reclama youtube lumeasatuluitv
update 29 Sep 2022

Aberdeen Angus, la înalte cote de performanță în România

Invitaţia de a participa la o serie de evenimente organizate sub egida Zilele Aberdeen Angus în România ne-a oferit prilejul de a intra în contact cu o echipă tânără, profesionistă şi dinamică ce poate constitui un model de urmat, la nivel naţional, pentru toate asociaţiile profesionale din domeniul zootehniei.

Respectivele evenimente, organizate în judeţul Mureş, au reunit o mare parte dintre membrii asociaţiei, dar şi oficialităţi locale, judeţene şi centrale, oameni de afaceri, fermieri şi jurnalişti.

Prima licitaţie cu strigare a avut loc la Centrul de testare a valorii de ameliorare pentru tauri de reproducţie, din satul Cibu, comuna Fântânele. Au fost aduse în ring 14 dintre cele mai apreciate exemplare cu vârste cuprinse între 15 și 25 de luni, provenite din 9 ferme, iar prețurile au pornit de la 3.000 și 3.500 de euro. Cei care au licitat au avut la dispoziție un catalog cu performanțele de ameliorare pentru fiecare exemplar, astfel că aspectul fenotipic și comportamentul în ring au avut o contribuție mai puțin importantă.

Cel mai valoros taur vândut la această licitație a fost adjudecat pentru suma de 5.800 de euro, cea mai mare valoare obținută în România până în prezent. Dnul Alexadru Szell, proprietarul fermei Green Farmsel, de la care provine tăurașul cel mai valoros, ne-a relatat care a fost parcursul până la selectare și participarea la licitație. „S-a făcut bonitarea după anumite criterii stabilite de asociație, apoi tăurașul a fost adus la centrul de testare și ținut în custodie pentru o perioadă de timp. Toți tăurașii selectați din mai multe ferme au fost crescuți și hrăniți în condiții similare și astfel li s-au stabilit performanțele genetice.“

A doua licitație s-a desfășurat în localitatea Fântânele, de data aceasta la Centrul de colectare al Asociației Aberdeen Angus care a fost, de asemenea, inaugurat cu acest prilej.

În ringul special amenajat au fost expuse pe rând mai multe loturi de tăurași și femele destinate îngrășării. Asociaţia a garantat un preţ minim pe kg, s-a licitat fiecare lot în parte, iar la fiecare strigare prețul a crescut cu 10 bani/kg. Precizăm că doar membrii asociaţiei pot să aducă animale la vânzare, iar prețul mai bun pe care îl pot obține la astfel de licitații vor conduce în viitor la creșterea frecvenței acestui gen de evenimente.

Prezența domnului Radu Antohe în postura de „comisar de licitații“ a dat o notă originală celor două momente, spre încântarea participanților.

Angus3

Evenimentele au fost organizate în mod exemplar, astfel că celor peste 1.300 de membri ai asociaţiei, ce dețin peste 85.000 de animale, le este facil să se ocupe, în principal, de ceea ce ştiu ei cel mai bine, creşterea vacilor de carne din rasa Angus, iar executivul organizației are grijă ca fiecare membru să se bucure de beneficiile puse la dispoziție.

Asociația Aberdeen Angus România este singura din țară acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus și prima asociație din țară acreditată pentru Controlul Oficial al Performanțelor pentru producția de carne.

angus1

„Echipa Asociației Aberdeen Angus România este formată din tineri ingineri zootehniști pasionați și dedicați acestei rase. Cunoștințele specialiștilor din cadrul asociației, împreună cu experiența acumulată de-a lungul anilor, stau la baza susținerii fermierilor membri. Toate aceste atuuri au ca scop dezvoltarea unui nucleu valoros din punct de vedere genetic și care să fie recunoscut la nivel mondial. Ne dorim ca în cadrul fermei de testare să realizăm un laborator performant destinat prelucrării materialului seminal, testării genomice, precum și altor analize care să ajute membrii asociației“, ne-a declarat ing. Ioan Gociman, directorul executiv al asociației.

Europarlamentarul Daniel Buda, directorul Agenției Naționale de Zootehnie, ing. Florinel Bârcă, directorul general APIA, ing. Adrian Pintea și alte importante personalități prezente la cele două evenimente au apreciat eforturile organizatorilor, dar mai ales rezultatele obținute care dau încredere crescătorilor respectivei rase în asociație și în cei care o administrează.

„Astfel de evenimente am văzut în Franța și în alte câteva țări din Europa cu ceva ani în urmă. Iată că este posibil și în România organizarea acestui gen de licitații care oferă transparență totală și contact direct cu crescătorii și produșii supuși licitației. Sper ca frecvența acestora să fie mai mare, ba chiar să se extindă și pentru alte specii“, ne spunea, la un moment dat, dr. ing. Gh. Neață, fost director ANZ, promotor al rasei Aberdeen Angus.

Cu gândul la următoarele evenimente de acest gen îi felicităm pe organizatori și, în aceeași măsură, pe susținători.

Teofilia Banu

De ce este Aberdeen Angus o rasă potrivită pentru fermele familiale

Interlocutorul pe care l-am avut pentru realizarea acestui material este Raul Bereczki, crescător de vaci din rasa Abeerden Angus. În ferma sa din Meziad, județul Bihor, a pariat pe succesul implementării unui program de însămânțare artificială care să asigure afacerii sale cadența cu genetica de top din fermele similare. Acesta ne-a vorbit și despre avantajele creșterii unei astfel de rase și ce o recomandă pentru exploatarea în fermele familiale. „Abeerden Angus se pretează pentru a fi crescută în fermele mici pentru că membrii familiei se pot organiza în așa fel încât să poată întreține singuri microexploatația. Pentru că este o rasă nepretențioasă, munca și responsabilitățile legate de aceste animale sunt ușor de împărțit, iar banii obținuți după valorificare rămân în cadrul familiei.“

Caracteristici de reproducție

Unul dintre avantajele rasei este creșterea în sistem biologic. Aberdeen Angus se dezvoltă foarte bine pe pășunile întreținute în sistem biologic, fără îngrășăminte chimice, și acest fapt este un trend în toate țările care își doresc să participe și să susțină agricultura curată. Practic, oferă un avantaj și fermierilor care activează în acest sector al agriculturii bio, naturale.

O altă caracteristică specifică rasei este faptul că fată cu ușurință și neasistată. Pentru că este o rasă de talie mijlocie dă naștere la viței cu greutatea între 25 și 35-38 kg. Sunt și excepții ce ating sau depășesc 40 kg, dar aceasta poate fi un efect al modului neadecvat de hrănire ales de crescător. Gestația este scurtă, fapt ce conduce la atingerea obiectivelor de obținere a unui vițel pe an, iar vitalitatea în rândul vițeilor este foarte mare. Mai mult, în 30 de minute de la fătare vițelul deja suge și este pregătit să își urmeze mama, uneori pe distanțe de kilometri.

Se observă la această rasă și precocitate la reproducție. Vițelele, junincile pot fi introduse la montă de la vârsta de 14 luni, dar interlocutorul nostru recomandă, în baza propriilor observații, ca acest lucru să se facă după minimum 16 luni și după un control al capacității pelviene. Longevitatea exemplarelor este un alt avantaj care recomandă creșterea rasei. În foarte multe ocazii, spune crescătorul din Meziad, se observă vaci Aberdeen Angus cu fătări la vârsta de 15-17 ani, ceea ce face această rasă foarte productivă.

Starea de sănătate se menține bună în condiții minime de îngrijire

Lista cu avantajele creșterii rasei AberdeeN Angus continuă cu rezistența exemplarelor în fața bolilor. Prin implementarea unor programe sanitare preventive, deparazitare periodică, minimum de două ori pe an, prin administrarea de minerale sub formă de sare de lins, prin vizite periodice ale medicului veterinar pentru verificarea animalelor în fiecare lună sau măcar trimestrial se ajunge la o imunitate crescută și o foarte bună rezistență în fața bolilor. Astfel se asigură un status de sănătate bun și nu sunt necesare intervenții costisitoare pe viitor.

Este foarte important că acest lucru, al menținerii sănătății vacilor Aberdeen Angus, este posibil chiar și în condițiile de creștere minime de care această rasă are nevoie. Pentru creșterea animalelor tinere, respectiv a vițeilor, iarna este suficient un adăpost pentru ploaie și vânt și un gard electric. Practic, această rasă se poate întreține în baza unor costuri mici (nu este pretențioasă nici în privința hranei), cu supraveghere minimă. Fermierii care intenționează să crească această rasă au posibilitatea să „acceseze“ o bază genetică foarte mare la nivel internațional care le pune la dispoziție condiții foarte bune de dezvoltare a unui program de inseminare artificială, ca metodă de introducere de gene noi și dezvoltare a caracteristicilor genetice în grupul propriu de animale.


„Ferma de familie în România ar avea un potențial destul de mare, dar se află sub influența multor factori. Multe familii de la țară, mai ales din zonele de deal și munte, dezvoltă astfel de inițiative și cred că este un semn bun, dar observ și că piața este dominată încă de intermediari. Astfel, crescătorul își asumă toate riscurile care vin cu creșterea unui animal și nu este răsplătit îndeajuns, mai ales pentru faptul că nu are acces la o piață stabilă.“ – Raul Bereczki

Personal cred că ar fi benefică și dezvoltarea unor centre de colectare/procesare pentru a oferi crescătorilor și fermierilor din toate domeniile o șansă de valorificare a produselor lor. Dacă ai avea siguranța desfacerii produselor, ai reuși să îți faci un plan de producție și ai avea speranța că ai pentru ce munci mâine, luna viitoare și an de an.“ – Raul Bereczki

„În ultimii ani am observat, cu bucurie, unele acțiuni de colaborare și organizare a fermierilor în cooperative, dar rezultatele sunt timide pentru moment. Nu cred că se poate vorbi de o influențare a pieței sau nici măcar de a stabili, în primul rând, o piață a cărnii de vită.“ – Raul Bereczki

„Cred că, dacă sectorul HoReCa ar fi relansat, mulți fermieri din sectorul vegetal și crescători de animale ar primi o încurajare care le-ar mai amâna gândurile de a renunța, chiar ar putea stabiliza și dezvolta ferma de familie.“ – Raul Bereczki


D.Z.

Dilemele zootehniei românești. Argumente pentru vaca de carne

Vaca de carne sau vaca de lapte? Sau vaca de carne și vaca de lapte? Bălțată sau Angus?... Sunt întrebările pe care și le-au pus mulți crescători de animale în ultimii ani. Pentru oricare dintre variante sunt argumente pro și contra

Rasa Angus, nepretențioasă și rezistentă

Traian Buran din Sălciua, Alba, a crescut, de mulți ani, bălțată autohtonă. În urmă cu 3 ani, după ce a cumpărat o suprafață mare de pășune, a cumpărat și vaci de carne. Acum are peste 70 de animale. Pe platoul întins, de sub culmile Apusenilor, vitele negre și roșcate din rasa scoțiană par să se simtă la ele acasă...Totul a plecat de la câteva terenuri părăsite și de la o excursie în Elveția. „Am fost, în urmă cu câțiva ani, într-o excursie în Elveția și am văzut că această rasă este foarte bine adaptată zonei alpine. Cum diferențele dintre Elveția și zona Apusenilor nu sunt foarte mari, m-am hotărât să cumpăr și eu. Am achiziționat și tauri, rasă pură, am cumpărat pășuni pentru că aici sunt din belșug terenuri nefolosite. Pe toată bucata asta de munte sunt singur, nimeni nu mai face nimic“... Carnea de la fermă este valorificată la pensiunea pe care Traian Buran o deține la Sălciua.

„Ne-am dotat cu frigidere performante, pentru maturare. Carnea stă la maturat 60 de zile, apoi este consumată. Carnea de Angus are un gust deosebit, este frumos marmorată, poate de aceea este foarte apreciată de bucătarii din marile restaurante.“ La pensiunea din Sălciua am găsit și un bucătar venit din Finlanda. Sorin este originar din Cugir, dar lucrează la un restaurant cu pretenții din Helsinki. A venit special pentru un steak de vită, adevărat… „Este o carne specială, cu o savoare deosebită, dacă este bine gătită. Cea pe care am gustat-o aici este excelentă la gust, probabil că la asta contribuie și modul în care sunt întreținute animalele, de calitatea pășunii, a hranei“, ne-a mărturisit Sorin Rota, bucătar în Țara celor 1000 de lacuri. Angusul se adaptează foarte bine în zona de munte din România, ne spune Traian Buran. „Nu este o vită pretențioasă, practic curăță pășunea. Nu alege numai iarba mai suculentă. Este rezistentă la frig și paște pe pășune până dau zăpezile.

Oricum, pentru iarnă eu le pregătesc hrană de siloz, special făcută, nu le hrănesc numai cu fân și cereale.“ Traian vrea să-și sporească efectivele, a cumpărat tauri de rasă pură și speră să ajungă la peste o sută de capete în următorii ani. Rasa Angus sau Aberdeen Angus, cum se numește în zona de origine,  este recunoscută pentru adaptabilitatea sa la condițiile de stabulație. Este una dintre cele mai populare rase din insulele britanice. Originară din Scoția, strămoșii își au începuturile arborelui genealogic pe la 1800. Vacile de rasă pură sunt de culoare neagră sau roșiatică. Femelele cântăresc în jur de 500 de kilograme, iar taurii depășesc 800 de kilograme. Cea mai mare parte a greutății lor este dată de masa musculară foarte bine dezvoltată. Pot trăi în stabulație liberă, pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp. Vacile au o bună fertilitate și sunt recunoscute pentru instinctul matern deosebit, totuși, sunt animale docile. Traian Buran îi încurajează și pe alții fermieri din Apuseni să-i urmeze exemplul.

Rasa Charolaise, delicatețea franțuzească...

În defileul Mureșului, în apropiere de Lunca Bradului, Petru Vultur are o fermă de vaci mixtă. Are exemplare frumoase de bălțată autohtonă, dar și vaci de carne din rasa Charolaise. „Sunt mulțumit de ele, ne spune fermierul mureșean, sunt foarte corpolente, chiar impunătoare, elegante aș îndrăzni să spun, au o masă musculară foarte bună, sunt vaci de carne adevărate, poate de aceea sunt atât de răspândite în toată lumea. Spre deosebire de Angus, sunt mai pretențioase, nu rezistă afară la gerurile mari și nici nu mănâncă orice. Pe pășune alege iarba mai bună... Dacă ai grijă de ele și le oferi ceea ce au nevoie sunt animale excelente și deosebit de rentabile.“ Rasa Charolaise este originară din Franța și este una dintre cele mai răspândite rase din lume. O găsim în toată Europa, în America de Sud sau Australia. Un exemplar matur poate să depășească 750 de kilograme. Chiar dacă sunt mai greu de crescut decât Angus sau decât vacile de lapte autohtone, numărul exemplarelor de Charolaise a crescut în ultimii ani și în România, având în vedere și prețul bun al cărnii. Am oferit câteva argumente pentru vaca de carne și impresiile a doi fermieri cu experiență despre cele mai importante rase care au ajuns și la noi. Puterea de decizie aparține numai celui care le crește...

Vasile BRAIC

De ce vaca pentru carne nu este o afacere în Călărași

Fermierul Constantin Anghel conduce din anul 1991 Societatea Agricolă Agrozootehnica Independenţa SA din Județul Călărași. Prin muncă și pricepere, și-a câștigat renumele și respectul în agricultură. Cu toate acestea, ca orice fermier, a trăit și dezamăgiri. Încercând să facă un proiect pentru creșterea vacilor de carne, a realizat treptat că afacerea nu este rentabilă…

Pentru înființarea unei ferme de bovine se pot accesa fonduri prin Măsura 121, de încurajare a modernizării exploatațiilor agricole.

Pentru a demara o astfel de investiție, a cărei valoare medie este de 100.000 de euro, solicitantul trebuie să fie înregistrat ca persoană fizică autorizată, asociație familială sau societate comercială cu capital 100% privat. Sunt acceptate și persoane fizice neautorizate, cu singura condiție de a se autoriza în termen de 30 de zile de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanțare. Asociațiile în domeniu cu statut juridic, grupurile de producători sau cooperativele sunt cele mai recomandate forme juridice pentru a demara astfel de investiții.

Fermierul Anghel Constantin a făcut la vremea respectivă demersuri pentru ferma de vaci pentru carne prin AFIR- Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, acțiune făcută pentru a se putea da banii. Însă, concluzia la care a ajuns, în timp, a fost că nu exista preț bun pentru o vacă de carne. „Au un preț foarte mare junicile pe care le cumperi. De momentul în care fată, trebuie să aștepți 18 luni până se fac tăurași și ajung la 600 de kg… În primii ani, îngrășam tăurașii. Am renunțat și la ei, pentru că prețul este extraordinar de mic. Normal, prețul bun ar trebui să fie de 13-14 lei pe kg. Dacă facem un calcul simplu: 100 de junici, 100 de vaci, se înmulțesc cu material sexat, îți fată 70 de tăurași. Din 70 de tăurași, vă dați seama că mai am 30-40 de vițele“, ne dezvăluie, dezamăgit, fermierul.

Reticența față de ferma cu vaci pentru carne a venit și din faptul că în urmă cu zece ani a început un program privind însămânțarea din material seminal, din rase de carne, pe rasa Holstein, care nu s-a dovedit a fi tocmai un succes. „Noi avem aici, la Dragalina, Călărași, un complex de îngrășare al tăurașilor, cu abator cu tot, de ce nu sunt interesați dinainte să spună haideți să creșteți tăurași și să fixăm un preț? Ca să știm și noi, implicit eu: mă apuc să cumpăr vaci de carne să fac tăurași de carne sau nu mă apuc? Trebuie să iau pixul, să iau calculatorul, să încep să socotesc dacă este sau nu rentabil. Am fost, m-am interesat, ele se cresc mult mai ușor. Lași vițeii acolo până la 8 luni, sug,  apoi îi înțarci. Sincer, consider că afacerea cu vaci pentru carne se pretează perfect pentru zona de deal și de munte. Aici, la câmpie, sunt costurile mult mai mari“, spune Anghel Constantin.

Cea mai mare problemă este unde și la cât vinzi

Fermierul a oprit din timp investițiile în afacerea cu vaci de lapte, după ce a făcut unele calcule și a realizat că în zona în care are cooperativa, această afacere nu este profitabilă: „Am zis, luăm 50 de vițele, de junici, plecăm cu ele în 2-3 ani, să vedem cum facem. Dar nici nu putem să ne aruncăm așa în neant, pentru că și costurile sunt extrem de mari.

Dacă aici, în Călărași, s-ar dori să se facă vaci de carne, probabil că autoritățile trebuie să gândească: 50% din costul junicilor îl suport eu, ca guvern. Au mai fost hotărâri de Guvern de acum 20 de ani, precum și de minimis acum 4 ani, când nu trebuia să cumperi decât 20 de junici. Dar mai întâi să știm dacă vrem să ne extindem, pentru că nu există cultul pentru carne de bovine, la noi în țară. Trebuie să ai și desfacere, pentru că dacă nu ai desfacere, cei de la abator nu vor cumpăra, el va sacrifica în funcție de comenzile pe care le are“, explică fermierul.


Creșterea vacilor de carne este o afacere foarte grea și pentru aceasta, ea trebuie să fie foarte bine gândită. „Noi am mai făcut în România treburi negândite, de genul: dă-i subvenții, ajutăm omul și vaca… Sau putem spune, da, facem, pentru că avem piață de export. Atunci fac un centru, să știu cât trebuie să export, pentru că acum nu mai merg la export animale în viu, pe motiv de protecție a animalelor. Trebuie să le tai în carcase, ca să le duci la export. În agricultură, oamenii nu mai au probleme cu tehnologiile, utilajele, cea mai mare problemă este unde vinzi și la cât vinzi? Deși noi nu prea știm pentru că nimeni nu-și permite din toamnă să spună haide să încheiem contracte“, a conchis Anghel Constantin.


Anca LĂPUȘNEANU

Familia Husău, judeţul Sălaj: Bovinele Salers, rasa de carne care „merită toţi banii“

Radu Teodor Husău este de profesie inginer în telecomunicaţii, iar împreună cu fratele său Cristian (inginer mecanic) şi sora Delia (farmacistă) se ocupă de agricultură şi zootehnie, în care sunt asociaţi cu părţi egale, în satul Răstolţ, comuna Buciumi, judeţul Sălaj. Fiind în zona de deal, unde suprafaţa de teren favorabilă cerealelor este limitată, direcţia de extindere era zootehnia; aşa au ales bovinele de munte Salers, o rasă de gabarit mare, rustică, rezistentă la condiţiile aspre de mediu și de furajare limitative, cu un spor de creştere bun.

Bovine Salers aduse din Franţa

Radu împreună cu cei doi fraţi au moştenit de la bunicii din partea mamei în satul Răstolţ aproximativ 15 hectare de teren pe care le lucrau părinţii care, pensionari fiind, s-au mutat la ţară. Acolo aveau şi un Universal 640 DTC şi utilajele aferente, cumpărate în anul 1991, dar acest lucru nu a fost suficient, spune acesta. „Am început în anul 2011 cu sector vegetal, lucrând terenul pe care îl aveam în proprietate şi luând teren în arendă. Am vândut atunci şi tractorul şi utilajele româneşti şi am cumpărat din Franţa primul tractor folosit, marca Massey Ferguson. Apoi, în anii următori am mai luat două tractoare de aceeaşi marcă şi alte utilajele necesare mecanizării. În fermă lucrez doar eu şi fratele meu, fără angajaţi, iar sora mea contribuie financiar la cele necesare în fermă. În 2013 am renunţat definitiv la locul de muncă din domeniul IT, iar împreună cu fratele meu avem o firmă de reparaţii utilaje care alături de fermă ne asigură veniturile.“

Rasa bovine Salers

La început cultivau în fiecare an în jur de 20 ha de porumb şi, în funcţie de an, recoltau 7-11 t/ha. Fiind o zonă rece şi cu terenuri mai sărace, nu ajungeau la producţii foarte mari, dar compensau cu preţul de vânzare ceva mai ridicat decât era în zonele favorabile. Producţia de porumb o depozitau şi o vindeau pe parcursul anului către crescătorii de animale din proximitate, mai adaugă Radu. „Având în vedere specificul situaţiei noastre, cu imposibilitatea de a asigura prezenţa în fermă 24 din 24, 7 zile din 7, vaca pentru carne a fost varianta potrivită, iar în anul 2016 am hotărât să începem cu bovine Salers. În luna septembrie am obţinut un credit bancar de 15.000 euro cu durata de 5 ani, iar în decembrie 2016 am importat 10 femele şi 1 tăuraş, cu vârsta de aproximativ 12 luni. Animalele sunt cu pedigree pe patru generaţii şi provin din leagănul rasei, din Cantal, Franţa. Cu actele de export şi transportul până în fermă, acele 11 animale au costat între 13-14.000 euro.“

Avantajul rasei Salers: fătările sunt extrem de uşoare

Familia Husău s-a oprit la rasa Salers pentru că este o rasă de bovine de munte, dar de gabarit mare, rustică, rezistentă la condiţiile aspre de mediu, la variaţiile mari de temperatură și la condiţiile de furajare limitative, dar în acelaşi timp oferă un spor de creştere foarte bun. „Avantajul major al rasei, care o şi diferenţiază net de orice altă rasă, sunt fătările extrem de uşoare, fără asistenţă.

În istoria rasei, în efectivul înscris în controlul oficial al performanţelor nu s-a înregistrat nicio cezariană. Asistenţa la fătare este necesară doar în cazul poziţionării viţelului cu spatele sau uneori în cazul gemenilor. Pentru noi, care suntem de multe ori plecaţi din fermă, o vacă care îşi poartă singură de grijă era un lucru obligatoriu. În toamna lui 2018 am avut primele fătări în fermă, toate animalele fiind la prima fătare, și totul a decurs perfect, fără probleme. Am avut o fătare şi în ianuarie, la -20°C, care a decurs bine. Singura preocupare din partea noastră în sezonul fătărilor este localizarea viţeilor în vederea crotalierii pentru că, dacă nu reuşim să o facem în primele două zile de viaţă, viţeii devin foarte vioi şi greu de prins pe păşune. Fiind o rasă rustică, este deosebit de rezistentă la boli, singurele tratamente la noi în fermă fiind cele două deparazitări interne, primăvara la începutul păşunatului şi toamna la intrarea în grajd. Şi, bineînţeles, cele obligatorii: tuberculinarea şi vaccinarea antiantrax. Această rasă prezintă «efectul acordeon» – o mobilizare rapidă a ţesu-

tului adipos în condiţiile variaţiilor în furajare, fără să afecteze curba de lactaţie. Când mâncarea este din abundenţă, ele îşi refac rezerva corporală. În condiţii extreme, o vacă adultă poate mobiliza 120 kg din rezerva corporală“, menţionează fermierul Radu Husău.

Calitate superioară a nutreţurilor

Rasa bovine2 Salers

În ferma de la Răstolţ, din luna mai până în noiembrie animalele stau pe păşune, cu gard electric, unde au nevoie doar de iarbă, apă şi sare. „Le vizităm o dată pe zi să ne asigurăm că nu a rupt nimeni gardul şi că este totul în regulă. Din noiembrie până în mai animalele sunt aduse la adăpost, unde le administrăm fân din amestec de graminee şi leguminoase sau fân de lucernă. În primul an am cosit pajiştile cu flora spontană, dar am început să înfiinţez şi culturi furajere cu amestecuri de graminee și leguminoase în teren arabil. Cheltuiala cu înfiinţarea culturilor se justifică pe deplin prin calitatea şi cantitatea superioară de furaj obţinut. Fiind în zonă cu terenuri acide, cultura de lucernă este limitată pe suprafeţe mici favorabile acestei plante, deci folosim amestecuri de graminee cu leguminoase. Este nevoie doar de păşune vara, iar iarna o administrare de fân dimineaţa şi alta seara sunt suficiente“, mai adaugă crescătorul.

Fermă autosustenabilă la un efectiv de 90 de vaci mamă

În prezent, în ferma celor trei fraţi sunt 28 de capete cu tineret. Toate femelele sunt păstrate în fermă, iar tăuraşii se vând; în locul lor sunt achiziţionate viţele pentru extinderea efectivului. „2019 a fost un an cu preţuri mici oferite, fiind de 2-2,1 euro/kg în viu la greutatea de cca. 350-400 kg pe care o ating la 10-12 luni. Rentabilitatea unei ferme de vaci Salers, care să îţi ofere un venit suficient ca să poţi trăi exclusiv de pe urma ei, este de la 30 de vaci mamă în sus. Astfel, ferma noastră va deveni autosustenabilă când vom trece pragul de 90 de capete. Fătările au loc pe păşune, majoritatea în luna septembrie, viţeii fiind înţărcaţi la sfârşitul lunii iunie. Consumul de fân este aproximativ 5% din greutatea corporală/zi. Un balot rotund de fân de calitate de 150 x 120 ajunge într-o zi la cca 12-15 vaci mature, iar la maturitate cântăresc 650-800 kg. Producţia de lapte se situează în jur de 11 litri de lapte/zi; este un lapte foarte gras, iar curba lactaţiei este adaptată nevoilor viţelului, ceea ce permite acestuia să crească pe păşune, fără suplimente, doar din lapte şi iarbă, cu un spor de 1,1-1,2 kg/zi în rasă pură şi 1,2-1,3 kg/zi în cazul încrucişării cu tauri Charolaise culard“, mai precizează acesta.

Rasa bovine3 Salers

Tăuraşi porţionaţi la caserolă

Privind la viitor, familia Husău doreşte să mărească numărul la 90-100 de vaci mamă din fătările din fermă, dar şi din importurile de animale în rasă pură şi metisare cu taur Salers pe vacile autohtone şi să dezvolte o reţea de vânzări directe, respectiv să abatorizeze tăuraşii la o greutate de 550-600 kg în viu, porţionaţi la caserolă şi vânduţi direct la consumatorul final. „Astfel, consumatorul cumpără un produs natural şi ştie exact ce are în farfurie, iar noi suntem obligaţi să menţinem standarde ridicate de calitate pentru că suntem în contact direct cu consumatorul final. Dar trăim în România postdecembristă şi normalitatea ne este străină, ne lovim de munţii indiferenţei sau ai lipsei de bunăvoință din partea autorităților. În loc să creştem vaci şi să valorificăm produşii, din 2017 încercăm an de an să convingem autorităţile să permită începerea Registrului Genealogic pentru rasa Salers în România şi ne lovim de refuz“, încheie Radu Teodor Husău.

Beatrice Alexandra MODIGA