Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Apr 2021

De ce vaca pentru carne nu este o afacere în Călărași

Fermierul Constantin Anghel conduce din anul 1991 Societatea Agricolă Agrozootehnica Independenţa SA din Județul Călărași. Prin muncă și pricepere, și-a câștigat renumele și respectul în agricultură. Cu toate acestea, ca orice fermier, a trăit și dezamăgiri. Încercând să facă un proiect pentru creșterea vacilor de carne, a realizat treptat că afacerea nu este rentabilă…

Pentru înființarea unei ferme de bovine se pot accesa fonduri prin Măsura 121, de încurajare a modernizării exploatațiilor agricole.

Pentru a demara o astfel de investiție, a cărei valoare medie este de 100.000 de euro, solicitantul trebuie să fie înregistrat ca persoană fizică autorizată, asociație familială sau societate comercială cu capital 100% privat. Sunt acceptate și persoane fizice neautorizate, cu singura condiție de a se autoriza în termen de 30 de zile de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanțare. Asociațiile în domeniu cu statut juridic, grupurile de producători sau cooperativele sunt cele mai recomandate forme juridice pentru a demara astfel de investiții.

Fermierul Anghel Constantin a făcut la vremea respectivă demersuri pentru ferma de vaci pentru carne prin AFIR- Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, acțiune făcută pentru a se putea da banii. Însă, concluzia la care a ajuns, în timp, a fost că nu exista preț bun pentru o vacă de carne. „Au un preț foarte mare junicile pe care le cumperi. De momentul în care fată, trebuie să aștepți 18 luni până se fac tăurași și ajung la 600 de kg… În primii ani, îngrășam tăurașii. Am renunțat și la ei, pentru că prețul este extraordinar de mic. Normal, prețul bun ar trebui să fie de 13-14 lei pe kg. Dacă facem un calcul simplu: 100 de junici, 100 de vaci, se înmulțesc cu material sexat, îți fată 70 de tăurași. Din 70 de tăurași, vă dați seama că mai am 30-40 de vițele“, ne dezvăluie, dezamăgit, fermierul.

Reticența față de ferma cu vaci pentru carne a venit și din faptul că în urmă cu zece ani a început un program privind însămânțarea din material seminal, din rase de carne, pe rasa Holstein, care nu s-a dovedit a fi tocmai un succes. „Noi avem aici, la Dragalina, Călărași, un complex de îngrășare al tăurașilor, cu abator cu tot, de ce nu sunt interesați dinainte să spună haideți să creșteți tăurași și să fixăm un preț? Ca să știm și noi, implicit eu: mă apuc să cumpăr vaci de carne să fac tăurași de carne sau nu mă apuc? Trebuie să iau pixul, să iau calculatorul, să încep să socotesc dacă este sau nu rentabil. Am fost, m-am interesat, ele se cresc mult mai ușor. Lași vițeii acolo până la 8 luni, sug,  apoi îi înțarci. Sincer, consider că afacerea cu vaci pentru carne se pretează perfect pentru zona de deal și de munte. Aici, la câmpie, sunt costurile mult mai mari“, spune Anghel Constantin.

Cea mai mare problemă este unde și la cât vinzi

Fermierul a oprit din timp investițiile în afacerea cu vaci de lapte, după ce a făcut unele calcule și a realizat că în zona în care are cooperativa, această afacere nu este profitabilă: „Am zis, luăm 50 de vițele, de junici, plecăm cu ele în 2-3 ani, să vedem cum facem. Dar nici nu putem să ne aruncăm așa în neant, pentru că și costurile sunt extrem de mari.

Dacă aici, în Călărași, s-ar dori să se facă vaci de carne, probabil că autoritățile trebuie să gândească: 50% din costul junicilor îl suport eu, ca guvern. Au mai fost hotărâri de Guvern de acum 20 de ani, precum și de minimis acum 4 ani, când nu trebuia să cumperi decât 20 de junici. Dar mai întâi să știm dacă vrem să ne extindem, pentru că nu există cultul pentru carne de bovine, la noi în țară. Trebuie să ai și desfacere, pentru că dacă nu ai desfacere, cei de la abator nu vor cumpăra, el va sacrifica în funcție de comenzile pe care le are“, explică fermierul.


Creșterea vacilor de carne este o afacere foarte grea și pentru aceasta, ea trebuie să fie foarte bine gândită. „Noi am mai făcut în România treburi negândite, de genul: dă-i subvenții, ajutăm omul și vaca… Sau putem spune, da, facem, pentru că avem piață de export. Atunci fac un centru, să știu cât trebuie să export, pentru că acum nu mai merg la export animale în viu, pe motiv de protecție a animalelor. Trebuie să le tai în carcase, ca să le duci la export. În agricultură, oamenii nu mai au probleme cu tehnologiile, utilajele, cea mai mare problemă este unde vinzi și la cât vinzi? Deși noi nu prea știm pentru că nimeni nu-și permite din toamnă să spună haide să încheiem contracte“, a conchis Anghel Constantin.


Anca LĂPUȘNEANU

Familia Husău, judeţul Sălaj: Bovinele Salers, rasa de carne care „merită toţi banii“

Radu Teodor Husău este de profesie inginer în telecomunicaţii, iar împreună cu fratele său Cristian (inginer mecanic) şi sora Delia (farmacistă) se ocupă de agricultură şi zootehnie, în care sunt asociaţi cu părţi egale, în satul Răstolţ, comuna Buciumi, judeţul Sălaj. Fiind în zona de deal, unde suprafaţa de teren favorabilă cerealelor este limitată, direcţia de extindere era zootehnia; aşa au ales bovinele de munte Salers, o rasă de gabarit mare, rustică, rezistentă la condiţiile aspre de mediu și de furajare limitative, cu un spor de creştere bun.

Bovine Salers aduse din Franţa

Radu împreună cu cei doi fraţi au moştenit de la bunicii din partea mamei în satul Răstolţ aproximativ 15 hectare de teren pe care le lucrau părinţii care, pensionari fiind, s-au mutat la ţară. Acolo aveau şi un Universal 640 DTC şi utilajele aferente, cumpărate în anul 1991, dar acest lucru nu a fost suficient, spune acesta. „Am început în anul 2011 cu sector vegetal, lucrând terenul pe care îl aveam în proprietate şi luând teren în arendă. Am vândut atunci şi tractorul şi utilajele româneşti şi am cumpărat din Franţa primul tractor folosit, marca Massey Ferguson. Apoi, în anii următori am mai luat două tractoare de aceeaşi marcă şi alte utilajele necesare mecanizării. În fermă lucrez doar eu şi fratele meu, fără angajaţi, iar sora mea contribuie financiar la cele necesare în fermă. În 2013 am renunţat definitiv la locul de muncă din domeniul IT, iar împreună cu fratele meu avem o firmă de reparaţii utilaje care alături de fermă ne asigură veniturile.“

Rasa bovine Salers

La început cultivau în fiecare an în jur de 20 ha de porumb şi, în funcţie de an, recoltau 7-11 t/ha. Fiind o zonă rece şi cu terenuri mai sărace, nu ajungeau la producţii foarte mari, dar compensau cu preţul de vânzare ceva mai ridicat decât era în zonele favorabile. Producţia de porumb o depozitau şi o vindeau pe parcursul anului către crescătorii de animale din proximitate, mai adaugă Radu. „Având în vedere specificul situaţiei noastre, cu imposibilitatea de a asigura prezenţa în fermă 24 din 24, 7 zile din 7, vaca pentru carne a fost varianta potrivită, iar în anul 2016 am hotărât să începem cu bovine Salers. În luna septembrie am obţinut un credit bancar de 15.000 euro cu durata de 5 ani, iar în decembrie 2016 am importat 10 femele şi 1 tăuraş, cu vârsta de aproximativ 12 luni. Animalele sunt cu pedigree pe patru generaţii şi provin din leagănul rasei, din Cantal, Franţa. Cu actele de export şi transportul până în fermă, acele 11 animale au costat între 13-14.000 euro.“

Avantajul rasei Salers: fătările sunt extrem de uşoare

Familia Husău s-a oprit la rasa Salers pentru că este o rasă de bovine de munte, dar de gabarit mare, rustică, rezistentă la condiţiile aspre de mediu, la variaţiile mari de temperatură și la condiţiile de furajare limitative, dar în acelaşi timp oferă un spor de creştere foarte bun. „Avantajul major al rasei, care o şi diferenţiază net de orice altă rasă, sunt fătările extrem de uşoare, fără asistenţă.

În istoria rasei, în efectivul înscris în controlul oficial al performanţelor nu s-a înregistrat nicio cezariană. Asistenţa la fătare este necesară doar în cazul poziţionării viţelului cu spatele sau uneori în cazul gemenilor. Pentru noi, care suntem de multe ori plecaţi din fermă, o vacă care îşi poartă singură de grijă era un lucru obligatoriu. În toamna lui 2018 am avut primele fătări în fermă, toate animalele fiind la prima fătare, și totul a decurs perfect, fără probleme. Am avut o fătare şi în ianuarie, la -20°C, care a decurs bine. Singura preocupare din partea noastră în sezonul fătărilor este localizarea viţeilor în vederea crotalierii pentru că, dacă nu reuşim să o facem în primele două zile de viaţă, viţeii devin foarte vioi şi greu de prins pe păşune. Fiind o rasă rustică, este deosebit de rezistentă la boli, singurele tratamente la noi în fermă fiind cele două deparazitări interne, primăvara la începutul păşunatului şi toamna la intrarea în grajd. Şi, bineînţeles, cele obligatorii: tuberculinarea şi vaccinarea antiantrax. Această rasă prezintă «efectul acordeon» – o mobilizare rapidă a ţesu-

tului adipos în condiţiile variaţiilor în furajare, fără să afecteze curba de lactaţie. Când mâncarea este din abundenţă, ele îşi refac rezerva corporală. În condiţii extreme, o vacă adultă poate mobiliza 120 kg din rezerva corporală“, menţionează fermierul Radu Husău.

Calitate superioară a nutreţurilor

Rasa bovine2 Salers

În ferma de la Răstolţ, din luna mai până în noiembrie animalele stau pe păşune, cu gard electric, unde au nevoie doar de iarbă, apă şi sare. „Le vizităm o dată pe zi să ne asigurăm că nu a rupt nimeni gardul şi că este totul în regulă. Din noiembrie până în mai animalele sunt aduse la adăpost, unde le administrăm fân din amestec de graminee şi leguminoase sau fân de lucernă. În primul an am cosit pajiştile cu flora spontană, dar am început să înfiinţez şi culturi furajere cu amestecuri de graminee și leguminoase în teren arabil. Cheltuiala cu înfiinţarea culturilor se justifică pe deplin prin calitatea şi cantitatea superioară de furaj obţinut. Fiind în zonă cu terenuri acide, cultura de lucernă este limitată pe suprafeţe mici favorabile acestei plante, deci folosim amestecuri de graminee cu leguminoase. Este nevoie doar de păşune vara, iar iarna o administrare de fân dimineaţa şi alta seara sunt suficiente“, mai adaugă crescătorul.

Fermă autosustenabilă la un efectiv de 90 de vaci mamă

În prezent, în ferma celor trei fraţi sunt 28 de capete cu tineret. Toate femelele sunt păstrate în fermă, iar tăuraşii se vând; în locul lor sunt achiziţionate viţele pentru extinderea efectivului. „2019 a fost un an cu preţuri mici oferite, fiind de 2-2,1 euro/kg în viu la greutatea de cca. 350-400 kg pe care o ating la 10-12 luni. Rentabilitatea unei ferme de vaci Salers, care să îţi ofere un venit suficient ca să poţi trăi exclusiv de pe urma ei, este de la 30 de vaci mamă în sus. Astfel, ferma noastră va deveni autosustenabilă când vom trece pragul de 90 de capete. Fătările au loc pe păşune, majoritatea în luna septembrie, viţeii fiind înţărcaţi la sfârşitul lunii iunie. Consumul de fân este aproximativ 5% din greutatea corporală/zi. Un balot rotund de fân de calitate de 150 x 120 ajunge într-o zi la cca 12-15 vaci mature, iar la maturitate cântăresc 650-800 kg. Producţia de lapte se situează în jur de 11 litri de lapte/zi; este un lapte foarte gras, iar curba lactaţiei este adaptată nevoilor viţelului, ceea ce permite acestuia să crească pe păşune, fără suplimente, doar din lapte şi iarbă, cu un spor de 1,1-1,2 kg/zi în rasă pură şi 1,2-1,3 kg/zi în cazul încrucişării cu tauri Charolaise culard“, mai precizează acesta.

Rasa bovine3 Salers

Tăuraşi porţionaţi la caserolă

Privind la viitor, familia Husău doreşte să mărească numărul la 90-100 de vaci mamă din fătările din fermă, dar şi din importurile de animale în rasă pură şi metisare cu taur Salers pe vacile autohtone şi să dezvolte o reţea de vânzări directe, respectiv să abatorizeze tăuraşii la o greutate de 550-600 kg în viu, porţionaţi la caserolă şi vânduţi direct la consumatorul final. „Astfel, consumatorul cumpără un produs natural şi ştie exact ce are în farfurie, iar noi suntem obligaţi să menţinem standarde ridicate de calitate pentru că suntem în contact direct cu consumatorul final. Dar trăim în România postdecembristă şi normalitatea ne este străină, ne lovim de munţii indiferenţei sau ai lipsei de bunăvoință din partea autorităților. În loc să creştem vaci şi să valorificăm produşii, din 2017 încercăm an de an să convingem autorităţile să permită începerea Registrului Genealogic pentru rasa Salers în România şi ne lovim de refuz“, încheie Radu Teodor Husău.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS