Lansarea Centrului de cunoștințe, educație și inovare în agroecologie Wallachia Organics

Consorțiul de clustere Inter-Bio, în colaborare cu Primăria orașului Breaza, lansează, cu ocazia celebrării Zilei europene a agriculturii ecologice, Centrul de Cunoștințe, Educație și Inovare în Agricultură – WALLACHIA Organics.

Ziua europeană a agriculturii ecologice a fost lansată de Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European în anul 2021 cu scopul de a spori conștientizarea cetățenilor europeni privind avantajele acestor practici pentru fermieri și consumatori și pentru a susține atingerea țintei de 25% suprafață organică, în 2023. Ca parte din mișcarea europeană organică Inter-Bio invită tinerii, cetățenii, consumatorii, fermierii la acest eveniment ce se va desfășura la Breaza, cu expunerea unor produse ecologice certificate.

Viitorul centru își propune să colaboreze cu alte centre similare din țară și străinătate, să valorifice experiența dobândită la Innovation Hub Bio Danubius Cluster, centru dezvoltat în cadrul proiectului european Agro-ecology Transect, precum și cunoștințele dezvoltate în cadrul unor comunități de practică prin intermediul proiectului Organic Targets for Europe.

„Ziua agriculturii organice este un prilej de a ne adresa cetățenilor, consumatorilor și, în special, tinerei generații asupra acestui tip de agricultură care este în armonie cu natura și biodiversitatea. Ne adresăm, în special, tinerilor fermieri și tinerilor consumatori pentru a-i mobiliza să înțeleagă și să promoveze aceste valori pentru a reuși să renunțe la practici dăunătoare sănătății care au invadat societatea românească. Prin bunăvoința Primăriei orașului Breaza vom avea un prim centru de educație, cunoștințe și inovare în domeniu“, a declarat prof. univ. Costin Lianu, președinte Inter-Bio.

Consorțiul de clustere Inter-Bio cuprinde Innovation Hub Bio Danubius, Bio Concept Valea Prahovei, Bio Oltenia și Bionest.

(I.B.)

Tânărul Claudiu Benchea din comuna Cergău, satul Lupu, judeţul Alba, împreună cu tatăl şi bunicul său se ocupă de un efectiv de 400 de capete din rasele Ţurcană, Breaza şi Oacheşă. Tânărul spune că anul acesta a fost unul bun în ceea ce priveşte producţia de lapte, iar acesta este şi motivul pentru care vrea să mărească turma în următorii ani la un efectiv de 650 de capete.

70% din turmă cu rasele Breaza şi Oacheşă

Lui Claudiu oile i-au plăcut de mic copil, iar ferma a moştenit-o de la tatăl său, care după Revoluţie, mai exact prin anii ’92, şi-a cumpărat o turmă de oi, spune tânărul crescător. „Acum avem împreună o turmă de oi cu peste 400 de capete rasa Ţurcană, cu toate că mai mult îmi plac rasele Breaza şi Oacheşă, iar de câţiva ani de când mă implic în ale oieritului, cu multă trudă şi muncă am reuşit să schimb turma în proporţie de 70%. Cu toate că tatăl meu nu pune preţ pe rasă, eu sunt mult mai pretenţios şi amprenta mea asupra turmei deja începe să se vadă. Îmi place în mod special Breaza deoarece este o rasă de oi foarte bună în ceea ce priveşte lâna şi laptele şi mai ales pentru că sunt nişte oi mari. Totodată, îmi mai plac şi oile Bale şi Bucălai, dar să le văd la altcineva pentru că nu-mi prea place să le corcesc. La un astfel de efectiv nu avem ciolan de mult timp şi nici nu am avea nevoie deoarece eu împreună cu tatăl şi bunicul meu, care are 80 de ani, ne ocupăm de aceste animale“, mărturiseşte tânărul.

Lâna se aruncă…

În ceea ce priveşte hrana animalelor, tânărul crescător ne spune că nutreţul îl produc ei, iar porumbul îl cumpără pentru că în zona lor nu prea se scoate o recoltă bună la această cultură, dar cu toate acestea a fost un an bun cu privire la producţia de lapte. „În prima şi a doua lună după ce vindem mieii laptele îl vindem, iar în cea de-a doua parte a sezonului din lapte facem caş pentru a-l vinde clienţilor pe care îi avem de mulţi ani. Din punctul de vedere al producţiei de lapte anul acesta a fost un an bun, astfel producţia obţinută m-a motivat să vreau să măresc turma; chiar m-am gândit că aş vrea să ajung undeva la circa 600-650 de capete în următorii ani, dacă treaba va merge cel puţin ca anul acesta. În schimb, în ceea ce priveşte lâna, după cum ştiţi la noi în ţară a ajuns o mizerie deoarece toată se aruncă pentru că nu o mai adună nimeni“, specifică Claudiu.

Beatrice Alexandra MODIGA