.

Proiectul intern este realizat în parteneriat cu Facultatea de Horticultură și cu Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere.

Principalele rezultate obținute în urma implementării proiectului se referă la: realizarea unei tehnologii de minimă procesare prin deshidratarea legumelor ecologice și obținerea unor produse inovative cu calitate ridicată.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului a fost utilizată o serie de legume și plante aromatice ecologice, ale căror caracteristici sunt descrise în cele ce urmează:

Sfecla roșie

Sfecla roșie poate fi consumată crudă, sub formă de suc, fiartă sau coaptă, fiind populară în Europa Centrală și de Est. În ultimul timp aceasta este preparată și consumată și sub formă de chipsuri. Spre deosebire de fructe, principalul zahăr din sfeclă roșie este zaharoza, motiv pentru care extractele din sfeclă roșie prezintă activitate antihipertensivă și hipoglicemiantă, precum și o activitate antioxidantă ridicată. De asemenea, valoarea nutritivă este dată de prezența antocianilor, a hidraților de carbon, a vitaminelor (A, B1, B2, C), aminoacizilor (leucină, betaină, și alanină), macro- (K, P, Na, Ca) și microelementelor (Zn, Mn, Se, Mg, Fe), precum și a cantităților mari de citric și malic.

Cartof dulce

Cartoful dulce are un aport de aproximativ 86 kcal/100 g, fiind un aliment foarte bogat în carbohidrați și caroteni. Cartofii dulci conțin numeroase vitamine, cum ar fi vitamina B5 (acidul pantotenic), vitamina B6 (piridoxina), vitamina B1 (tiamina), niacină și riboflavină, esențiale organismului. Ridicat este și procentul de minerale, cum ar fi fier, calciu, magneziu, mangan și potasiu.

Păstârnac

Păstârnacul este o legumă cu un conținut mare de minerale și nutrienți, devenind astfel foarte sănătoasă. Rădăcina de păstârnac are un conținut ridicat de fibre alimentare care stimulează sistemul digestiv și reglează nivelul zahărului din sânge, reducând astfel și nivelul colesterolului; are un conținut mare de vitamina C, vitamina E, acid folic, calciu, potasiu, fier, zinc, magneziu și conținut redus de carbohidrați, sodiu și calorii. Păstârnacul este o rădăcinoasă înrudită cu pătrunjelul și cu morcovul, care, datorită aromei plăcute, poate fi consumată crudă în salate, este și ușor de preparat termic în supe, ciorbe, dar poate fi inclusă foarte simplu într-o varietate de rețete.

Busuioc

Aroma soiurilor de busuioc este dată de prezența unor compuși chimici precum: camfor, citral, camfen, anetol, eugenol, linalol, cineol etc. Plantele de busuioc constituie o sursă de fenoli, vitamine, substanțe minerale, caroteni etc. Flavonele, acidul rosmarinic, uleiul volatil, carotenii și acidul ascorbic prezintă o puternică activitate antioxidantă. Conținutul în flavonoizi determină o mai bună protecție a sistemului imunitar.

Lophantus

Plantele de Lophantus (Agastache foeniculum) au un continut ridicat în acid rozmarinic, cafeic și flavonoide (apigenina și quercetin).

Compoziția chimică (acid cafeic, alcaloizi, compuși fenolici, estragol, anetol, vitamine, minerale și alți compuși utili) îi conferă rol antibacterian, antifungic, proprietăți antiemetice, antivirale, antiinflamatorii și antipiretice, planta fiind utilizată în afecțiuni cardiovasculare, neurologice și digestive. Datorită aromei lophantusul este folosit în gastronomie pe post de condiment popular în produsele culinare. Lăstarii tineri proaspeți și uscați sunt folosiți pentru produsele de copt și ca mirodenii pentru diverse feluri de mâncare. Este o plantă aromatică de neînlocuit în multe bucătării din întreaga lume.

Chipsurile de legume obținute au fost prezentate la târguri de invenții și au obținut două medalii de aur și două de argint la saloane precum: Salonul Internațional de Invenții „2nd International exhibition InventCor“ desfășurat în perioada 16-18.12.2021 – Deva și la Salonul Internațional de Invenții Salonul Internațional de Invenții INVENTICA, ediția a 26-a, din 22-24 iunie 2022, Iași, România.

Informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului și rezultatele obținute puteți găsi atât pe pagina web a proiectului https://www.usamv.ro, cât și pe pagina de ResearchGate dedicată https://www.researchgate.net. Mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate puteți găsi pe pagina web a USAMV București http://www.usamv.ro/.

Șef lucr. dr. Monica BADEA, CS III dr. ing. Andreea Stan
USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

În numărul trecut al revistei am făcut o descriere succintă a grădinii biointensive din cadrul Facultății de Horticultură, USAMV București. Am vorbit despre modalitățile de îmbunătățire a structurii solului și despre alternativele naturale care ne ajută să ținem dăunătorii și bolile departe de grădina ecologică. În prezentarea susținută cu ocazia Zilelor Horticulturii, prof. univ. Viorica Lagunovschi ne-a vorbit și despre plantele pe care le putem cultiva într-o astfel de grădină.

Salata iute și spanacul urcător

În grădina de la USAMV plantele sunt cultivate într-o combinație realizată și „după carte“, dar și experimental. Astfel, printre plantele de căpșune în grădina biointensivă este cultivat sparanghel, plantă perenă care, în funcție de condițiile asigurate, poate să fie productivă și 7-8 ani, dar și fasole din mai multe varietăți. Fasolea este o plantă autofertilă, de aceea soiurile diferite trebuie plantate la distanță foarte mare, iar pe suprafața de la USAMV, spune dna Lagunovschi, sunt cultivate doar două varietăți pentru a evita corcirea. Salata iute este o altă plantă cultivată în grădina biointensivă. Spre deosebire de salata obișnuită, care, în condiții de lumină și de temperatură ridicată înflorește rapid, această specie nu reacționează atât de mult la condițiile de mediu și, ca urmare, nu va înflori atât de repede. Puteți avea așadar salată verde mai mult timp la dispoziție. Spanacul urcător, o specie aclimatizată la stațiunea de cercetare de la Buzău este deosebit prin faptul că, prin comparație cu spanacul comun, nu dezvoltă atât de rapid tulpina floriferă care îl face nepotrivit pentru consum. În plus, face și niște fructe foarte bune, de dimensiunea unor afine mai măricele, care sunt foarte gustoase și pot fi consumate. Frunzele acestui spanac sunt foarte mari, groase și cărnoase, sunt extraordinar de gustoase și nu conțin atât de mulți oxalați de calciu.

Vinetele albe și busuiocul

Vinetele sunt o altă opțiune pentru grădinile ecologice.

„Cei mai mulți dintre consumatori sunt obișnuiți cu vinetele de culoare neagră, dar există mai multe soiuri, inclusiv vinete albe și violete. În cazul vinetelor albe, spre exemplu, semințele sunt mult mai puține decât semințele vinetelor negre și nu sunt răspândite în toată pulpa, se formează doar la baza fructului. Ca atare, sunt mult mai ușor de îndepărtat, iar salata de vinete făcută din acest soi va avea o culoare plăcută pentru că semințele sunt de culoare albă. Vinetele de culoare violet sunt foarte atractive prin culoarea lor, de aceea cei care înființează grădini ecologice merg pe această variantă. În plus, pulpa acestui soi este foarte fină. O altă plantă cultivată în grădina noastră este busuiocul. Este importantă de știut că acesta nu trebuie plantat în câmp până când temperaturile nu încep să crească. În grădina de la USAMV sunt cultivate 15 varietăți de busuioc (busuioc cu frunză creață, cu miros de lămâie, cu miros de trandafir, busuioc cu frunza de culoare roșie etc.). Avem o mulțime de combinații de culori și de mirosuri. Oamenii cunosc busuiocul mai mult pentru întrebuințarea lui în timpul slujbelor religioase, ca plantă sfântă, dar să știți că acesta este foarte bun și pentru consum. Este recomandat, spre exemplu, sub formă de ceaiuri celor care vor să slăbească fără prea mari eforturi. Busuiocul are în plus și un puternic efect bactericid și pe acest lucru ne bazăm și noi foarte mult în grădina de aici. Din busuioc se pot face multe decocturi pe care să le folosim ulterior pentru a stropi plantele. Astfel le vom proteja de anumite boli sau dăunători“, a spus dna Lagunovschi.

Lufa și pepenele de iarnă

Cucurbitaceele, respectiv castraveții și pepenii, pot fi, de asemenea, cultivate în sistem ecologic. Lufa sau buretele vegetal care face parte din această familie este o altă opțiune.

Potrivit dnei Lagunovschi, „deși suntem obișnuiți să cumpărăm buretele vegetal pentru a-l utiliza în baie, lufa pe care noi o cultivăm în această grădină biointensivă poate fi consumată atunci când fructele sunt tinere. Mâncărurile făcute din lufe se prepară asemănător celor din dovlecel. Tăiați lufele și preparați-le sub formă de paneuri sau amestecate în salată. Avem în cultura de aici și pepenele de iarnă, un fruct care se postmaturează, care are nevoie să stea în depozit o perioadă pentru a se coace. În momentul formării semințelor lui, acestea sunt acoperite cu un fel de pâslă de culoare albă, să-i spunem. Dacă este consumat imediat după recoltare, acest pepene de iarnă are un gust extrem de asemănător cu al dovleacului și nu este foarte gustos. De aceea trebuie pus la păstrare până aproape de Crăciun sau de Revelion, când gustul lui devine excepțional. Astfel putem consuma pepene într-o perioadă calendaristică în care acesta lipsește de pe piață. În grădină mai avem și soiuri de ardei iute din care putem face multe macerate pe care să le folosim apoi în tratamente împotriva dăunătorilor. Avem aici un soi de ardei iute, considerat unul dintre cei mai iuți din lume.“

Zeolit împotriva musculiței albe de seră

În grădina ecologică de la USAMV prezența bolilor și dăunătorilor este permanent o preocupare. Deși, spune dna Lagunovschi, din experiența anilor anteriori asocierile de plante făcute a adus multe avantaje și nu prea au fost probleme fitosanitare, nu este exclus ca la un moment dat acestea să apără.

„Musculița albă de seră, spre exemplu, este un dăunător polifag. Asta înseamnă că îi place orice plantă. În interiorul serelor de aici există foarte multe plante și, în momentul în care se fac tratamente împotriva musculițelor albe de seră, acestea ies afară. Am descoperit anul trecut un produs pe bază de zeolit care, deși este recomandat pentru fertilizare (este un fertilizant foliar), s-a dovedit a fi foarte util în îndepărtarea musculiței albe. Am folosit acest produs pentru a stropi tomatele. La momentul stropirii acestea erau foarte mari, iar după aplicarea produsului arătau de parcă ar fi fost date cu var. Am constatat cu surprindere că musculița albă era peste tot, mai puțin pe roșii. Practic, pelicula de pe suprafața frunzelor a protejat plantele de musculițe.“

Laura ZMARANDA

Despre beneficiile plantelor și despre cât de bine este să avem plante în casă știm cu toții. Pe lângă culorile minunate și purificarea aerului, îngrijirea plantelor are efect terapeutic. Dar știați că anumite plante atrag iubirea și prosperitatea?

Fiecare plantă este un miracol în felul său și un dar al naturii de la care avem mereu de învățat. De altfel, fiind daruri ale naturii pentru noi, oamenii, sunt prețuite încă din cele mai vechi timpuri. Frumoasă, grațioasă, delicată, elegantă, orhideea este foarte ușor de îngrijit și este bine să o avem în casă deoarece atrage iubirea, pacea și întărește prieteniile. Grecii antici asociau orhideea cu virilitatea și fertilitatea, astfel că orhideele sunt cadouri perfecte pentru cuplurile care își doresc copii. Originară din China Antică, orhideea se găsește în diferite nuanțe de alb, albastru, galben, portocaliu sau roșu, iar unele plante au un miros subtil de citrice.

Busuiocul

Busuiocul este una dintre plantele despre care se spune că atrage iubirea, pasiunea, dragostea și succesul. Totodată, busuiocul are și un miros plăcut, puternic și o aromă desosebită dacă îl folosim în mâncare, fiind înrudit cu alte plante benefice printre care oregano și rozmarin. Busuiocul are multiple beneficii pentru stimularea imunității, iar extractul de busuioc și-a dovedit eficacitatea într-o varietate de afecțiuni, ceea ce îl transformă într-una dintre cele mai importante ierburi aromatice din ziua de azi. Studiile științifice arată că busuiocul are multiple beneficii fiind: antiinflamator, antioxidant, de combatere a cancerului, analgezic (combate durerea), de reducere a febrei, de prevenire a diabetului, de protecție a ficatului (hepatoprotector), de protecția a vaselor de sânge, de stimulare a imunității, antistres.

Lămâiul

O altă plantă pe care este bine să o avem în casă este lămâiul, acesta aducând dragoste, fericire și lumină în casă. Despre lămâi se spune și că este simbolul purificării și al prieteniei, iar, dacă bem ulei de lămâie diluat într-o noapte cu lună plină, ne va crește nivelul energetic. Originar din Asia, lămâiul poate crește și până la 10 metri înălțime, într-o livadă. Atunci când îl ținem în casă, trebuie să-l plantăm într-un ghiveci destul de mare pentru ca rădăcinile să aibă loc să se dezvolte. Este important ca locul în care ținem lămâiul să fie luminos căci planta adoră lumina. În ghiveci, un lămâi poate ajunge la 2 metri.

Iasomia

O altă plantă pe care este bine să o avem în casă ori în grădină este iasomia, cu flori superbe care miros minunat. De altfel, iasomia este una dintre cele mai parfumate și mai nobile plante pe care le putem avea în casă ori în grădină. Iasomia atrage iubirea și banii în casele noastre, iar uleiul de iasomie este unul dintre cele mai puternice afrodisiace, ceea ce o face un instrument eficient pentru cei care doresc menținerea pasiunii într-o relație de cuplu. Iasomia de grădină mai este numită și „regina florilor“, planta fiind cunoscută încă din Antichitate, pe vremea când vechii egipteni și greci o utilizau pentru îngrijirea rănilor. Sub formă de ceai  a început să fie utilizată de chinezi, proprietățile sale fiind multiple.

Levănțica

Cu un miros plăcut ce îmbunătățește starea de spirit, având proprietăți de calmare, levănțica atrage și dragostea. Originară din Africa de Nord și regiunile muntoase din zona mediteraneană, lavanda a fost utilizată încă din perioada Egiptului Antic. Ulterior, lavanda a devenit nelipsită în toate produsele de îngrijire corporală în Persia, Roma și Grecia Antică. Potrivit credințelor de atunci, lavanda avea proprietăți ce ajutau la purificarea trupului și a minții. De-a lungul vremii, lavanda a început să fie folosită și ca remediu naturist pentru insomnie, anxietate, depresie, acnee, stări de greață, iritații ale pielii, migrene și chiar căderea părului.

Bambusul

O altă plantă benefică este bambusul, o plantă despre care specialiștii în Feng Shui spun că atrage bucuria, prosperitatea, împlinirea dorințelor, norocul. De asemenea, bambusul oferă protecție și ajutor în dezvoltarea spirituală. Ușor de întreținut și deloc pretențios, bambusul crește foarte ușor și este decorativ, verdele său colorând și înveselind orice încăpere. Bambusul poate fi pus într-o tăviță decorativă sau un alt vas mic, transparent, în care putem pune pietricele albe din apă dulce, cu rol deosebit de important căci rădăcinile plantei se fixează de acestea. Pentru că îi place apa, bambusul nu trebuie lăsat fără apă, fiind nevoie să-l udăm în permanență. Dacă îl punem într-un vas cu apă trebuie să ne asigurăm că are mereu apă proaspătă. La fel ca pentru orice plantă, cea mai bună apă este cea de ploaie sau cea filtrată. Pentru sănătatea bambusului, o dată pe lună este bine să-l scoatem din vasul în care l-am pus și să-l spălăm sub jet de apă rece, în special la rădăcină. De asemenea, este bine ca frunzele să fie șterse cu o cârpă curată și uscată.

Simona-Nicole David

Dezvoltarea comercială a plantelor ca surse de antioxidanți atât pentru a spori sănătatea animalelor, cât și performanța acestora este de interes actual. Printre sectoarele de creștere a animalelor, sistemele de producție avicolă au cele mai intense evoluții, în special în domeniile nutriției, controlului bolilor, ameliorării, gestionării și organizării cerințelor nutriționale, împreună cu presiunea creșterii cererii de produse de origine avicolă, precum și amenințările privind agenții patogeni. Așadar, acest sector are foarte mare nevoie de cercetare în domeniul nutriției și de producții durabile, bazate în special pe plante, datorită avantajelor precum costuri reduse, biodisponibilitate crescută, fără efect rezidual, fără a cauza rezistență la antibiotice etc.

Busuiocul (Ocimum basilicum) este o sursă de ulei esențial care conține constituenți activi biologic cu proprietăți antioxidante și antimicrobiene dovedite științific (Duke și colab., 2008; Hanif și colab., 2011). Nworgu și colab. (2013) au arătat că puicuțele care au avut inclus în dietă 10 și 15 g frunze de busuioc/pasăre la interval de trei zile au avut valori crescute ale hemoglobinei, volumului celulelor plachetare și neutrofile, proteinelor totale și concentrații reduse de colesterol, uree și creatinină în sânge. Hammershøj și Steenfeldt (2012) au raportat că administrarea timp de 5 săptămâni a silozului de porumb incluzând 30 g/kg busuioc în dieta găinilor a dus la creșterea producției de ouă și a obținerii ouălor de înaltă și diferențiată calitate.

ibna fitoaditivi

Cimbrul (Thymus vulgaris L.) este o plantă cultivată mai ales în regiunile mediteraneene și este printre plantele care au primit atenție sporită datorită proprietăților sale antioxidante și antibacteriene. Conversia hranei și producția de ouă au fost îmbunătățite în urma suplimentării dietei găinilor ouătoare cu cimbru la un nivel de includere de 0,1 și 0,5%; totodată, s-a redus semnificativ nivelul de E. coli din dejecții (Bölükbaşi și Erhan, 2007). El-Hack și Alagawany (2015) au arătat că suplimentarea dietei găinilor ouătoare cu cimbru (3 sau 6 g/kg dietă) nu a influențat numărul de ouă, cu excepția vârstei curpinse între 36 și 40 de săptămâni. Aceiași autori au raportat că suplimentarea dietei cu cimbru (9 g/kg) poate îmbunătăți performanța productivă, parametrii sanguini și activitatea enzimelor antioxidante.

Salvia (Salvia officinalis) este o sursă naturală de flavonoide și compuși polifenolici (de exemplu, acid carnosic, acid rosmarinic și acid cafeic) care posedă caracteristici antioxidante și antibacteriene puternice (Hamidpour și colab., 2014). Suplimentarea dietei găinilor ouătoare cu 0,1; 0,25; 0,5; și/sau 1,0 g ulei esențial de S. officinalis/ kg a crescut activitatea glutation peroxidazei (GPx) în mucoasa duodenală, ficat și rinichi, activitatea fagocitară în sânge și a scăzut concentrația de malondialdehidă (MDA) în plasmă și ficat (Placha și colab., 2015). Conform unor cercetători (Kaya și Turgut, 2012), extractele de salvie și cimbru utilizate ca alternative la antioxidanții sintetici au avut efecte benefice asupra unor parametri de performanță și de calitate ai ouălor și pot fi utilizate în locul vitaminei E ca metodă de prevenire a oxidării lipidelor. Mai mult decât atât, Kaya și Turgut, (2012) au arătat că un nivel ridicat al acestor extracte (300 ppm) poate fi utilizat ca agent hipocolesterolemic la găinile ouătoare. Conform studiului lui Bölükbaşi și Erhan (2007), conversia furajelor găinilor ouătoare a fost îmbunătățită prin suplimentarea dietei cu salvie. De asemenea, s-a stabilit că concentrația de E. coli din probele de dejecții a fost redusă semnificativ odată cu utilizarea uleiului de cimbru și a uleiului de rozmarin în dietele administrate găinilor ouătoare. Însă uleiul de cimbru și uleiul de rozmarin au prezentat o activitate antimicrobiană mai mare decât uleiul de salvie.

Plantele precum busuiocul, cimbrul și salvia sunt suplimente valoroase pentru nutriția găinilor ouătoare care pot îmbunătăți performanțele productive și reproductive, calitatea ouălor, starea generală de sănătate și cea intestinală.

Mihaela SĂRĂCILĂ
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Studiu finanțat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin proiectul ADER 9.1.2./14.10.2019

Una dintre rețetele vechi, întâlnite des la mănăstirile grecești și cretane, este cea a pâinicilor cu ierburi aromatice – rozmarin, busuioc – și nuci sau muguri de pin. Firește, în funcție de preferințele fiecăruia, în loc de rozmarin și busuioc se pot adăuga orice alte astfel de plante. O variantă ar fi crearea unui amestec de ierburi aromatice diferite pentru obținerea unui gust mult mai interesant.

Ingrediente:

  • 1 kilogram de făină* (putem combina făină albă cu făină integrală de grâu, de secară etc.);
  • 3 lingurițe de rozmarin uscat;
  • 3 lingurițe de busuioc uscat;
  • 5 lingurițe de miere încălzită;
  • 1 ceașcă de nuci măcinate sau de semințe de pin;
  • 90 grame de drojdie de bere;
  • o jumătate de ceașcă de untdelemn;
  • 250 ml de apă caldă;
  • sare (după gustul fiecăruia).

Mod de preparare

Făina se pune într-un lighean, apoi se adaugă sarea, rozmarinul, busuiocul, nucile sau semințele de pin, untdelemnul și mierea. În mijloc se face o adâncitură în care se va pune drojdia ce a fost dizolvată în apă caldă înainte. Se frământă câteva minute, se presară cu făină și se lasă puțin la odihnit aluatul acoperit cu un ștergar curat de bucătărie. După jumătate de oră, se ia din nou la frământat și se formează pâinișoare de un centimetru grosime. Acestea se așază într-o tavă unsă cu untdelemn sau cu hârtie de copt și se mai lasă puțin la crescut, la căldură.

După ce au mai crescut, se înțeapă cu furculița sau cu o scobitoare și apoi se ung cu puțin untdelemn. Pâinicile se introduc în cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius și se lasă la copt pentru 20-30 de minute. Se scot, se ung cu puțină apă rece și se acoperă cu un ștergar curat de bucătărie.

Se pot consuma calde sau se pot lăsa pentru a doua zi. O variantă interesantă este adăugarea unui vin roșu demisec. Peste pâinea abia scoasă din cuptor se presară zahăr deasupra. Mixul de arome va fi absolut încântător: vin, nuci, ierburi aromatice, dulceața mierii și a zahărului: un deliciu!

După cum vedeți, aceste pâinici se fac foarte ușor și sunt deosebit de gustoase. Dacă v-am convins să vă încercați măiestria în bucătărie, vă dorim spor la treabă și poftă bună!


*Se poate adăuga inclusiv făină de năut; aceasta va merge perfect cu făina de grâu și va da o textură mai omogenă pâinicilor. În plus, făina de năut este și bogată în proteine și va fi mult mai sățioasă.


Simona-Nicole David

Soluția ideală de a avea, peste iarnă, plante-condiment ori aromatice în casă este să le cultivați în ghivece. Pentru aceasta este suficient un spațiu cu multă lumină naturală, unde să fie asigurată o temperatură de 20-30 de grade Cesius, mai multe ghivece și diferite amestecuri de pământ.

Busuiocul (Ocimum basilicum) se seamănă într-un vas de ceramică pentru că acesta păstrează umiditatea de care are nevoie planta. Se alege un substrat format din pământ de flori bogat în micro și macro elemente, se împrăștie semințele, se acoperă cu 3-6 mm de pământ, fără a-l tasa. Perioada de germinare este de 8-14 zile, iar cea de maturare, de 60 de zile. Planta preferă soarele, căldura, apa, însă nu suportă crusta formată la suprafață, astfel că e nevoie de o afânare periodică.

Cimbrul (Satureja hortensis) preferă un sol ușor, un spațiu intens luminat  și cu mult soare. Din acest motiv se seamănă înainte de lunile de iarnă, când ziua este încă lungă. La ghiveci reușește și plăntuța recuperată din grădină și replantată în vase cu diametrul de 9 cm.

Oregano (Origanum vulgare) se poate înmulți prin semințe, lăstari sau butași, ultima variantă fiind și cea mai practicată. Planta are nevoie de un substrat fertil, bine drenat, preferând locurile însorite.

Menta (Mentha piperita) nu suportă căldura excesivă, se dezvoltă la semiumbră, are nevoie de pământ umed. În ghiveci se plantează rădăcinile recuperate din grădină sau cumpărate din magazinele de specialitate. Pentru că sistemul radicular este profund, ghiveciul trebuie să fie unul de dimensiuni mai mari.

Dafinul (Laurus nobilis) are nevoie de un substrat fertil, foarte bine drenat, cu pH neutru sau ușor alcalin. Preferă spații călduroase, aerisite și bine luminate, cu soare direct, iar iarna temperatura nu trebuie să scadă sub 10 grade Cesius. Umiditatea ideală este de 75-80%. Pentru că planta se obține dificil, un astfel de arbust la ghiveci se poate achiziționa din magazin, planta (1-2 m înălțime) putând fi menținută în casă pentru foarte mulți ani.

Maria BOGDAN

În ziua de astăzi avem nenumărate posibilități și variante de odorizante pentru a împrospăta plăcut locuința, biroul sau mașina. Însă v-ați gândit măcar o clipă cât de periculoase sunt aceste produse pentru starea noastră de sănătate? De cele mai multe ori conținutul odorizantelor este toxic și nu face altceva decât să ne îmbolnăvească încet și sigur.

Fără odorizante

Vestea bună este că plantele pot înlocui cu succes rolul odorizantelor; în plus, ele au puterea de a purifica aerul din casă. Trebuie doar să învățăm să trăim într-un mediu sănătos, cu un aer curat și plin de arome diverse emanate de plantele pe care natura ni le-a oferit. Aceste minunăţii spectaculoase se comportă ca un plămân vegetal care aspiră noxele din locuinţă. Știați că în anul 1989 cercetătorii de la NASA au realizat un studiu pentru a depista care sunt cele mai harnice plante în curățarea mediului din cămin? Oamenii de știință au analizat compoziția aerului și au găsit numeroase substanțe nocive. Printre acestea se numără tricloretilena, care provine din adezivi, vopsea, mochete, parchet sau mobilă recent achiziționată. De asemenea, benzenul, xilenul și amoniacul sunt alte substanțe toxice care se găsesc în aproape orice locuință. În urma analizei efectuate, cercetătorii au fost uimiți să afle cât de eficiente pot fi  banalele flori de apartament deoarece acestea pot elimina până la 87% din cantitatea de toxine din aer. Printre florile studiate se numără fiscusul, aloe vera, clorophytum sau cactusul. Bineînțeles, lista micilor inamici ai substanțelor toxice poate continua.

Busuiocul, pe lista preferințelor

De asemenea, busuiocul este unul dintre cele mai îndrăgite plante aromatice și este nelipsit din bucătăria gospodinelor. Răspândește rapid un parfum plăcut, ține insectele la distanță și poate fi cultivat cu ușurință în ghivece sau în jardiniere. „Cred că busuiocul este cap de listă în privința purificării aerului. Un alt exemplu de plantă ce curăță aerul este valul miresei sau clorophytum. Planta absoarbe fumul de țigară și substanțele cancerigene pe care acesta îl conține. De asemenea, cactusul poate capta undele electromagnetice care împânzesc spațiul nostru și pe care nu le vedem, însă pot avea efecte nefaste. Această plantă este recomandată să fie așezată lângă televizor. Mai sunt și alte plante ca ficusul, Dracaena, iedera care absorb benzenul, formal­dehida, compuși toxici ce se ascund în mobilier, parchet, diferiți solvenți care sunt folosiți în industria mobilei. Totodată, pe lângă rolul de purificator, crizantema poate fi folosită ca plantă repelentă contra țânțarilor. Organele vegetative ale plantei emană substanțe ce alungă insectele și în special țânțarii“, spune dr. ing. Costel Vînătoru, cercetător la SCDL Buzău.  Este important să menţinem un contact cât mai strâns cu natura și nu să ne îndepărtăm de ea! Decorarea casei cu plante este un pas bun în acest sens şi o decizie inspirată nu numai din punct de vedere estetic, ci şi în ceea ce privește menţinerea unui grad bun de sănătate. De asemenea, pentru a ne bucura şi mai mult timp de florile din locuinţa noastră trebuie să le acordăm şi un pic de atenţie. Una dintre cele mai comune greşeli în privinţa plantelor de apartament este udatul excesiv. Vara florile se udă mai des, chiar zilnic, iar în sezonul rece acestea se udă mai rar pentru a face o corelaţie între temperatura din încăpere şi frecvenţa udărilor.

Ruxandra HĂBEANU

Gălbenelele

Aceste flori minunate au, pe lângă aspect, culoare, proprietăți medicinale, și o calitate deosebită – țin țânțarii la distanță. Prezența lor în grădină vă va feri familia și animalele de țânțari. Ceea ce este interesant este faptul că ele pot fi plantate atât primăvara, cât și toamna. Tot ce trebuie să faceți este să le asigurați o zonă însorită și un sol fertil. Pentru a vă păzi cât mai eficient plantați-le cât mai aproape de zona de luat masa sau unde stați mai mult în grădină. În acest sens, puteți folosi spațiul din grădină sau, și mai bine, le plantați într-un recipient, ghiveci, coș pe care să-l puteți muta apoi când și unde doriți.

planta galbenele

Roinița

Melisa sau „floarea stupului“, așa cum mai este numită această plantă, are o serie întreagă de proprietăți, nu doar curative, ci și repelente pentru fluturi și păsări, dacă doriți ca acestea să nu vă viziteze grădina. Plantați câteva tufe de roiniță pentru că vă poate oferi extrem de multe beneficii. Sub formă de ceai, tinctură băi sau chiar ca umplu­tură în realizarea unei pernițe aromatice, ea poate face minuni. Grație uleiurilor volatile, frunzele au efect ușor sedativ, oferind un somn liniștitor, o acțiune antivirală și antibiotică, dar este considerată și cea mai bună plantă împotriva bolilor de inimă. Nu are nevoie de prea multă îngrijire, în schimb mirosul ei va debusola țânțarii atunci când vor încerca să găsească gazdele lor obișnuite în grădină.

planta roinita

Busuiocul

Considerat la indieni planta lui Krishna și a lui Vishnu, iar la romani planta dragostei și a fertilității, busuiocul a avut întotdeauna o aură sacră. Dincolo de această dimensiune spirituală, busuiocul are incredibile proprietăți vindecătoare. El poate fi recoltat din iunie până toamna târziu și folosit proaspăt, sub formă de tinctură, ceai, băi sau ulei volatil. Pentru efectul repelent împotriva țânțarilor acesta se plantează în ghivece individuale pentru a fi mutate în spațiile unde doriți să aveți protecție împotriva insectelor înțepătoare.

planta busuioc

Lavanda

Dacă vreți să renunțați la spray-urile din comerț pline de chimicale, aflați că lavanda poate fi o soluție naturală, plăcut mirositoare și eficientă în a ține țânțarii departe de familie. De altfel, acest ulei este de multe ori folosit ca ingredient în substanțele repelente de pe piață, doar că în compoziția acestora mai apare și DEET (dietil toluamida), o substanță chimică despre care cercetările spun că până la 15% este absorbită prin piele direct în fluxul sanguin, afectând celulele nervoase și determinând schimbări comportamentale. De aceea, mult mai sănătos ar fi să apelăm la uleiul de lavandă pe care să îl diluăm într-un alt ulei cum ar fi cel din migdale dulci, nucă de cocos sau uleiul organic de soia care și el, aplicat pe piele, va avea același efect împotriva țânțarilor. Lavanda vă poate apăra înveselind totodată grădina sau poate fi o bună santinelă plantată într-un ghiveci și ținută în preajma membrilor familiei.

planta lavanda

Usturoiul

Dacă stați mai mult prin grădină și aveți zone umbroase sau mai umede în care știți că sălășluiesc țânțarii, vă puteți feri de ei cu ajutorul usturoiului. Pregătiți într-un blender un amestec din 4 căței de usturoi și câteva linguri de apă, treceți mujdeiul obținut printr-o strecurătoare, pentru că veți avea nevoie doar de uleiul din usturoi, nu și de pulpă, apoi amestecați totul cu 3,5 litri de apă. Turnați lichidul într-un recipient cu pulverizator și stropiți zonele în care își fac veacul țânțarii. În felul acesta veți scăpa nu doar de țânțari, ci prin efectul antibacterian al usturoiului veți feri și plantele de multe boli. Din păcate, metoda poate fi aplicată doar în grădină, pentru că în casă mirosul v-ar ține și pe dumneavoastră la distanță. În schimb, puteți folosi atât în casă cât și pe piele ulei de mentă. Va avea același efect împotriva țânțarilor.

usturoi capatana

Patricia Alexandra POP

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură vine în întâmpinarea legumicultorilor cu două soiuri noi. În continuare vom prezenta caracteristicile acestora.

Soiul de ridichi de lună ANTIŢA

Acesta este un soi timpuriu, destinat cultivării în seră, solar, câmp, cu o toleranţă bună faţă de agenţii patogeni, cu potenţial de producţie. Este un soi rezistent la crăpare, cu gust plăcut, destinat consumului în stare proaspătă. Greutatea medie a fructului este de 40.8 g şi are un diametru de 4,2 cm. Are forma rotundă, culoare exterioară roşu deschis, iar culoarea interioară este albă, fără influenţe de roşu în pulpă. Soiul de ridichi de lună ANTIŢA a fost omologat în anul 2014 şi îl are drept autor pe dr. ing. Costel Vânătoru din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Soiul de busuioc VIOLET DE BUZĂU (Ocimum basilicum var. violaceum)

Este un soi de busuioc roşu ce urmează să fie omologat în şedinţa ISTIS din luna noiembrie 2015. Acesta poate fi cultivat cu succes atât în spaţii protejate, cât şi în câmp deschis (30 cm între plante pe rând şi 70 cm între rânduri), dar şi în ghivece.

Principalele caracteristici: • este un soi semi­timpuriu, ce înfloreşte vara-toamna; • este o plantă anuală, varietate de busuioc roşu-violet; • talia plantei este de 60-70 cm; • diametrul tufei are 40-45 cm; • forma plantei este erectă. Tufa este ramificată, uşor răsfirată, cu un foliaj mediu-bogat, cu frunze uşor zimţate; • forma limbului frunzei este eliptică; • culoarea frunzelor este neobişnuită, violet-purpurie, datorită conţinutului mare de antocianine; • floarea are corola de culoare roz-violet; • seminţele eliptice de 2/1 mm au culoarea negru uşor maroniu şi sunt mate; • masa a 1.000 de seminţe este 1,3 g, iar la un gram sunt 750 de seminţe; • polenizarea este liberă. Potenţialul de producţie. Este un soi rezistent la bolile şi dăunătorii specifici, cultura neînregistrând pierderi. Producţia de iarbă proaspătă este de 10-12 t/ha. Busuiocul VIOLET DE BUZĂU are o capacitate de păstrare a seminţelor medie (3-4 ani), fără a se diminua prea mult capacitatea de germinare. Domeniul de aplicabilitate. Este o plantă condimentară, ornamental – decorativă, ce se cultivă prin semănat direct şi prin răsaduri şi care suportă o mare flexibilitate în funcţie de scopul culturii. Se utilizează în scop culinar, ornamental şi medicinal, existând posibilitatea utilizării şi în industria parfumului datorită aromei puternice mentolate, foarte plăcute. Beneficiari potenţiali pot fi societăţile agricole de profil, cultivatorii privaţi sau asociaţi, industria alimentară, cosmetică şi medicina complementară.

Autorii soiului sunt dr. biol. Floarea Burnichi şi CS III Bebea Petruţa din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti