Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 01.10.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.225.111 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 27 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Ultima oprire din circuitul Holstein Ro Progresiv Tour ne-a dus în curtea unei ferme de elită din Ungaria. Printr-un management riguros și investiții masive, ferma Lakto KFT a ajuns să producă o cantitate de lapte impresionantă, iar administratorul ei, Kövágó Ignác, primește de 3 ani consecutivi titlul de Crescătorul anului din partea Asociației crescătorilor de vaci Holstein din Ungaria.

Ferma Lakto KFT se află azi în topul celor mai productive ferme de lapte din Ungaria. Preluată în urmă cu 20 de ani de familia Ignác, pe când producția de lapte era de 1.200 de litri de la 600 de vaci, ferma s-a dezvoltat în urma investițiilor masive făcute în timp. Proprietarul fermei, domnul Kövágó Ignác, spune că au avut multe proiecte, au investit constant, dar au fost sprijiniți și guvernamental. În felul acesta au accesat multe fonduri cu care au achiziționat utilaje, o sală de muls rotativă cu 40 de locuri, echipamente și s-au făcut două reabilitări ale fermei. Chiar și acum există în derulare un proiect în valoare de 4 mil. euro, pentru că și-au propus continuu să modernizeze ferma.

În prezent, unitatea deține 900 de vaci la muls, plus tineretul aferent și 1.200 ha de teren agricol care asigură mare parte din furajarea animalelor. Managementul fermei este asigurat de 4 tehnicieni, 2 asistenți și 3 agronomi, printre ei aflându-se și fiul proprietarului.

Cu o echipă restrânsă, dar cu mari investiții, ferma a reușit performanța de a ajunge pe primul loc la nivel național cu cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă – adică 13.860 litri pe lanctație standard. În plus, aceasta este singura fermă în care vacile se mulg de 4 ori pe zi, la interval de 6 ore. Și mai este o regulă de la care nu se face rabat: cine ridică vocea sau atinge animalul automat este concediat. Normal, atât timp cât proprietarul are un respect deosebit pentru „fetele sale“ care produc banii, așa cum le numește pe cele 900 de văcuțe care dau lapte.

Bunăstarea animalelor este pe primul loc, iar performanța acestora i-a adus domnului Ignác în trei ani consecutivi titlul de Crescătorul anului, iar ca recunoștință pentru efortul depus asociația Holstein din Ungaria i-a oferit anul trecut un inel de aur. De altfel, succesul fermei are la bază o relație strânsă cu asociația crescătorilor de Holstein. Spre exemplu, cu ajutorul datelor oferite de asociație reușesc să ducă la bun sfârșit potrivirea perechilor. Informațiile trimise în timp util îi ajută să facă ameliorarea animalelor, managementul și dezvoltarea fermei. Tot cu ajutorul asociației au reușit să încheie colaborări externe, dar și să trimită animale la concursuri internaționale cu care au reprezentat Ungaria.

Perioada de exploatație a unei vaci poate fi și de 9 ani, însă conducerea fermei nu ține foarte mult la acest aspect pentru că, în funcție de piață poate vinde animalele bătrâne sau poate întineri efectivul, spunea domnul Ignác. Se lucrează mult cu material genetic sexat, ceea ce înseamnă că managementul reproducției este foarte bine organizat. Acest lucru îi permite ca anual să scoată la vânzare circa 120 de juninci, iar prețul unei juninci este de peste 2.000 de euro.

Și ar mai fi ceva interesant de spus: întreaga cantitate de lapte, adică 30.000 de litri pe zi, ajunge la un procesator din România. Și legătura cu România nu este doar la nivelul valorificării laptelui, ci și al colaborării cu fermierii români axați pe creșterea rasei Holstein. Spre exemplu, Nicușor Șerban, unul dintre fermierii care au vizitat această unitate, a cumpărat în urmă cu 4 ani peste 300 de juninci gestante, ceea ce înseamnă că o mare parte din efectivul fermierului român provine din această fermă.

Secretul acestor campioane depinde mult și de furajare. Vizitând zonele de depozitare a furajelor am aflat de la domnul Ignatz că silozul de porumb este alfa și omega producției de lapte. Din punct de vedere calitativ ceea ce am văzut este un furaj de primă clasă, iar acest lucru se datorează faptului că este bine conservat, prin tasare și lactobacili.

Întrebat care este rețeta de furajare, proprietarul fermei spune că procedează în felul următor: cu două săptămâni înainte de fătare este pregătit rumenul, iar după fătare, timp de 30 de zile, vacile primesc o furajare ușoară, mai slabă în aport energetic și proteic, dar și un premix pentru tampon gastric. Treptat se introduce un amestec special de furaje care să pregătească animalele pentru producția mare de lapte. Acest amestec de furaj are la bază 60% furaj fibros și 10% concentrat, ceea ce înseamnă 30% substanță uscată.

Patricia Alexandra POP

Agenția de Dezvoltare și Cooperare din Elveția a finanțat cu 1,5 milioane CHF și a demarat proiectul „Modele de agricultură durabilă în zona montană a României“, un proiect coordonat și executat de FAMD Vatra Dornei și AGROM – RO Mureș, în perioada 2014 – 2016, când au fost construite 6 stâne moderne în tot atâtea județe din Carpații Orientali.

Una dintre aceste stâne model s-a construit pe Pășunea „Lapoș“, situată între 1.150 m și 1.350 m altitudine în etajul molidului din Munții Vrancei, care deservește comunele Nereju, Paltin și Năruja ce aparțin județului Vrancea.

În acest proiect au fost prevăzute fonduri pentru supraînsămânțarea târlelor din jur cu un amestec de ierburi perene valoroase (timoftică, golomăț, păiuș de livezi, raigras peren, păiuș roșu, firuță, ghizdei și trifoi alb) pentru a preîntâmpina infestarea lor cu urzici, știrigoaie, ștevia stânelor și alte specii de buruieni nitrofile.

Prin supraînsămânțarea cu două zile înainte de mutarea târlei, semințele de ierburi prin călcare sunt introduse în sol, unde întâlnesc condiții optime de încolțire, creștere și dezvoltare pe suportul dejecțiilor animalelor, rezultând un covor ierbos calitativ furajer și mult mai productiv decât pajiștile netârlite din jur, invadate de țăpoșică.

Deși despre importanța supraînsămânțării târlelor am vorbit la întruniri cu gospodarii și fermierii, am prezentat problema la emisiunile Radio-TV, am scris numeroase articole de propagandă în revistele de specialitate, totuși această metodă ușor de aplicat nu a avut ecoul și efectul scontat.

Spre marea mea bucurie mi-au venit în ajutor vacile gospodarilor din Sahastru, sat component al comunei Nereju. Aici gospodarii primăvara devreme, înainte de constituirea turmelor pentru vărat, dau drumul vacilor din ogradă, care la o distanță de 2-4 km se duc singure să pască pe pășunea „Lapoș“, după care se întorc de bunăvoie spre seară la casele lor.

În primăvara anului 2016, după supraînsămânțarea unor târle de oi în anul 2015, vacile noastre bine dresate de-a lungul anilor nu s-au mai întors acasă ca de obicei, punând pe jar sătenii, care s-au întrebat ce sa întâmplat cu ele.

Drept urmare s-au dus în întâmpinarea lor și le-au găsit culcate rumegând pe târlele supraînsămânțate anul anterior, refuzând să se întoarcă acasă după ce au dat de bine.

După această întâmplare hazlie mi-a fost ușor să constat că vacile, principalele beneficiare ale unei ierbi de calitate, sunt cele mai fine degustătoare de furaje și în același timp „propagandiste“ pentru efortul nostru de îmbunătățire a covorului ierbos al pajiștilor degradate. Pentru gospodari atitudinea vacilor vrâncene față de un covor ierbos de calitate a fost mai convingătoare decât cele auzite la diverse întruniri și mijloace de propagandă mass-media cunoscute până acum.

Drept urmare, primăria și Obștea Năruja, GAL „Țara Vrancei“ și alții, înduioșați de comportamentul vacilor din Nereju, au hotărât să intensifice lucrările de îmbunătățire a covorului ierbos degradat, garanția sigură a unor produse animaliere de calitate și în cantități corespunzătoare, acțiune care trebuie făcută în paralel cu modernizarea stânelor.

În concluzie, după această întâmplare este bine să ascultăm și de preferințele necuvântătoarelor noastre prin mesajul lor privind îmbunătățirea pajiștilor, dacă le dorim cu adevărat bunăstarea, conform legilor europene.

Teodor MARUȘCA

În comuna Șipote, din județul Iași, a luat viață în anul 2010 o microfermă de vaci de lapte, iar viitorul sună promițător, ne spune Șerpoi Dorel, cel care a pus sudoarea frunții întâi de toate pentru dragostea de animale, cu toate că multă vreme a fost condiționat de partea financiară. A pornit la drum cu două capete, iar în prezent a ajuns la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora.

Șerpoi Dorel a revenit la o pasiune mai veche de a sa, cu toate că multă vreme altele au fost prioritățile. De altfel, încă din copilărie a existat o dragoste specială pentru animale, pentru fermă și pentru viața la țară, dar peregrinările în lung și în lat, în căutarea unui trai mai bun, l-a adus în județul Iași: „Sub denumirea de SC Crido Rar SRL administrez împreună cu familia o microfermă de vaci de lapte în localitatea Șipote, județul Iași. De loc, sunt din ținutul Neamțului, mai exact din Târgu Neamț, unde am și absolvit Liceul Tehnologic Agricol „Ion Creangă“, după care am continuat studiile la Iași, în Copou, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, absolvind Facultatea de Zootehnie. Pasiunea pentru animale o am înrădăcinată de mic, crescând mai mult pe la bunici, la țară și la muncile câmpului. Am făcut totul din dragoste pentru animale și acum o fac la fel, doar că acum mă mai condiționează și partea financiară, întreținerea familiei și altele, de care nu eram interesat la acea vârstă fragedă.“

ferma IMG 1987

Fermier încrezător

Până a ajunge la propria fermă multe drumuri au fost străbătute, dar experiența își spune cuvântul și de-abia după o lungă perioadă ajungi să îți culegi laurii: „Când am început să lucrez în acest domeniu? Păăi... dacă pot spune așa, am călcat în acest domeniu oficial ca practicant pe la diverse activități la liceu și facultate, apoi am avut un schimb de experiență în ferma Smithfield – Timișoara, fostul Comtim, iar după absolvirea facultății, în anul 2008, am lucrat în ferme de vaci de lapte, dar nu pentru mult timp deoarece nu îmi erau chiar la îndemână instrumentul financiar, distanța, plus multe altele care, adunate, m-au făcut să mă îndepărtez puțin de acest domeniu. De asemenea, după o mică pauză am fost solicitat de un fost coleg de facultate să lucrez la fabrica acestuia din comuna Șipote, respectiv la SC Trans Gigel SRL, la firma tatălui său, domnul Munteanu Gheorghe. Aici am întâlnit-o pe actuala mea soție cu care m-am căsătorit după ceva timp și cu care am trei copii.“

În această zonă tot timpul primii pași sunt timizi, dar încrederea în propriile forțe, experiența și cunoștințele bine înfiripate își spun cuvântul: „În schimb, cu văcuțele am început prin vara anului 2010, cu doar două capete, iar pe parcurs, văzând că am sprijin și de la socrii mei, am achiziționat mult mai multe și am zis «să punem de o microfermă»… și microfermă se făcu’. Așa am ajuns în prezent la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora. Cu adăpostul a fost mai dificil la început, dar ușor, ușor am început să ne planificăm un nou adăpost, iar acest lucru s-a materializat în toamna anului 2017. Furajarea se face exclusiv cu plante de câmp anuale și perene (fân, semifân, lucernă, borceaguri și paie de ovăz sau grâu într-o mai mică proporție pentru a asigura cantitatea de balast necesară în rumen), fără concentrate specifice producției de lapte. Furajele sunt toate tocate la o moară cu bandă, acționată de priză, la tractor. Introducem în rația zilnică și nutreț murat, respectiv siloz de porumb făcut de noi în fermă, conservat doar cu sare, fără inoculați sintetici pentru menținere, în amestec cu făină de porumb, (făcută la moara proprie) și tărâțe de grâu. Creșterea vițeilor se face în țarcuri separate, aceștia primind lapte la biberon câte 10 litri pe zi, fiecare, până la vârsta de 3 luni, când sunt înțărcați și redirecționați pe sectorul de îngrășare sau vânzare. Pe lângă viței și vaci, mai avem și un cal metis de Semigreu Lipițan, sur, de peste 1.000 kg; mai avem și câteva oi din rasa Karakul, vreo 30 de porci, câțiva stupi de albine și câteva sute de rațe, gâște și păsări.“

„Lipitori“ de azi pe mâine

În această zonă, în schimb, forța de muncă nu există. Pe de altă parte, cerințele pentru accesarea fondurilor europene dau probleme de cap fermei: „Am vrut să accesez și ceva fonduri europene, dar nu am reușit deoarece sunt multe cerințe, puține informații utile și puțini specialiști cu adevărat. Deci, am făcut ce am putut cu bani cash, obținuți prin multă muncă și multe sacrificii. Însă mai departe apar realele probleme, adică cele legate de forța de muncă, care lipsește cu desăvârșire în satele din România. Nu poți să îi angajezi pentru că nu ai bază în ei că stau la muncă, iar ei pun această condiție imediat, dar ca pretext pentru a renunța sau refuza un loc de muncă. Consider că este vina statului român pentru că le dă ajutor social și i-a învățat să stea ca «lipitorile» de azi pe mâine...“

ferma IMG 1983

Cu siguranță când vorbim de perspective de viitor este mult până mâine, ne spune fermierul: „De ce zic asta? Pentru că sunt trecut prin așa ceva. Azi aveam un om la treabă și mâine am pățit că nu mai venea niciunul, dar sperăm să fie bine și să ne putem ocupa de ce avem. Mai ales că vreau să perfecționez rasa, prin însămânțări dirijate, și doar cu tauri de rasă pură deoarece de anul acesta am intrat și în COP (controlul oficial al performanțelor pentru a obține o rasa curată). Menționez că lucrez și la o fabrică de lapte, cum spuneam mai sus, unde livrăm și laptele obținut în fermă. Mulsul se face mecanizat, cu aparate de muls, după care se pune într-un tanc de răcire, cu capacitatea de 1.000 l, acesta este răcit la 2,5-3°C, iar apoi este livrat către procesator, respectiv la SC Trans Gigel SRL. Producția medie la ora actuală este de aproximativ 18-20 litri pe cap de animal cu o grăsime de cca 3.9-4% și 3,4-3,45 % proteină.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru prima dată în România, specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu din județul Iași, au realizat primul transfer de embrioni ”in vitro” la bovine (rata de reușită fiind de 33%), în cadrul laboratorului de la stațiune, care deține echipamente de ultimă generație și o biotehnologie reproductivă la nivel mondial.

În România au mai fost încercări de introducere a acestei metode de reproducție în anul 2001, când, o echipă de cercetători din SUA a aplicat această tehnică într-o fermă din județul Prahova unde au fost implantați 21 de embrioni pe 21 de vițele, rata de reușită fiind doar de 5%.

Creșterea procentului de reușită se datorează în mare măsură investițiilor realizate în ultima perioadă în cadrul stațiunii care au permis o mai bună înțelegere a fenomenului de cercetare, echipei de specialiști condusă de conf. dr. ing. Șteofil Creangă, dar și politicilor implementate în domeniul zootehniei.

Ținând cont de faptul că transferul de embrioni la bovine reprezintă metoda cea mai rapidă de transmitere a progresului genetic și de scurtare a intervalului între generații, tipul acesta de cercetare se mai aplică în acest moment și la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad.

Antraxul (cărbunele sau dalac) este o boală infecţioasă comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsă de  un bacil, (Bacillus anthracis)  care în mediul ambiant se transformă în spori, o formă de supravieţuire a acestui microb, care îi conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţele dezinfectante) şi care favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă îndelungată de zeci de ani şi îmbolnăviri la animale mai frecvente primăvara şi în anii cu precipitaţii abundente.

Animalele se pot îmbolnăvii prin intermediul furajelor şi a apei infectate, un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lâna, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea şi tranşarea lor, la prelucrarea pielii şi lânii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în câteva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul înfecţiei.

În cazul de suspiciune sau îmbolnăvire  ale unui animal, proprietarul are obligaţia:

  • să solicite consultarea aimalului (animalelor, după caz) de către medicul veterinar;
  • să nu sacrifice a animalele bolnave fără permisiunea autorizată a medicului veterinar;
  • este interzis a fi întrebuinţată în alimentaţie, în scopuri tehnice, sau pentru comercializare, carnea şi produsele (pielea, lâna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
  • utilizarea în activitatea lucrativă a hainelor de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc);
  • gestionarea corectă prin colectarea, înlăturarea şi inactivarea deşeurilor animaliere;
  • persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, trebuie să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de specialitate;

Antraxul este o boală care se poate prevenii prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilorr de animale, a autorităţiilor locale,  în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

  • Proprietarii de animale să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectivul din exploatație, prin fătări, cumpărări, vânzări,donații, sau mortalităţi.
  • Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie.
  • Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei,
  • Să se respecte legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import- export.
  • Să se efectuieze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiunile de deratizare, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Implementarea legislaţiei cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului, prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.
  • Interzicerea tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar, solicitând medicului veterinar examenul de specialitate.
  • Să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, după împlinirea vârstei de o lună, în campanile organizată o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de complectare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
  • Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
  • informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
  • achiziţionarea alimentelor, în special carne, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”.
  • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar.

Sursa: COLEGIUL  MEDICILOR  VETERINARI  FILIALA SIBIU

Cum s-a adaptat rasa Aberdeen Angus în România, cum arată la momentul actual piața, ce oportunități pot fi accesate și care sunt principalii pioni ai acestui domeniu? Află la licitație!!!

În 21 aprilie, pentru al doilea an la rând, Asociația Aberdeen Angus România organizează în cadrul târgului AGRARIA, Licitația de Bovine Angus în România. Numărul celor interesați de vânzarea animalelor în cadrul evenimentului a crescut considerabil față de ediția precedentă, factor ce asigură participanților oportunitatea de a întâlni crescători de bovine Angus din toate mediile și zonele țării. Atât fermele cele mai cunoscute din domeniu cât și cele cu efective restrânse vor fi prezente la acest eveniment, singurul de acest gen, din țară. Astfel fermierii de bovine Angus au acces direct la informații, într-un spațiu deschis întâlnirii, unde vor putea vedea unele din cele mai bune exemplare  de pe teritoriul României. E un prilej de cercetare a oportunităților pieței și de dezbatere a unor teme de interes, pe cazuri aplicate, alături de cei mai importanți dezvoltatori ai domeniului.

Oricine poate participa la licitație. Fie că deja dețin o fermă pe care doresc să o extindă sau că abia acum inițiază un proiect de acest gen, toate persoanele interesate sunt așteptate la licitație. Fermierii crescători de bovine Aberdeen Angus se pot înscrie prin completarea unei fișei de înscriere (de pe site-ul www.aberdeenangus.ro). Pe parcursul zilei animalele selectate pe baza certificatelor de origine și a performanțelor vor fi aduse în ring pe categorii – vițele, juninci gestante și tauri. Acesta  nu va fi însa primul contact al publicului cu animalele. Cu o zi înainte de achiziție, în ring va fi organizată o prezentare a bovinelor Angus.

Rasa Aberdeen Angus în România având o evoluție semnificativă cât și cererea de carne de calitate superioară din România pe piața europeană fiind într-o continuă creștere, face ca tot mai mulți fermieri să aleagă drumul acestei rase.

Asociația Aberdeen Angus Romania este prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Producției la bovinele de carne și în același timp singura asociație din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus. Asociația are în prezent peste 580 de membri din toate regiunile țării care dețin peste 30.000 de bovine Aberdeen Angus, adică un total de peste 85% din capetele existente la momentul acesta în țară.

Ferma de creștere și exploatare a bovinelor Rediu, din județul Iași, a fost construită cu fonduri europene accesate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră „România-Ucraina-Republica Moldova“. Are o capacitate de 50 de capete, vaci lapte și tineretul aferent, rasa exploatată în cadrul fermei fiind Fleckvieh, cu specializare mixtă lapte-carne. În furajarea vacilor, cei de la Stațiunea Didactică Rediu folosesc același sistem de furajare bazat pe porumb însilozat, fân de lucenă și nutrețuri concentrate, pe tot parcursul anului, din lipsa suprafețelor de pășunat și a utilajelor aferente.

Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă

Cu privire la tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă, inginerul zootehnist Mihai Andrici, de la Stațiunea Didactică Rediu Iași, ne vorbește despre importanța furajelor utilizate în perioada de iarnă în alimentația vacilor pentru lapte: „O caracteristică principală a hrănirii în perioada de iarnă este utilizarea de nutrețuri conservate. Acest tip de hrănire este impus de succesiunea anotimpurilor, respectiv de imposibilitatea de a se mai utiliza nutrețul verde. Pentru ca producția de lapte să nu se diminueze în această perioadă, este necesar ca nutrețurile de volum folosite să fie de cea mai bună calitate și cu consumabilitate mare. Astfel, fânurile, în special cele de leguminoase (lucernă, trifoi roșu sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor de lapte. Ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Totodată, stimulează dezvol­tarea microflorei și microfaunei ruminale, îndreptând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată vacilor în lactație este de cel puțin 1 kg pentru fiecare 100 kg masă corporală vie. Fânul, pentru a avea consumabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conținut scăzut de fibră brută (sub 25%) și să nu fie mucegăit.

furajarea vacilor 4

Pe de altă parte, porumbul însilozat este cel mai răspândit furaj cu valoare energetică pentru hrănirea vacilor pentru lapte prin faptul că dă producții mari la hectar și producerea lui se poate mecaniza aproape complet. Consumabilitatea porumbului însilozat este în funcție de aciditatea acestuia care, la rândul său, este condiționată de S.U. pe care a avut-o plantele la însilozare. Conținutul de S.U. cel mai adecvat este de 30-35%, care de obicei determină un pH de 4,2-4,5, format pe baza acidului lactic. Pentru aceasta, porumbul trebuie recoltat în faza de ceară, către bob sticlos. Totodată, boabele trebuie să reprezinte 30% din masa însilozată și să asigure circa 50% din valoarea energetică a acesteia. Cantitatea recomandată este de circa 3 kg/zi (sau 1 kg S.U.) pentru 100 kg de masă corporală vie.

În alcătuirea rațiilor trebuie să se țină seama ca furajele de volum să fie utilizate în cantități maxime și, pentru aceasta, ele trebuie să fie de cea mai bună calitate. Cu cât se acoperă prin nutrețurile de volum o cantitate mai mare de substanțe nutritive necesare, cu atât rația este mai economică și este nevoie de o cantitate mai mică de nutrețuri concentrate.

Totodată, este esențial ca aceste concentrate să fie formate dintr-un amestec complex prin care să se completeze ceea ce nu s-a putut realiza prin nutrețurile de volum. Cantitatea de nutrețuri concentrate este condiționată de calitatea furajelor de volum și de producția de lapte a vacilor, putând ajunge, în unele cazuri, până la 10-12 kg/zi, ce reprezintă până la 60% din valoarea nutritivă a rației. Dacă este nevoie, să fie administrate în mai multe tainuri. Se recomandă ca un tain de concentrate să nu depășească 2,5 kg.

furajarea vacilor 2

Nu trebuie omis faptul că administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbioților ruminali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculente, respectiv sfeclă, porumbul însilozat și semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri, acestea se intercalează între nutrețurile de volum la intervale de timp aproximativ egale.“

Aceeași rație pe tot parcursul anului

„În acest moment, în primul rând, noi ne confruntăm cu o lipsă a pășunilor din jurul fermei și, în al doilea rând, cu lipsa unei baze materiale necesare pentru furajarea cu masă verde deoarece este nevoie de niște mașini și instalații care să poată prepara hrana. Totodată, amintesc că trebuie să beneficiezi permanent de suprafețele respective cu pajiști pentru că, după cum este cazul lucernei, într-o săptămână sau două «îi trece timpul» și trebuie să o faci fân. Pe de altă parte, trebuie făcut un conveier în care trebuie să ai pentru fiecare decadă, din 10 în 10 zile, o altă solă; aici nu dispunem de acest sistem, iar singura soluție pentru acest moment este porumbul siloz. Astfel, pentru o rație folosim 1.000 de tone porumb siloz în stoc, plus fân și concentrate.

La Stațiunea Didactică Rediu a USAMV Iași, rația unei vaci/zi constă în: porumbul siloz (20 kg/cap/zi), fân de lucernă (8 kg/cap/zi), concentrate, din care: porumb boabe (4 kg/cap/zi), șrot de floarea-soarelui (3 kg/cap/zi) și premixuri vitamino-minerale (700 g/cap/zi).

Ca sfaturi utile aș recomanda să păstrăm proporția, la 3 kg de concentrat de porumb siloz să administrăm 1 kg de fân și cantitatea de concentrate pe litrul de lapte; la vacile cu o producție de peste 10 litri să le dăm 300 g concentrat pe litru de lapte, dar și bolovani de sare la discreție, iar premixurile vitamino-minerale trebuie administrate obligatoriu pe toată perioada vieții productive a animalului“, a precizat Mihai Andrici, inginerul zootehnist de la Stațiunea Didactică Rediu a USAMV Iași.

Hrănirea stoc

furajarea vacilor 1

Cu privire la acest aspect, specialistul Mihai Andrici ne spune că hrănirea stoc „se bazează pe alimentația cu nutrețuri conservate în tot timpul anului. Deși prin conservare se produc pierderi de nutrienți, în cazul în care unele plante furajere dau producții foarte mari la hectar, aceste pierderi sunt compensate prin plusurile de producție. Dintre culturile furajere care justifică prin producțiile obținute organizarea hrănirii din stoc sunt în special porumbul siloz, pentru asigurarea energiei, și lucerna, pentru asigurarea proteinei. Avantajele în cazul hrănirii din stoc sunt: realizarea unei constante a rației, o bună organizare și posibilități de mecanizare aproape completă a furajării. Sistemul este criticat deoarece are tendințe de hrănire unilaterală, cu consecințe asupra producției și sănătății vacilor“.

La Stațiunea Didactică Rediu a USAMV Iași producția medie de lapte este de 20 l/zi. Fătările sunt eșalonate pe toată perioada anului, iar sistemul de întreținere a bovinelor este cel liber.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ţara noastră creşterea bovinelor pentru carne are o tendinţă ascendentă și de aceea este necesar să ştim că acestea au o receptivitate crescută la agenţii patogeni care produc bolile specifice. Receptivitatea raselor de bovine de carne faţă de agenţii patogeni este similară cu cea a raselor de bovine de lapte, însă sensibilitatea este mai mică la acestea datorită timpului îndelungat petrecut în aer liber, pe păşune, precum şi producţiei mai mici de lapte.

Afecţiunile oftalmologice la bovinele de carne sunt destul de frecvente, în special la tineret, cu simptome de cheratită şi conjunctivită, în unele cazuri – prin afectarea văzului producând pagube mari, din cauza sacrificărilor de necesitate. Cauzele sunt infectocontagioase şi parazitare. Factorii favorizanţi sunt aerul din grajd plin de amoniac şi praf, condiţiile de igienă necorespunzătoare, precum și insectele care transmit boala şi lipsa vitaminei A. Ca tratament, se recurge la administrarea de unguente sau picături oftalmice (Unguent oftalmic, Oculoforte) şi la dezinfecţia periodică a grajdului cu Dezinfectant cationic sau Decontaminol. Ca măsură de prevenţie se administrează Vitamina AD3E buvabilă în apa de băut, timp de 5-7 zile.

Indigestia ruminală se produce cel mai frecvent prin schimbări bruşte de furaje, prin nutreţ cu stare fizică necorespunzătoare sau furajare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Alcaloza ruminală este rezultatul greşelilor de furajare, prin administrarea bruscă (fără perioadă de „obişnuire“) de furaje bogate în proteine sau azot şi, respectiv, de furaje sărace în glucide. Consecința poate fi afectarea activităţii prestomacelor.

Indigestia ruminală putridă este consecinţa administrării de apă sau furaje contaminate cu bacterii, adică foarte murdare, depozitate în condiţii improprii sau a păşunatului pe terenuri necorespunzătoare.

Acidoza ruminală este, de asemenea, consecinţa furajării defectuoase prin administrarea bruscă de nutreţuri bogate în glucide care fermentează uşor, distrug flora bacteriană ruminală benefică, formând în perioade scurte de timp cantităţi mari de acid lactic.

Meteorismul ruminal acut („balonare“) este rezultatul acumulării masive de gaze de fermentaţie în rumen şi reţea, conţinutul putând fi reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie – indigestie spumoasă sau gaze fără spumozitate – indigestie gazoasă.

Meteorismul ruminal acut este întotdeauna caz de urgenţă. Eliminarea gazelor din stomac se poate asigura prin consumul de furaje grosiere înainte de consumul nutreţurilor verzi, fragede, umede şi reci, mai cu seamă al leguminoaselor. În cazul apariţiei bolii la un animal pe păşune, sunt obligatorii întreruperea păşunatului şi scoaterea animalelor din parcela respectivă, pentru a preveni consumul de furaje şi pentru a limita numărul de animale afectate.

Tratamentul este în funcţie de tipul indigestiei şi urmăreşte corectarea raţiei alimentare, administrarea orală de ruminative ca Rumigen, cu efect excitant asupra mucoasei ruminale prin stimularea indirectă a rumegării şi îmbunătățirea digestiei; antibiotice: Oxitetraciclina, 1-3 administrări. De asemenea, se administrează ulei de parafină şi sulfat de magneziu.

boli bovine romvac 1

De asemenea, se administrează un tratament de susţinere cu Hepatoprotect, Vitamina B1-B6, Perfuzol, Glucoză şi Multivitarom.

În cazuri grave, se recurge la sondaj bucoesofagian sau ruminocenteză şi la însămânţarea rumenului cu alt conţinut rumenal de la un animal sănătos.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ, Romvac Company SA

boli bovine romvac 3

– Cu ce a venit Hostein.Ro la această ediție IndAgra?

– Am venit cu 9 animale, pentru că am spus să fim puțin mai selectivi. Dacă anul trecut am venit cu multe animale, de data aceasta am considerat că este mult mai important să aducem elita pentru ca oamenii să poată vedea cele mai valoroase exemplare. Este adevărat că mulți dintre fermieri considerau anii trecuți că este un chin și o obligație pentru ei să vină cu animale în expoziție. De data asta am lăsat libertatea celor care sunt interesați să-și promoveze animalele valoroase şi doar aceia să vină. Avem un număr de 4 ferme care au adus animale – Agrocomplex Lunca Pașcani, Boga Trifești, Panifcom Iași și Agroserv Măriuța.

– Dintre cele 9 exemplare, care ar fi primele două în topul excelenței?

– Avem două animale de excepție care provin din ferma Panifcom Iași și Agroserv Măriuța și pe care le-am identificat împreună cu doi clasificatori din Ungaria. Ne pregătim pentru această expoziție de mai bine de două luni. Chiar şi din punct de vedere estetic cele două animale au fost pregătite pentru expoziție de un specialist.

– Dacă le luăm pe rând, ce ne puteți spune despre fiecare?

Holstein IONUT LUPU– Prima vacă 221 este un animal născut în anul 2013, provine din ferma Panifcom Iași și la prima lactație care s-a încheiat după 294 de zile a înregistrat o producție de 9.975 de litri. La a doua lactație, care a avut 305 zile, producția a atins 13.636 litri, iar la a treia lactație, de 128 zile, a înregistrat o producție de 6.800 litri de lapte. A doua vacă, venită de la Agroserv Măriuța, a dat în prima lactație 11.219 litri, 13.000 în a doua lactație și 9.900 litri în a treia lactație. Sunt animale care au o producție zilnică de peste 50 de litri. În momentul acesta, având în vedere curba lactației, ambele animale se apropie de 80 de litri/zi.

– Pe lângă producție, este de remarcat și constituția fizică fără de care nu ar fi putut oferi atât de mult lapte.

– Da. Ele atrag atenția în primul rând prin capacitatea toracică de excepție, se vede poziționarea coastelor, orientate oblic și nu perpendicular pe sol, ceea ce denotă o capacitate toracică mare, ugerele sunt aproape perfecte, ligamentele, deși sunt la a treia lactație, sunt încă vizibile, vascularizația denotă un uger funcțional, iar talia este impresionantă. Deși sunt animale care sunt înaintate în producție, în vârstă, ugerele sunt prinse foarte sus, prinderea anterioară arătând o vascularizație foarte puternică. Membrele, indiferent de ce element vorbim, sunt extrem de puternice. Acest aspect se numește în Statele Unite Super Dairy Power, adică puterea de a produce lapte de excepție.

– Acest lucru se datorează liniei genetice. Care este proveniența lor?

– Sunt animale care au în spate, precum cele de la Panifcom, trei generații de tauri americani, iar la Agroserv Măriuța avem alţi doi tauri, la fel de valoroşi din Statele Unite. În cazul ambelor animale există un pedigree de excepție, care pune accentul pe partea de conformație acolo unde sunt tauri de conformație.

– Care va fi perioada de viață productivă pentru ele?

– Noi ne dorim să fie cât mai mare, dar este greu să estimăm în acest moment.

– Avem în România o campioană; se cunoaște vaca ce a dat cea mai mare producție de lapte?

– Domnul Nicușor Șerban va face în perioada imediat următoare un anunț care pe noi ne va bucura tare mult. În ferma dumnealui există un animal care va ajunge la 100.000 de litri de lapte pe viață productivă. Până acum noi nu am mai înregistrat o asemenea producție, este o premieră în România pentru înre­gistrările pe care le avem .

– Am vizitat ferma domnului Nicușor Șerban; este vorba de vaca Sorina?

– Da, exact la ea mă refer. Sorina a fătat acum două săptămâni un mascul, este într-o stare bună și așteptăm să vedem cum evoluează lactația.

Patricia Alexandra Pop

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16.11.2017, demarează autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2017, sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Plafoanele și cuantumurile sunt prezentate în tabelul mai jos:

Schema de plată

Plafon

Capete

Cuantum

Avans

 

euro

lei

 

euro

lei

70%

SCZ – sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte

1.470.000

6.760.971

7.833

187,6676

863,1394

131,37

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

11.550.000

53.121.915

22.213

519,9658

2391,4786

363,98

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte

86.000.000

395.539.800

194.535

442,0798

2033,2577

309,46

 

Plata sprijinului cuplat în sectorul se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Începutul toamnei a coincis cu organizarea celei de-a doua ediții a Zilei Naționale a Bălțatei, o adevărată sărbătoare a crescătorilor de bovine, care promite ca în timp să devină una de referință pentru întregul sector și chiar pentru agricultura românească. În cele 2 zile ale manifestării, organizațiile și asociațiile de profil au expus strategii care să contribuie la creșterea acestui segment, iar crescătorii de vaci din rasa Bălțată de tip Simmental și-au prezentat cele mai frumoase exemplare.

Demersuri pentru resuscitarea sectorului zootehnic

Evenimentul organizat de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia de Control Oficial al Producţiilor (COP)-ACTJM Târgu-Mureş, Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România, alături de alte asociații de profil, a fost structurat pe două segmente: în prima zi a avut loc workshopul Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental și Congresul Rasei Bălţată Românească tip Simmental, iar a doua zi a avut loc o expoziţie de animale. Orașul Târgu-Mureș nu a fost ales întâmplător pentru a fi gazda evenimentului, după cum susținea președintele Claudiu Frânc, ci mai multe aspecte au determinat decizia. În primul rând, pentru că Mureșul este considerat leagănul de formare a acestei rase, în al doilea rând deoarece cel mai mare efectiv de vaci din această rasă aparține crescătorilor din Ardeal, iar sediul FCBR este situat în același oraș.

În cadrul workshopului Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental, reprezentanții organizațiilor și asociațiilor de profil au prezentat diferite lucrări prin care s-a evidențiat situația actuală a acestei rase, dar și perspectivele prin care sectorul creșterii animalelor, în special al bovinelor, ar putea redeveni unul la fel de puternic precum era înainte de anii ’90. Unul dintre cei care au luat cuvântul în cadrul workshopului a fost președintele Federației ProAgro, care a subliniat faptul că trebuie acordată o atenție suplimentară și susținută pășunilor de care dispunem la nivel de țară: „Știm că România are o suprafață însemnată cu pășuni, aproximativ 4,5 milioane de hectare. De aceea cred că trebuie să aibă din ce în ce mai multe animale, dar trebuie să știm să și investim pe acele pășuni. Ce s-a întâmplat între 1935 și 2017? Putem vedea cu toții! În perioada interbelică România a cunoscut o dezvoltare datorită unei strategii și a unei gândiri bine puse la punct. Existau 13 sindicate ale crescătorilor de bovine, de aceea cred că ceea ce facem noi în această tânără democrație nu este altceva decât o întoarcere la acele vremuri. Trebuie să punem pe primul loc fermierul, să ne organizăm și să știm ce trebuie să facem. Vrem să mergem pe progres genetic și să găsim soluții. Am încredere că în anul 2020 PNDR-ul va fi scris, în urma unei analize realizate pe fiecare sector, de către asociațiile profesionale. Cred că am greșit când am cuplat sprijinul pentru vacile de carne și pentru lapte deoarece atunci nu am făcut altceva decât să arătăm situația dezastruoasă în care se află țara noastră în ceea ce privește genetica existentă. La noi circulă materialul seminal oricum, iar acest lucru se vede în statistici, pentru că, neavând o strategie, nu putem avea rezultate“, a spus Emil Dumitru.

Un alt moment important al manifestării a fost congresul Bălțatei, atunci când dr. Georg Rohrmoser, secretarul general al Asociației Europene de Bălțată, a invitat România, reprezentată de FCBR, să adere la familia europeană a Bălțatei și să aibă drepturi depline în ceea ce privește acțiunile asociației.

Sărbătoarea vacii

În cea de a doua zi a evenimentului, vacile din rasa Bălțată de tip Simmental au fost adevăratele vedete. Mai mulți crescători de vaci au adus la Târgu-Mureș cele mai frumoase exemplare, care au fost atent analizate, dar mai ales admirate de către participanți. Președintele comisiei de evaluare din cadrul acestui eveniment a fost chiar domnul Iacob Lelior – directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, care a declarat pentru Lumea Satului: „La acest eveniment am putut vedea animale de mare valoare, ceea ce înseamnă că în România reproducția și ameliorarea merg într-o direcție bună. Și mai înseamnă că fermierii au înțeles avantajele însămânțării artificiale și ale reproducției dirijate, dar și că trebuie să efectueze controlul performanțelor în reproducție și asocierea în a duce mai departe registrul genealogic al rasei Bălțată. După cum am putut observa, este o rasă care a câștigat foarte mult teren în țara noastră, iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător.“

Un alt invitat de seamă al evenimentului a fost directorul APIA, dr. ing. Adrian Pintea, care s-a declarat impresionat de eveniment. „Mă bucur că am fost invitat la această manifestare și bineînțeles că am putut participa. Ceea ce m-a bucurat a fost sesiunea de workshopuri, unde prezentările au făcut mai bine înțeleasă situația actuală. Un lucru important este faptul că fermierii erau mulțumiți pentru că au primit banii la timp, lucru pe care ni-l propunem și pe viitor deoarece, atunci când fermierii au în cont banii promiși, pot să se ocupe mai liniștiți de ceea știu să facă cel mai bine. Acum suntem în plină campanie a controalelor pe teren, astfel încât până la finalul lunii septembrie acestea să fie finalizate. Acest lucru este necesar pentru ca, atunci când trebuie începută o cam­panie de plăți, aceste controale să fie deja finalizate și abia apoi se pot vira banii“, a specificat directorul APIA.

Concluziile evenimentului ni le-a expus nimeni altul decât directorul Semtest BVN Mureș, domnul Valer Sicean, care a explicat de ce ar trebuie să vorbim de Bălțată de tip Simmental: „Corect ar fi să spunem Bălțată tulpina Simmental pentru că tot ceea ce înseamnă Bălțată provine din această tulpină. Important este ca accentul să cadă pe Sărbătoarea vacii, nu neapărat pe titulatură. În cele 2 zile petrecute la Târgu-Mureș, participanții au luat parte la o adevărată sărbătoare. În prima zi a fost o sărbătoare a organizațiilor profesionale, au fost niște work-shopuri în care s-au prezentat strategii și planuri de viitor pentru organizații și pentru crescători. Mai mult decât atât, s-a semnat un protocol extrem de important, în care Federația Europeană a întins mâna crescătorilor de animale din România pentru că și noi putem lua parte la deciziile care se iau în ceea ce privește această rasă. În a doua zi, în cadrul expoziției a fost Sărbătoarea vacii și a fermierului român. Mă bucur că la cea de-a doua ediție am văzut fermieri în straie de sărbătoare, ceea ce denotă că au venit și cu mândrie la acest eveniment și au dorit să își exprime bucuria cu care probabil își desfășoară activitatea în propriile ferme. Aș putea spune că intrăm într-o altă etapă, cea în care cineva poate să spună cu mândrie: «Sunt fermier». Un al motiv de bucurie este faptul că din ce în ce mai mulți tineri se ocupă de creșterea animalelor, iar acest lucru cumva ne motivează să ducem și mai departe acest eveniment. Unii dintre ei studiază pentru a deveni profesioniști, medici sau ingineri, deci se și specializează. Faptul că au fost reprezentate instituțiile la cel mai înalt nivel, începând cu MADR, ANSVSA, ANZ, APIA și celelalte organizații profesionale, este deja o certitudine că sectorul creșterii animalelor este cu totul și cu totul altfel abordat. Toate aceste lucruri ne motivează să organizăm și o următoare ediție“, a declarat Valer Sicean.

GALERIE FOTO


Ion BANU, Larissa SOFRON

Într-o zonă de vis, înconjurată de păduri și văi molcome cu pășuni bogate, se dezvoltă un nou centru de elită al rasei Aberdeen Angus. Ferma Cristorel, după denumirea satului și a mănăstirii din apropiere, situată în comuna Așchileul Mare, județul Cluj, binecuvântează această zonă prin prezența exemplarelor deosebite pe care le deține. În acest peisaj minunat au fost aduse cele mai frumoase și mai bune exemplare din întreaga lume, reușindu-se să se obțină poate cea mai bună selecție genetică din România.

Rasa

Aberdeen Angus, rasă specializată pe producția de carne premium, provine din Scoția, William Mc Combie fiind cel care a dat denumirea rasei și a făcut-o cunoscută. Popu­laritatea ei vine însă odată cu câștigarea marelui premiu într-o expoziție internațională organizată la Paris în 1878. Caracteristicile rasei, sporul de creștere, rezistența și eficiența fac ca la începutul secolului al XX-lea efectivele de Aberdeen Angus să ajungă să fie foarte îndrăgite de americani, iar numărul de animale să fie de câteva zeci de ori mai mare decât cel din Marea Britanie.

În România, promovarea susținută a făcut ca rasa cu origini scoțiene să fie bine reprezentată de Asociația Aberdeen Angus România, ce numără astăzi peste 17.000 de animale. Ca membră a acestei asociații, Ferma Cristorel, cu 150 de exemplare, face parte din grupul de firme Plantextrakt, de lângă Cluj, care are ca obiect de activitate homeopatia. Toate animalele din această fermă dețin Pedigree și Certificate de Origine, taurii fiind premiați și notați cu calificative maxime la toate concursurile la care au participat. Din toată această selecție specialiștii fermei Cristorel au reușit să creeze reproducători, masculi și femele de valoare, juninci cu fătări ușoare și creșteri de la 1 la 1,5 kg/zi, adaptate foarte bine la climă și stabulație mixtă (iarbă și fân).

Gonzales, unul dintre taurii de elită ai fermei, importat din Germania, a fost luat în urma câștigării unei licitații, unde a fost și bonitat de o Comisie de Arbitraj cu note de 8/8/8 pentru tipul musculatură-schelet. În certificatul lui de origine sau Pedigree sunt trecute multe date care vorbesc despre valoarea acestui animal. Găsiți în acest document greutatea cu care a fost fătat (29 kg), sporul de creștere (1,485 kg) sau greutatea realizată până la 365 de zile (1,349 kg). De asemenea, le puteți vedea părinții, bunicii și pe ei cu o linie genetică valoroasă. „Gonzales este indicat pentru juninci, pentru că produșii lui vor avea o greutate mică la fătare, chiar el situându-se la limita minimă a greutății la fătare. Pe lângă el avem animale cu linii genetice din Canada sau Marea Britanie. Este important că noi importăm animale care sunt deja aclimatizate la nivelul Europei“, susține domnul Peev.

Un alt exemplar valoros este Patriot, un taur de 2,3 ani, provenit tot din Germania, bonitat cu 8/8/8, o greutate de 950 kg și o descendență valoroasă. El beneficiază și de un factor roșu, ceea ce înseamnă că în Pedigree-ul lui sunt vaci roșcate. Vițeii obținuți de la un astfel de exemplar se vând cu 1.800 euro la vârsta de 10-12 luni, când sunt înțărcați, dar pot ajunge și la 2.500 euro, în funcție de vârstă.

Vițeii Angus sug până la 9-10 luni, moment în care sunt înțărcați, iar după alte 2 luni vaca poate avea următoarea fătare, ceea ce înseamnă că după un an de la prima fătare vacile pot fi din nou gestante. Speranța de viață a rasei este de 14-15 ani și are 12-13 fătări fără probleme. De regulă, taurii de elită se cumpără pentru un sezon sau două și apoi se vând, pentru a evita consangvinizarea prin produșii obținuți, însă ei pot produce timp de 10 ani.

Casa

Alegerea locului de amplasare a Fermei Cristorel este mai mult decât ideală. Situată la 25 km nord de Cluj, într-o zonă nepopulată, valea în care au fost ridicate adăposturile asigură cele mai bune condiții pentru această rasă. Vorbim de o întindere de 250 ha înconjurată de păduri, ce oferă umbră și protejează de vânturi puternice, pășuni cu floră spontană constituită din multe specii de plante, apă asigurată de un iaz artificial, izvoare naturale, suprafețe ce pot asigura un furaj de cea mai bună calitate. „Animalele sunt libere, trăiesc într-un mediu ideal, fără stres, pășunea este destul de mare pe fiecare grupă de animale și valorifică tot. Nu degeaba sunt numite „mașina de tuns iarba“. Aici, pe aceste pășuni, stau între 8 și 9 luni, iar, în funcție de temperaturile din timpul iernii, vor sta în grajd, pe așternut de paie, 3-4 luni“, îmi spunea dl Igor Peev, administratorul fermei. Rezistența animalelor este dată și de faptul că ele pot făta singure, fără sprijin veterinar, chiar și iarna, pe zăpadă.

Adăpostul deschis, realizat pe structură de lemn, este organizat în două zone separate de o iesle comună și are o capacitate de 150 de locuri. Dar, pentru că obiectivul fermei este să ajungă la 300 de animale, din care 150 vaci mamă, grajdul va fi mărit cu încă 1.000 mp.

Masa

Furajarea se face cu ajutorul unei remorci tehnologice care mărunțește un amestec de iarbă cu semifân și semisioz de porumb ce se distribuie automat, stânga – dreapta după trecerea acesteia pe aleea centrală. „Avem niște culturi deosebite care se potrivesc la vacile de carne. Avem acest semifân, care este o iarbă cosită și balotată în 24 de ore într-o folie de plastic, un fel de semisiloz de fân proaspăt care păstrează suculența ierbii, ceea ce le place foarte mult vacilor. Ce am făcut în premieră pentru noi este un semisoliz de iarbă călcat. Acesta se aduce din câmp imediat după cosire, se calcă cu tractoarele și se acoperă cu o folie specială. Este o iarbă cu un pic de aciditate și miros deosebit, o delicatesă pentru care vacile intră în trepidații“, afirmă dl Peev. La momentul vizitei noastre furajele erau deja pregătite pentru iarnă.

Valorificarea

Vorbim despre Angus pentru că în final discuția ajunge la obținerea cărnii premium. O carne extrem de valoroasă, care se vinde scump în marile restaurante ale lumii. De ce acest preț? Pentru calitățile sale gustative, fizice, culinare și tehnologice.

Culoarea, frăgezimea, consis­tența, mirosul, perselarea, marmorarea, depozitele de grăsime și consistența grăsimii sunt indicii care spun dacă o friptură provine dintr-o carne premium sau nu.

În Occident, această carne trebuie maturată, adică ținută într-o cameră cu atmosferă controlată la 2-3°C timp de 2 săptămâni, așa cum se face la carnea de vânat.

Legislația prevede deja obligația de a menționa pe etichetă timpul de maturare, iar acest lucru este un indiciu al faptului că avem de-a face cu o carne premium.

Pentru că am văzut cu ochii mei această fermă, îi invit pe toți crescătorii axați pe creșterea bovinelor pentru carne premium, dar și pe cei care vor să treacă de la producția de lapte spre cea de carne prin metisări, la Ferma Cristorel, pentru că au ce vedea, dar cu siguranță, și ce cumpăra.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Două lucruri semnificative s-au întâmplat în zootehnia județelor Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea: la Bacău, efectivul de păsări din 2015 este mai mare decât cel din 1990; în Vrancea, la putere ar fi creșterea suinelor, efectivul din 2015 fiind mai mare decât cel de acum 27 de ani. La acestea s-ar mai adăuga un fapt pozitiv: în Neamț a crescut, în 2015, față de 2007, numărul de ovine și de păsări, iar în Suceava, cel de ovine. Și ar mai fi un amănunt: chiar dacă numărul este la jumătate față de 1990, județul Suceava este cel mai mare crescător de bovine din țară. În rest, lucrurile se întâmplă ca peste tot în țară, cu o diminuare de 30-70% a numărului de animale față de perioada de referință 1990. Poate că nici n-ar mai trebui să facem comparație între o agricultură centralizată și una liberă. Sau cine știe?

Chiar dacă au întindere (Suceava este al doilea cel mai mare județ din România, după Timiș), populație și putere economică (cel mai mai PIB/cap de locuitor – în Bacău) diferite, cele patru județe din Subcarpații Orientali au o similitudine: relieful etajat în câmpie (est), dealuri și piemonturi, precum și munți. Exceptând Vrancea, celelalte județe au suprafață de pășune și fânețe suficientă cât să permită cel puțin dezvoltarea a două sectoare, creșterea bovinelor și a ovinelor. Ca suprafață arabilă (materie primă pentru furajare) nu sunt diferențe extrem de mari între zone, deci baza cerealieră ar fi cât de cât apropiată. Cu toate acestea, veți vedea, sunt evoluții diferite de la județ la județ și de la specie la specie.

Suceava – cel mai puternic județ în sectorul taurine

Dintre cele patru zone analizate, și-n 1990 și astăzi cel mai mare crescător de bovine este Suceava. De altfel, județul deține locul I pe țară la efectivul de taurine. Vrancea a avut și are unul dintre cele mai mici efective din România. Ca notă comună, în 2015 numărul de bovine a scăzut în toate cele patru județe și în raport cu anul 1990, și cu 2007. Altfel spus, nicio modificare după ce au fost posibile investițiile cu fonduri europene. Cea mai puternică prăbușire a sectorului de creștere a bovinelor se înregistrează în Bacău, iar din 2007 și până astăzi acest sector și-a revenit cel mai bine în Suceava.

Vrancea: efective de suine mai mari în 2015 decât în 1990

În privința creșterii suinelor, comparativ cu taurinele, să zicem că Suceava face schimb cu Vrancea. Adică: Vrancea a reușit performanța de a dezvolta acest sector mai mult decât în 1990, iar Suceava înregistrează o scădere dramatică (minus 73% în 2015, față de 1990) a efectivului. Nici măcar oportunitățile după anul aderării României la UE n-au modificat lucrurile, tendința fiind de constantă scădere a numărului de porcine. Și în Bacău lucrurile stau la fel: efectivul din 2015 este mai scăzut cu aproape 67% față de 1990 și cu 31% față de 2007 (procentul este egal cu cel de la Neamț; și în acest județ numărul de animale a scăzut cu 31,5% în 2015, față de 2007.

Creșterea ovinelor, o afacere cât de cât constantă

Ovinele sunt pesemne o bună afacere, indiferent de sistemul economic, centralizat sau după regula economiei de piață. Este sectorul care n-a avut în niciunul dintre cele patru județe o diminuare mai mare de 50% (2015 față de 1990), iar în Suceava și Neamț efectivul din 2015 îl depășește pe cel din 2007, ceea ce e un semn bun. Nici în Bacău sau Vrancea lucrurile nu stau foarte rău, numărul de oi fiind, e adevărat, mai mic decât în 2007, dar diferența nu depășește minus 11%.

Bacău, al doilea mare producător de carne de pasăre din țară

În România sunt cinci județe în care efectivul de păsări este mai mare de 3 milioane de capete: Buzău (3,974 mil. capete), Bacău (3,696 mil. capete), Vaslui (3,512 mil. capete), Călărași (3,438 mil. capete) și Prahova (3,436 mil. capete). Așadar, Bacăul și-a păstrat tradiția în creșterea păsărilor, plasându-se pe poziția a doua în țară. Unitățile avicole construite înainte de 1990 nu au fost, ca mai peste tot, demolate, ci conservate și, mai apoi, modernizate. Afacerea (în special cu carne de curcan) este atât de profitabilă încât efectivul din 2015 este mai mare decât cel din 1990. O redresare a sectorului se observă și în Neamț, unde numărul de păsări a crescut cu 23% în 2015, comparativ cu 2007, la fel și în Vrancea.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 32-33

Romagnola este una dintre rasele de vite pentru care crescătorii români pot primi subvențiile prevăzute de dispozițiile în vigoare. După cum spun specialiștii, strămoșul acestei rase este Marea Urechiată, care în Antichitate creștea în stepele Europei Centrale și de Est. Din acest motiv putem spune că este verișoară bună cu Sura Românească de Stepă. Romagnola, mai spun istoricii, a ajuns în Vestul Europei adusă de hoardele de migratori, în a doua jumătate a mileniului I d.H.

O vită adaptată la soluri aride și pietroase

Una dintre principalele caracteristici ale acestei rase o constituie adaptarea la medii aspre, ostile și soluri aride și pietroase. Ca urmare, picioarele sunt scurte și solide. Copita este și ea dură, rezistentă. În schimb, pulpele sunt mari, cu musculatura bine dezvoltată. Se hrănește foarte bine cu furaje grosiere, chiar și de calitate inferioară. Culoarea obișnuită este albă, complet, dar există și exemplare complet negre. Dimensiunea este, în general, impresionantă, iar diferențele dintre vaci și tauri sunt mari. Dacă o vacă are între 600 și 900 kg, un taur cântărește între 1.200 și 1.500. Părul este scurt, mătăsos și gri, cu nuanțe mai închise pe gât și pe spate, ca și în jurul ochilor și pe picioare. Profilul capului este drept, cu fruntea largă, fața și nasul mare, dar relativ scurt. Coarnele au lungime medie, negre la vârf devin galbene la bază și au pitonii negre. Interesant este că la această rasă sexul poate fi determinat și după orientarea coarnelor: spre exterior, în sus și în față, la tauri, dar răsucite înapoi la vaci. Trunchiul este drept și cilindric din profil, pieptul este adânc, iar coastele sunt bine arcuite. Musculatura spatelui este bine dezvoltată. Partea din spate este largă și de lungime medie. Sferturile posterioare sunt lungi și late, dar scăderea începe de la nivelul coloanei vertebrale. Picioarele sunt relativ scurte, musculoase, cu osatura bine reliefată.

Rasa Romagnola taur

Tractorul cu coarne

În zonele unde se mai folosesc vite pentru muncă, această rasă este deosebit de apreciată. Musculatura puternică și dimensiunile impresionante fac ca masculii să aibă o forță colosală. Pentru că secole de-a rândul vitele acestei rase au fost folosite la diverse munci, ele s-au obișnuit să asimileze foarte bine hrana. Pot câștiga în greutate până la 1,5 kg/zi, chiar dacă sunt siliți să parcurgă distanțe mari în căutarea hranei, spun crescătorii. Din acest motiv este o vită ce crește foarte bine pe pășuni, chiar dacă acestea nu sunt foarte bogate. Pășunile le sunt cu atât mai favorabile cu cât, prin temperamentul lor, sunt niște animale destul de agitate. Deși docile, sunt veșnic în mișcare. La fătare, vițelușele au între 30 și 34 kg, iar tăurașii între 33 și 37 kg. Fătările sunt ușoare, mai ales că vițeii sunt mici în raport cu dimensiunea junincilor. Carnea vitelor Romagnola este marmorată, cu fibre fine și foarte gustoasă. Pentru mânzați, greutatea medie de sacrificare, de 460-480 kg, se atinge în jurul vârstei de 20 de luni. Randamentul la carcasă este de 55-60%, destul de bun. Ceea ce este mai deosebit la această carne este conținutul mai scăzut în grăsimi „trans“. De asemenea, grăsimile nesaturate predomină față de cele saturate, iar conținutul de minerale (mai ales fier și zinc), ca și cel de vitamine din grupul B, este foarte ridicat.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 38

În premieră pentru zootehnia din România, anul acesta, în cadrul târgului Agraria organizat la Jucu între 6-9 aprilie, va avea loc prima licitație de bovine de carne Angus. Față de edițiile precedente ale târgului Agraria, vor avea loc atât prezentări de specialitate pentru carnea de vită premium, cât și informări privind profitabilitatea unei afaceri integrate, axate pe creșterea rasei Angus în România. Licitația reprezintă evenimentul principal din această serie, fiind un element de noutate și interes pentru fermierii români.

„În prima zi, vineri, 7 aprilie, în cadrul temei „Angus, secretul unei afaceri de succes“, venim în atenția fermierilor cu o paradă în ring a bovinelor. Va fi prezentă o comisie specializată, formată din experți naționali și internaționali, care va evalua calitățile genetice ale fiecărui animal. În urma notării animalelor se va face un clasament, în baza căruia se va desemna cea mai frumoasă vițea și cel mai frumos taur din punctul de vedere al potențialului genetic. Competiția se anunță a fi una strânsă dacă ținem cont că vor fi expuse cele mai frumoase exemplare de bovine, aparținând celor mai performante ferme de Angus din România, se arată într-un comunicat de presă emis de organizatorul licitației, Asociația Aberdeen Angus România.

Ziua va continua cu demonstrații de bune practici în fermă, practici utile pentru toți crescătorii de bovine de carne care își doresc o fermă performantă și profitabilă. Se vor exemplifica în ring activități necesare într-o fermă Angus, oferindu-se explicații suplimentare.

„Sâmbătă, 8 aprilie, vom începe ziua aflând cele mai importante informații despre dezvoltarea zootehniei în România, strategii și planuri oferite de Agenția Națională de Ameliorare pentru Zootehnie și reprezentanți MADR. Ulterior acestei informări vom avea apoi 2 invitați speciali, care ne vor vorbi, pe de o parte, despre dezvoltarea rasei în România, trecut – prezent și viitor, cu accent pe importanța unei genetici corecte într-un business cu Angus, iar pe de altă parte un specialist internațional ne va prezenta situația actuală a bovinelor Angus în Europa, trendul de dezvoltare a acestei rase și, nu în ultimul rând, ne va vorbi despre nevoile clienților de carne de vită premium Angus, se mai menționează în comunicat.

Tot sâmbătă, la ora 11.30, va avea loc și momentul-cheie al întregului concept, și anume prima și mult așteptata licitație de bovine Angus, în cadrul căreia se vor licita bovinele pre­zente în cadrul expoziției. Tot în această zi, membrii pregătesc împătimiților de carne de vită un show măcelăresc oferit de specialiști în domeniu, care va încheia cu un show culinar incendiar cu carne de Angus, oferit de un chef renumit.

„Vor fi gătite preparate exclusiv din carne de Angus care să încânte simțurile oricărui critic culi­nar, spune Marcel Olteanu, președintele Asociației Aberdeen Angus România.

Aberdeen Angus este una dintre cele mai populare rase de bovine de carne din lume. Bovinele din rasa Angus se cresc în sistem extensiv, mamă vacă alăptantă – vițel, asta presupune că vițelul suge de la mamă până la o vârstă înaintată de 7-8 luni. Se adaptează ușor la orice condiții de mediu, exploatarea lor fiind facilă și favorabilă pentru pășunile din România. Bovinele Angus sunt robuste, longevive, prezintă precocitate reproductivă, greutatea vițeilor este mică, ceea ce asigură fătări ușoare. În același timp asigură un spor mediu zilnic foarte bun, sunt rezistente la temperaturi extreme și, nu în ultimul rând, prezintă caracterele necesare obținerii unei cărni de vită premium care să le încânte papilele gustative și celor mai pretențioși critici culinari. Asociația Aberdeen Angus România este prima asociație din România acreditată pentru Controlul Oficial al Performanțelor și în Registrul Genealogic al rasei Angus. În prezent avem peste 420 de membri care cresc peste 17.000 de bovine Angus rasă curată și peste 2.000 de metiși cu rasa Angus.

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 44

Începând cu data de 28 martie 2017, România va relua exportul de ovine și bovine către Israel, conform unui comunicat de presă transmis de ANSVSA.

Această decizie este urmarea măsurilor ferme întreprinse rapid de ANSVSA pentru a redeschide exportul și a minimiza efectele economice negative generate de impunerea restricțiilor. Concret, președintele ANSVSA a convocat, în data de 2 martie, un grup de specialiști ai Autorității, împreună cu care a stabilit un plan de măsuri prin care să se remedieze cât mai curând neconformitățile semnalate de autoritățile israeliene, dar care să ofere și garanția respectării și menținerii cerințelor și standardelor solicitate de importatori.

Acest plan de măsuri a fost prezentat părții israeliene de către președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, care, alături de o delegație de specialiști, s-a deplasat în Israel pentru a informa despre acțiunile care au fost demarate în regim de urgență, pentru a debloca, în cel mai scurt timp, exportul de ovine și bovine din România.

Demararea și implementarea tuturor acestor măsuri a fost supervizată și verificată personal, de către președintele Autorității, dr. Geronimo Brănescu.

Rasa Piemontese este o varietate de bovine de carne. Deși de dimensiune medie, această rasă este caracterizată de o rată ridicată de conversie a furajelor în carne și de un foarte bun randament la abatorizare, grație pierderilor comerciale foarte mici. Ca trăsături generale, din punct de vedere comercial trebuie evidențiate oasele mici și fine, pielea fină și suplă, stratul de grăsime subcutanată foarte redus și carnea macră, dar foarte gustoasă.

Taurii sunt de culoare gri sau nisipiu deschis, cu pete negre, în special în jurul ochilor, pe gât, pe umeri sau în regiunile distale ale membrelor. Vacile sunt mai deschise la culoare, fiind de multe ori chiar albe. Limba, cerul gurii și nările sunt negre. La naștere, vițeii au o greutate medie de 40-45 kg. Greutatea optimă pentru sacrificare este de 550-650 kg pentru tauri și de 350-450 kg pentru juninci. Această greutate este atinsă la vârsta de 15-18 luni și, respectiv, 14-16 luni.

Randamente la carcase de 72%!

Rata de creștere este deosebit de bună. În condiții optime se poate ajunge la 1,4 kg/zi. Raportul de conversie a hranei în carne este printre cele mai ridicate la această specie. La aceasta se adaugă randamentul la sacrificare, de 66 – 68%, cu vârfuri de 72%. Oasele mici și conținutul de grăsime foarte mic al carcaselor conduc la un excelent randament al cărnii. Conformația carcaselor este excelentă, astfel încât întotdeauna se încadrează în categoriile S și E ale clasificării S-EUROP.

Rasa bovine Piemontese mascul

Ca un bonus referitor la calitatea cărnii se adaugă hipertrofia musculară (cunoscută și sub numele de „mușchi dublu“), caracteristică rasei. Această proprietate, apărută probabil în istoria rasei printr-o mutație genetică accidentală, a fost menținută prin selecție. Rezultatul este o masă muscu­lară crescută, în dauna conținutului de grăsime din fibra musculară și a conținutului de țesut conjunctiv. Deci, carne mai multă și de mai bună calitate.

Cu toate că vaca Piemontese este o rasă de carne, ea dă și o producție destul de bună de lapte. Pe lângă faptul că asigură o cantitate suficientă pentru hrana vițeilor, în zonele de unde este originară se prepară unele brânzeturi tradiționale din surplusul rezultat.

Rezultate bune, indiferent de tehnologie

Creșterea vacilor Piemontese este relativ lipsită de dificultăți și se poate face în toate tipurile de organizare de fermă practicate. Ea crește la fel de bine în regim de stabulație, în boxe sau în țarcuri, ca și în sălbăticie sau semi-sălbăticie. Acest fapt este rezultatul direct al faptului că nu este pretențioasă în ceea ce privește hrana. În principal îi sunt suficiente furajele obținute de pe pășunile din cadrul fermei, verzi sau uscate (eventual însilozate), completate cu cereale sau leguminoase. Înțărcarea vițeilor se face la greutatea de 160-200 kg, pe care o ating la vârsta de 4 – 6 luni.

Zonele în care se crește această rasă de vaci sunt foarte diversificate. Este de ajuns să spunem doar că este cea mai răspândită rasă tradițională din Italia. Sistemele de organizare a fermelor de Piemontese sunt foarte variate. În zonele de câmpie se combină, adesea, creșterea în boxe cu cea în libertate pe pășunile din cadrul exploatației. În zonele mon­tane, pe timpul verii, vacile sunt crescute libere pe pășunile de la mare altitudine (peste 2.000 metri). Indiferent de tehnologia adoptată, rezultatele sunt, invariabil, la fel de avantajoase.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 42

Vrei să afli cum funcționează agricultura în timp real și care sunt măsurile cele mai pertinente pentru dezvoltarea acestui domeniu? Atunci se impune să lași deoparte informările oficiale și să discuți direct cu agricultorii. Șansa noastră a fost de a găsi chiar un tânăr fermier, a cărui afacere este la început de drum. Daniel Duță este de profesie economist, dar în paralel a pus bazele unei ferme de creștere a vitelor pentru carne ecologică în județul Timiș. A ales acest sistem pentru că a considerat necesar să existe pe piață produse sănătoase, dar și pentru că este un sector cu potențial de dezvoltare și de venituri. Discuția purtată cu dl Duță a fost interesantă nu doar prin prisma prezentării activității sale, ci și prin faptul că a semnalat niște probleme serioase pentru zootehnie. Ca de fiecare dată, sperăm ca acest articol să fie privit ca un memoriu în baza căruia să se reconstruiască, să se rectifice greșelile făcute.

De la Galloway la Angus

2013 a fost anul în care proiectul său a trecut de la teorie la practică. A pornit la drum cu principiul că, neavând experiență în creșterea animalelor, trebuie să opteze pentru o rasă puțin pretențioasă și ca urmare a ales rasa scoțiană Galloway. Din nefericire, neavând certificate de origine, exemplarele cumpărate nu se încadrau la subvenții, așa că a fost nevoit să revină asupra deciziei inițiale și să renunțe la Galloway – mai are doar câteva exemplare – în favoarea rasei Angus.

A început așadar achiziționarea animalelor cu certificat de origine (prețul unui exemplar variază între 2.000-2.500 de euro), iar acum are 30 de vaci pentru carne. Ferma funcționează într-o unitate zootehnică veche, asupra căreia a făcut doar intervenții minime, a împrejmuit și a construit un drum de acces. Pentru că în exploatarea raselor pentru carne nu este nevoie de grajd – animalele se pot adăposti după o șiră de baloți sau chiar după o denivelare naturală a pământului –, nu a fost necesar să modifice infrastructura existentă.

vaci carne b

Doi ani la rând animalele au stat afară, însă anul trecut a construit un adăpost lateral și nu exclude nici posibilitatea de a interveni asupra infrastructurii actuale sau de a construi ceva nou, mai ales dacă nivelul de dezvoltare a fermei va impune asta. Așteaptă însă posibilitatea de a accesa fonduri europene.

Concesionarea pășunilor se face discreționar

Daniel Duță spune că, din nefericire, accesarea fondurilor europene este pur și simplu un hățiș. Mediul birocratic nu este un sprijin, iar informațiile care sunt oferite fermierilor nu sunt întotdeauna complete și de aici o serie de impedimente și timp pierdut. Crescătorul din Timiș mărturisește că a încercat să obțină fonduri prin Măsura – Instalarea tinerilor fermieri, însă, după toată birocrația parcursă, a aflat că acest lucru nu este posibil. Pentru că, spre exemplu, dacă ai fost asociat într-o fermă sau dacă o firmă a avut vreodată un CAEN activ în agricultură, chiar și fără să-l fi practicat vreodată nu poți accesa această măsură. Surprizele neplăcute au continuat atunci când a încercat să ia pășune în concesiune și această odisee se repetă în fiecare an. „Toată publicitatea asta care se face cu Măsura – Instalarea tinerilor fermieri este uneori dincolo de ce se întâmplă cu adevărat. Și eu am încă sub 40 de ani și nu mi-a folosit la nimic. Nu am primit niciun sprijin, dimpotrivă, mi s-au pus piedici. Spre exemplu, atunci când vine vorba de concesionarea pășunilor, sunt alții care dețin monopolul. Noi am fost priviți ca niște intruși. Nu contează ce intenții ai sau câtă carte știi. Din păcate, primăria dă pășunea pe un an de zile și asta este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem. Procedura de închiriere trebuie reluată și nu poți face investiții în pășune atât timp cât o ai doar un an. Mai mult, suprafața ar trebui să se dea proporțional la numărul de capete. Practic, se face efectivul de animale pe întreg teritoriul comunei și per fiecare cap de animal se acordă pășune. Aici este o altă problemă, pentru că ar trebui să aibă drept de concesiune doar crescătorii care au animalele înregistrate la medicul veterinar și registrul agricol. Dar nu verifică nimeni asta. Sunt foarte multe animale necrotaliate care sunt luate totuși în calcul. Iar cifrele nu pot fi verificate, pentru că nu există transparență. În primul an, când am avut 16 capete, am primit două hectare de pășune. Adică în bătaie de joc.“

Zootehnia fără abatoare

Cea mai favorabilă alternativă pentru agricultori ar fi ca întreaga activitate, mai ales atunci când vorbim de zootehnie, să fie integrată. Să existe un circuit închis. Însă de puține ori se întâmplă asta, așa că eterna problemă a fermierilor este valorificarea. Mai mult, atunci când vine vorba de producția de carne, întreaga activitate este strâns legată de existența unităților de abatorizare. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. În realitate, România este deficitară la acest capitol. Abatoarele sunt numărate pe degete și asta limitează dezvoltarea sectorului de creștere a anima­lelor pentru carne. Și atunci întrebarea retorică a fermierului din Timiș – „cum să crești zootehnia în condițiile astea?“ – este perfect justificată.

vaci de carne1

„În România există foarte puține abatoare. Și asta ține de guvernanți. Practic, obligi fermierul să crească animale și să le vândă în viu. Firește, la un alt preț. E ca și cum am vinde bușteni în loc de mobilă. La noi în zonă vin achizitori de la unul dintre cele mai mari abatoare din țară, tocmai din Botoșani. E incredibil că trebuie să vină de la o distanță așa mare. Sunt și abatoare private care cumpără doar câteva capete, iar fermierilor mici și medii asta le-ar trebui. Noi am găsit un abator mic de carmangerie, avem o relație bună, dar chiar și așa posibilitățile sunt limitate. Dacă mai vine un alt producător, nu știu dacă îl mai ia, pentru că abatorul nu are capacitate atât de mare. Când vorbim de abatorizare, vorbim implicit și despre siguranță alimentară. Tocmai de aceea nu înțeleg de ce nu se sesizează nimeni, pentru că se sacrifică foarte mult la negru. S-a creat practic o filieră, cu care concurăm noi, fermierii care sacrificăm legal la abator. Și asta este o consecință a lipsei unităților specializate“, a mai spus fermierul.

Subvențiile, o loterie

Orice piață oferă oportunități. Dacă ești preocupat să folosești instrumente moderne de promovare apar și posibilități de a-ți desface produsele. Acesta este principiul care a pus în funcțiune motoarele fermei de vaci pentru carne de la Timiș. În plus, certificarea bio (pășunile și fânul recoltat pentru furajarea pe timpul iernii provin de pe parcele certificate ecologic-bio de pe terenuri agricole aflate în proprietatea fermei) plasează această afacere pe o nișă de piață. Animalele sunt vândute în viu și prin abatorul care sacrifică, tranșează și apoi livrează marfa către clienți prin intermediul carmangeriei. Dl Duță spune că nu și-a făcut statistici privind volumul de vânzări la finalul unui an, pentru că este o activitate la început și nu s-a ajuns încă la o stabilitate. Vânzările depind și de sexul produșilor. Anul acesta, spre exemplu, din 20 de fătări a obținut doar două femele și restul masculi, în consecință este obligat să vândă toți produșii. Tăurașii se vând de la minimum un an până la trei ani. La un an și jumătate greutatea lor este de 280-350 kg, iar kilogramul în viu se vinde începând cu 2-2,80 euro. Practic, dezideratul crescătorului de vacă pentru carne este vițelul și anul. Sectorul de creștere a vacilor pentru carne este unul dintre cele mai profitabile și pentru că o parte substanțială din venituri o reprezintă subvențiile. Practic, suma alocată lui se împarte la numărul de capete care sunt eligibile. Și cum în România efectivele de vaci pentru carne sunt momentan restrânse s-a ajuns la subvenții pe cap de animal fabuloase. A fost un an în care s-au acordat 1.300 de euro pe cap de animal, un record la nivel european, subvenție pe care dl Duță nu a încasat-o, spune el, datorită comunicării eronate a autorităților privind criteriile de calificare. Dar de la an la an suma va scădea pentru că va crește numărul de animale. Crescătorul din Timiș nu știe cu certitudine cât va fi subvenția anul acesta sau anul viitor, pentru că „este o loterie“. Dar cel mai probabil se va stabiliza la 300-350 de euro pe cap de animal.

Notă: Sprijinul cuplat aferent anului 2016 este în pericol de a se anula conform obiecțiunilor ridicate de Comisia Europeană care a solicitat autorităților române explicații pe data de 16.02.2016. Este încă un exemplu care subliniază instabilitatea mediului antreprenorial în domeniul agriculturii românești.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 40-42

Moldova pare a fi ținutul extremelor. Am tot auzit vorbindu-se aici de polul secetei, polul sărăciei... Cu toate acestea există, tot aici, și un pol al performanței. O demonstrează o societate românească integrată, care reușește să ducă la nivel de rentabilitate 5 sectoare: agricultura, panificația, creșterea vacilor, a porcilor și, nu în ultimul rând , cofetăria. Deși funcționează cu 5 motoare turate la maximum, Panifcom Iași nu poate spune că reprezintă, așa cum ar fi fost normal în urma muncii depuse, și polul bunăstării. Piața, dar mai ales politicile agricole de până acum au ținut compania doar pe linia de plutire. Experiența și îndârjirea cu care merg înainte i-a calificat, în schimb, în circuitul Holstein Ro Progresiv Tour, ca exemplu de bună practică din care se pot inspira cu siguranță și alții.

Noțiunea de fermă modernă se conturează încă de la intrare. Aspectul îngrijit al locului, aleile betonate flancate de exemplare bătrâne, dar îngrijite de Thuja, bordurile vopsite, gardurile vii tunse, conacul renovat și adăposturile noi dau de înțeles că în spatele afacerii sunt oameni harnici, care sfințesc locul prin munca lor.

Doi tineri, Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, au preluat în 1994 tradiția morăritului de la Petru Holicov (bunicul lui Ștefan Holicov), a cărui poveste de viață (poate fi citită pe site-ul companiei) a fost de multe ori brăzdată de muncă și ambiție. Trăsături de caracter moștenite și puse în valoare de cele 5 domenii de activitate în care lucrează: cultivarea, recepția și depozitarea cerealelor, morărit, panificație, creșterea animalelor (vaci de lapte și porci), cofetărie – patiserie. Pregătiți pentru musafiri, cei doi tineri au pus pe masă tot ce au mai bun și cu mare deschidere au împărtășit din experiența lor celor veniți din alte județe să vadă ce înseamnă performanță în această unitate.

Sună laudativ, însă oamenii chiar au cu ce se mândri. „Avem o societate integrată care lucrează 4.000 ha de teren la Vlădeni, în apropierea Iașului, o suprafață care asigură nu doar materia primă pentru fabrica care produce lunar 1.000 tone de pâine și alte produse de panificație, ci și baza furajeră pentru cele 1.300 de vaci Holstein și 4.500 de porci.“

Fermierii veniți pentru a vedea ferma de vaci și-au axat discuțiile strict pe acest domeniu. Așa am aflat că unitatea are, din cele 1.300 de capete Holstein, circa 600 la muls. Un efectiv ale cărui exemplare de elită au ajuns la performanța productivă de 36-37 litri de lapte. Ceea ce înseamnă că zilnic din fermă pleacă către procesatorii La Dorna și Lactalis circa 20.000 de litri de lapte. Tot la capitolul productivitate a fost amintită și performera fermei, o vacă care a dat 76 litri de lapte pe o perioadă de 200 de zile de lactație. De altfel, exemplarele de elită asigură o medie pe lactație de 11.300 litri de lapte. Aceste realizări nu ar fi putut fi înregistrate la începutul acestei activități, în 2008, când în fermă existau doar exemplare din rase autohtone. „La început am avut un mix de Brună, Simental, dar am vândut tot și ne-am hotărât să facem numai lapte și am ales animale cu o genetică bună din Olanda, Germania și România. S-a făcut profilul genetic al fermei și s-a mers pe programe de împerechere“, spunea Ștefan Holicov.

Decizia de a investi în vaca de lapte a atras și alte investiții, toate făcute prin credite bancare, fără a accesa vreun fond european. Au fost construite grajduri moderne, a fost achiziționată o sală de muls 2x12, cu evacuare rapidă, care mulge în 3 ore tot efectivul și multe alte utilaje. Dacă în agricultură se lucrează cu echipamente mari, de precizie, cu dotări de mecatronică și autoghidaje care asigură diferențe de 2-3 cm între treceri, pentru zootehnie se lucrează cu mașini autopropulsate pentru furaje. „Acestea au o capacitate de 22 mc și sunt inima fermei de vaci pentru că pe baza unui soft rețetele se fac automat“, afirma Holicov.

Efortul investițiilor a fost uriaș, mai ales că normele de mediu impun și sancțiuni în cazul nerespectării acestora. Doar pentru a asigura managementul dejecțiilor a fost accesat un credit de 500.000 euro. „Altfel nu am fi putut dormi noaptea, amenzile sunt usturătoare, de la 75.000 lei în sus“, își amintesc managerii fermei. În acest moment managementul dejecțiilor se referă la colectarea acestora din toate grajdurile, separarea solid de lichid, lagună de 15.000 mc pentru depozitarea acestora și împrăștierea lor pe câmp ca îngrășământ.

Ceea ce ușurează însă costurile fermei sunt furajele asigurate din producția proprie. „Grosierele sunt produse de noi, doar șroturile, floarea-soarelui, soia și rapița le cumpărăm. În fermele de mare performanță rațiile nu diferă foarte mult, sunt bazate pe silozul de porumb, lucernă, un siloz de borceag pe care noi îl facem foarte bun și sănătos pentru animale și furaje de volum de cea mai bună calitate. În opinia mea, cu cât vii cu mai multe concentrate cu atât cresc șansele să apară probleme de sănătate. Cât ai furaje de volum calitative, succesul este garantat. Deci, nu uitați, pe lângă genetică și adăposturi, furajele sunt foarte importante“, explica fermierilor Ștefan Holicov.

Într-o afacere de o asemenea anvergură ar trebui să-și facă loc și bunăstarea, însă recompensa în urma muncii depuse se lasă de mult așteptată. Și aceasta pentru că prețul laptelui este jignitor de mic, iar marjele de profit sunt și ele la fel de mici, de 1-3%, după cum spun proprietarii Panifcom. „Am avut 2 ani în care prețurile au fost sub costurile de producție, deci am pierdut bani, deși am făcut producții mari. Nici în continuare nu cred că vom câștiga, pentru că 80% din piață este ocupată de multinaționale și nu cred că este cineva mulțumit de colaborarea cu acestea. Un preț corect cred că ar trebui să fie de cel puțin 1,7 lei/litru. Cu subvențiile reușim să mai acoperim din pierderi, fără ele cred că ușor, ușor am fi renunțat la această activitate“, afirmă cu năduf Ștefan Holicov.

Întrebați dacă se gândesc să investească în procesarea laptelui, tocmai pentru a evita problema prețului, cei doi o consideră nerentabilă această idee. „Ar însemna să procesăm 20.000 de litri, când pe piață sunt procesatori care prelucrează 500.000-600.000 de litri de lapte. E adevărat că în Ungaria 51% din piață este deținută de fermierii care au procesarea lor, dar pentru a ajunge acolo România are nevoie de politici.

Deși lucrează în 5 sectoare, cei doi oameni de afaceri nu sunt mulțumiți și spun că nu câștigă prea mulți bani de nicăieri. „Dacă înainte sectoarele se compensau și se susțineau unul pe altul, acum fiecare merge pe propriul centru de cost. Nu mai merge povestea cu integrarea, pentru că s-ar putea să te trezești că le închizi pe toate“, mai spune Holicov.

Panifcom Iași este una dintre cele mai progresive ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție: producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitatea, viața productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.

Ferma utilizează tauri de top conform evaluărilor nord-americane. În anul 2015-2016 au fost folosiți tauri precum: Edg Rubicon-ET, Mr Oak DELCO 57279-ET, Mr Mogul DRAMA 1435-ET, Congent SUPERSHOT, Butz-Hill MEGASIRE-ET, River-Bridge Co-Op TROY-ET, Coyne-Farms JACEY CRI-ET, Mr Welcome Hill TANGO-ET, Ihg MONTANA-ET și Endco SUPERHERO-ET.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 40-42

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti