România deține un șeptel de cca 2 mili­oane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și al valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi), deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

• se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
• producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele structură și caracteristici:

• 25 kg siloz de porumb
• 8 kg fân de lucernă
• 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare, vă stăm la dispoziție!

Drd. ing. Filip ILIESCU

IBNA Balotești
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Numele medicului veterinar Mihai Petcu este sinonim cu excelența în zootehnie. Agroindustriala Pantelimon este un bastion al agriculturii de altădată. Experiența de 60 de ani în zootehnie i-a permis să vadă toate transformările prin care a trecut sectorul agricol din România. Și ce se întâmplă acum spune că nu seamănă deloc cu normalitatea.

„Nu se poate ca o țară ca a noastră, cu toate condițiile, să nu aibă mâncare.“

Reporter: Dle Petcu, fac apel la experiența dvs. pentru a face o radiografie a sectorului de creștere a vacilor de lapte. Care a fost evoluția ultimilor ani?

Mihai Petcu: Involuția sectorului de creștere a vacilor a fost accelerată deoarece a scăzut numărul de animale foarte mult. Dacă între cele două războaie aveam 4,5 milioane de vaci, după Revoluție aveam milioane de vaci și acum se pare că avem un milion. Acest animal sfânt care apare în picturile rupestre ale peșterilor egiptene, care produce cel mai complet aliment este bombardat cu tot felul de idei și a ajuns să fie considerat un pericol pentru societate. În China laptele și orezul sunt denumite „aurul și argintul“ omenirii. În India vaca este animal sfânt. Dezvoltarea omenirii este legată de acest animal care transformă producția vegetală în producție animală și care asigură prin carne și prin lapte un regim hrănitor excelent.

Rep.: Știm cu certitudine ce efective de vaci de lapte mai avem la nivel național?

M.P.: Nu știm exact câte animale mai avem. Se spune că mai avem un milion. Dar asupra vacilor aplanează un viitor sumbru, stabilit de persoane care cred că nu au consumat lapte în viața lor. Nu avem nicio strategie. Nu am avut nicio strategie referitoare la pământ și ca urmare l-am vândut. Nicio altă țară nu are pământul roditor pe care îl avem noi. Avem cele mai formidabile condiții. Marele agronom Gheorghe Ionescu-Șișești a spus că pământul este ca un diamant, cu cât îl fărâmițezi mai mult, cu atât își pierde din valoare. Comisia de înscriere din 1967 a cerut țăranilor să se înscrie în CAP. Nu au vrut și au fost bătuți. A fost o crimă de a lua pământul țăranilor. Nu se poate ca țara noastră, care are toate condițiile pentru agricultură, să nu aibă mâncare. Cumpărăm de la străini pâine congelată, nu mai facem zahăr. Vă dați seama ce gândire genială era ca pe lângă fiecare fabrică de zahăr și bere să existe sisteme pentru reziduurile secundare și se creșteau taurine la îngrășat și porci. Nu exista vreun robinet pe unde să curgă valoare adăugată și să nu îl valorificăm.

„Cine să se lupte cu cei care pledează pentru gândaci?“

Rep.: Cine se face vinovat de această situație?

M.P.: Franța are legiferată legea prin care cântatul cocoșului și mirosul de balegă sunt ale țăranului francez. Noi ce să mai vorbim? În Franța pensiunea și grajdurile animalelor sunt apropiate și nu le mai miroase urât oamenilor. Noi nu ne-am organizat. Fiecare rasă trebuia să aibă asociația ei și să existe o federație sub cupola căreia să funcționeze toate. Această federație trebuia să aibă un reprezentant permanent la MADR, iar miniștrii Agriculturii ar fi trebuit să își spună de-a lungul timpului punctele de vedere. Eu i-aș înscrie pe producătorii de lapte cu produsele lor impecabile într-un concurs cu cei care promovează „gândăcimea“ și râmele și i-aș pune să mănânce împreună. Un copil până la 11 ani se poate dezvolta normal consumând numai lapte, iar acest lucru este formidabil. Cine să se lupte cu cei care pledează pentru consumul de gândaci? Cine? Dacă noi nu avem niciun fel de reprezentant...

Rep.: De aici ar trebui să pornească o strategie, de la înființarea unor asociații prinse sub cupola aceleiași federații.

M.P.: Au mai fost asociații ale căror reprezentanți aveau degetele defecte, probabil, pentru că le picau banii printre ele, în loc să reprezinte interesele fermierilor. Mai sunt tot felul de organizații de străini care au racolat fermierii noștri. În condițiile acestea, mai avem un milion de vaci și există previziunea sumbră că în cinci ani vom importa 80% din lapte. Nu mai comentez! Doar atât vreau să vă mai spun. În vremea comunistă, cu banii de pe un litru de lapte cumpăram trei litri de motorină, iar acum la banii de pe trei litri de lapte trebuie să mai pun bani și din buzunar ca să cumpăr un litru de motorină. Asta nu miroase a normalitate...

• „Gândiți-vă că lumea bună consumă lapte în jur de 300 de litri de lapte pe locuitor, iar noi sub 80 de litri. Se pare că și acum importăm 70% din produsele de lapte. Aducem lapte din care parțial se scoate apa ca să poată fi transportat mai bine, iar cum circulația este îngreunată, timpul de livrare poate fi mai mare. Mai departe trageți dvs. concluzia. România are capacitatea să producă, dar...“

• „La țară, spre exemplu, nu mai sunt animale. Am primit la finalul anului trecut un telefon care mi-a distrus moralul. Am fost sunat de un fermier care voia să își vândă animalele, iar prețul era de 5 lei kg/în viu. Avea 40 de animale și voia să le vândă către o firmă străină. Crescătorii mai mari au șanse pentru că au o tehnologie ridicată și în favoarea lor există și aberațiile făcute de partea politică. Nu se poate să ceri ca un țăran să crească doar un porc. Protejezi toate lighioanele pământului, dar nu îi dai voie țăranului să crească porci în curte. O să se depopuleze satele. Noi nu dăm doi bani pe agricultură.“

Laura ZMARANDA

Pare o afacere simplă și foarte atractivă. Dar, de fapt, ferma de vaci de lapte este o responsabilitate extrem de dificilă.

Industria laptelui este una dintre puținele afaceri care au supraviețuit blocajelor și restricțiilor legate de COVID-19, deoarece cu toți avem nevoie de acest produs pentru a ne întări imunitatea. Prețurile laptelui nu au scăzut niciodată în istoria omenirii. Chiar dacă oferta este mai mare decât cererea, în România s-a înregistrat chiar o creștere a costului per litru. Laptele este mai ușor de comercializat decât multe alte produse alimentare. Poate fi fie procesat la fața locului, fie transportat la o fabrică de produse lactate pentru procesare, fie trimis vânzătorilor direct.

Producția de lapte face parte din agricultură de mii de ani. Vacile de lapte sunt crescute special pentru a produce cantități mari de lapte. Sunt obligate să dea naștere unui vițel anual pentru a produce lapte timp de 10 luni pe an. De obicei, sunt inseminate artificial în trei luni de la naștere.

Fermierii specializați în producția laptelui îl colectează zilnic de la bovinele de lapte. Activitățile lor zilnice includ mulsul și hrănirea vacilor, împreună cu ajutorul mamelor să-și nască puii (vițeii)

Producția de lapte este o afacere care se învârte în jurul sănătății bune a vacilor mame pentru a produce lapte de calitate superioară și a da naștere vițeilor care devin următoarea generație a fermei de lapte și o ajută să crească organic. Prin urmare, crescătorii de bovine pentru lapte sunt obligați să elaboreze un program detaliat pentru sănătatea vacilor, reproducerea și îngrijirea vițeilor. Trebuie să lucreze cu un veterinar pentru a formula un plan vast de îngrijire a sănătății, astfel încât mulsul să funcționeze fără probleme, fără timpi de nefuncționare.

Asigurarea fermelor de vaci pentru lapte cu nutrienții necesari este esențială pentru a crește producția. Astfel, fermierii sunt obligați să consulte nutriționiștii pentru a elabora planuri de hrană pentru animalelor lor. Responsabiltățile nu se opresc aici!

În primul rând, înființarea unei ferme de lapte necesită atât bani, cât și capital. Alegerea unei vaci bune nu este deloc uşoară, chiar şi pentru specialiştii din domeniu, deoarece exteriorul animalului nu demonstrează întotdeauna capacităţile productive ale acestuia. Iată de ce este important să cunoaştem caracteristicile principalelor rase de vaci de lapte, înainte de a porni afacerea.

Flavius Orvat (foto) are 26 de ani și este administratorul unei ferme de vaci de lapte, rasa Bălțată românească, din Satu Mare. Are un număr de 105 capete bovine, efectivul total (viței, junici, tăurași etc.). Din acestea, merg la muls 50 de capete.

Tânărul a preluat ferma în anul 2015, de la părinții lui, și a început afacerea cu trei capete bovine. Așa a apărut și primul credit la bancă, în valoare de 120 mii de lei, iar casa părinților a fost pusă garanție. Anul următor a investit și în primul tractor. A achiționat apoi vițele, tăurași și așa efectivul s-a tot mărit.

În anul 2019 a avut perioada de criză și a avut de ales: ori vindea tot efectivul, ori intra în Cooperativa Samuslact. A ales asocierea și nu regretă. Atunci producea 250 litri de lapte pe zi, iar acum se apropie de 1.000 de litri pe zi. Așadar, producția a crescut considerabil.

Anul 2022 a fost unul extrem de prost pentru fermele de vaci cu lapte. Cauzele principale au fost creșterea costurilor (mai ales la combustibili și energie), seceta care a afectat cantitatea și calitatea furajelor și jocul monopolist al marilor procesatori care impun prețuri sub costuri.

„Laptele nostru, din această zonă, este de o calitate foarte bună și foarte căutat. Dar, financiar, suntem cu toții la pământ, din păcate. Dacă noi nu o să ne spunem of-ul și stăm ascunși prin ferme și ne plângem la prieteni, nimeni nu o să ne bage în seamă. Trebuie să fim mai implicați. Un fermier la 20 de ani, dacă vine acum și se apucă de zootehnie, n-o să reușească să se descurce. Eu îi recomand să facă altceva. Este o meserie extraordinar de grea, trebuie să ai foarte mulți bani“, spune Flavius.

De multe ori, vacile de lapte pot produce cantități foarte mari de lapte doar pentru o medie de 3 ani, după care sunt sacrificate. Pentru a avea succes în afacerea cu creşterea vacilor trebuie în primul rând să ştim cum să alegem o vacă cu o productivitate înaltă. Vacile lui Flavius, rasa Bălțată românească, produc câte 21 de litri/per cap de bovină. Ferma are și cultură mare, în jur la 120 ha. „Ce am recoltat în 2022 nu a fost suficient, am tocat și porumbul boabele și siloz, nu a mai rămas nimic. Am făcut credit la bancă și am mai cumpărat furaje. Lucerna, la fel, doar 40% am putut să facem fân, restul am căutat să luăm de la alții. Încercăm să trecem iarna asta, să sperăm că putem, mai avem ceva orz, ceva triticale, cumpărăm șroturi. Să ajungem în aprilie, poate atunci reușim să cosim niște lucernă, dacă nu, e jale mare“, spune acesta.

O vacă din rasa Balțata românească oferă în medie în jur de 15-20 litri de lapte pe zi. Fermierii spun că cel mai mult contează furajarea în cazul vacilor Balțate. Cu cât e furajată mai bine, cu atât oferă mai mult lapte. O rasă bună cu pedigree produce chiar și 38 litri de lapte pe zi.

Flavius este conștient de faptul că genetica într-o fermă este foarte importantă. Speră ca anul acesta bovinele lui să producă undeva la 25 de litri. Pe viitor, dorește să crească și tăurași la îngrășat. De asemenea, speră să dezvolte ferma cu ajutorul fondurilor europene. „Dacă nu o să se întâmple, o să fiu unul dintre tinerii care o să renunțe. Nu avem înțelegere de la bănci, dobânzile sunt destul de mari. Am întârziat cu plata creditelor la banci și nu am mai beneficiat de alte finanțări. Așa am apelat la împrumuturi prin  Instituţii financiare nebancare (IFN). Ar trebui să fie o bancă specială pentru agricultorii care să ne înțeleagă în situațiile dificile și să ne ofere sprijin“, conchide Flavius.

Anca LĂPUȘNEANU

Stadiul în care se află crescătorii de vaci de lapte din Satu Mare este unul critic, urmând ca anul acesta fermierii să ia decizii radicale, din păcate, în privința afacerilor lor. Despre mai multe aspecte privind creșterea vacilor de lapte am discutat cu Daniel Frei, preşedintele Cooperativei Samus Lact.

La sfârșitul anului trecut, acesta a fost principalul organizator al unui protest la care au participat zeci de fermieri din municipiul Satu Mare, nemulţumiţi de modul în care se acordă subvenţiile, de creşterea preţurilor şi de faptul că pe rafturile magazinelor sunt produse neconforme.

Fără îndoială, și războiul din Ucraina a însemnat aducerea în țară a cerealelor de la vecini, la prețuri mult mai mici și de o calitate mai slabă, concurând cu cele românești. Aceste aspecte, combinate și cu seceta, se pare că au „întins coarda“ pentru fermierii români deoarece unii dintre ei s-au găsit în situația de a nu avea de unde achiziționa furaje și și-au lichidat fermele, ducând vacile la abator.  

Să ai o afacere de tip fermă vaci de lapte este o activitate foarte grea, iar Daniel Frei o compară cu mineritul: „Este o muncă murdară, stai în fermă toată ziua, suporți mirosuri neplăcute pentru că trebuie să scoți gunoiul de grajd zilnic, trebuie să pui furajele, nu este un sector atractiv și nici veniturile nu sunt așa de mari încât să-i tenteze pe tineri sau pe investitori. Și ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă acută. Cineva ar trebui să crească 500-1.000 de bovine pentru ca afacerea să renteze la nivelul celor din străinătate. Se poate numi o fermă de bovine o gospodărie de la 20 de animale la muls în sus. Sub acest număr se poate considera că fermierul mai are încă un venit, ca să trăiască, pe lângă salariu. Noi câștigăm foarte puțin, 5-10 bani per litru de lapte“, a declarat Daniel Frei, îngrijorat că sectorul zootehnic riscă să dispară în câțiva ani, dacă acesta nu va fi sprijinit și ajutat.

Acesta ne-a menționat și principalele probleme cu care crescătorii de vaci de lapte încep anul 2023:

1. Lipsa de încredere între fermieri și a asocierii. Singuri, fermierii nu pot negocia prețurile la imputuri și la produse.

2. Concurența neloială a produselor de la raft. Acum 2 ani a apărut un regulament european prin care se interzice comercialiarea produselor cu conținut de ulei vegetal hidrogenat peste 2 grame la suta de grame. „Dacă ne uităm acum pe etichetă nu mai scrie ulei vegetal hidrogenat, ci doar ulei vegetal, dar specialiștii își dau seama că acizii grași saturați de pe etichetă nu sunt din grăsimi naturale, sunt hidrogenate“, spune Daniel Frei.

În acest sens, imediat după Anul Nou, Ministerul Agriculturii a elaborat normele de aplicare a Legii laptelui și a produselor lactate, adoptate în toamna anului trecut, și ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui. Va exista „Observatorul Laptelui și al Produselor Lactate“, care va colecta și centraliza date și informații referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, dar și cu privire la exploatațiile de animale de lapte, efective, cantități, produse și prețurile de la cel al laptelui crud, ca materie primă de comercializare, și costuri de producție. Legea prevede și ca laptele și produsele din lapte să fie clar delimitate pe rafturile magazinelor, iar cele cu adaosuri de grăsimi vegetale să fie expuse în spații separate.

3. Contractele deficitare între fermier și procesator. Fermierii au ieșit în dezavantaj, fiind neasociați și neavând puterea să-și angajeze un avocat, când au semnat tot felul de contracte care au fost păguboase pentru ei. „S-au întâlnit clauze în care se specifica un preț unic pe anul 2022, 1,80 lei/ litru. Dacă se dorea rezilierea contractului sau să mărescă prețul, o puteau face doar cu condiția să mai livreze lapte încă 6 luni. O altă clauză considerată de fermieri abuzivă a fost graficul de la început de an, pe care îl face procesatorul, în care se specifica plus-minus 5%. Or vaca nu e dozator. Și în aceste condiții se impun niște penalități pentru laptele livrat într-o cantitate mai mare, peste 5%. Nu merită, mai bine îl dai la porci decât să îl vinzi fiindcă te penalizeză pe toată cantitatea de lapte. Dacă livrezi mai puțin, să zicem 900 litri în loc de 1.000 litri, pentru diferența aceea iar te penalizează pe toată cantitatea și tu pierzi“, ne-a povestit, revoltat, președintele Samus Lact.

4. În final, dar nu și în cele din urmă, subvențiile care s-au dovedit neputincioase în anul 2022. „Aici, ca noutate, apare partea de bunăstare pentru bovina de lapte. O speranță și un ajutor, dar nu e salvarea“, a conchis Daniel Frei.

Anca LĂPUȘNEANU