Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești (INCDBNA Balotești)

Producţia agroalimentară ecologică (numită organică sau biologică în alte ţări) are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate, care să asigure protejarea resurselor naturale şi sănătatea consumatorilor. Agricultura ecologică este un sistem agricol menit să furnizeze consumatorului alimente proaspete, gustoase şi autentice şi care în acelaşi timp respectă ciclul natural de viaţă al sistemelor. Pentru a obţine acest lucru, agricultura ecologică se bazează pe o serie de obiective şi principii, dar şi pe bunele practici create să minimizeze impactul omului asupra mediului înconjurător, asigurându-se în acelaşi timp că sistemul agricol operează pe cât de natural posibil.

Hrănirea puilor pentru obţinerea de carne ecologică este o condiţie de calitate a producţiei, respectând cerinţele nutriţionale ale acestora în diferite stadii ale dezvoltării lor. Puii sunt hrăniţi cu furaje obţinute din culturi ecologice, de preferat produse în propria fermă. Se recomandă rotaţia culturilor, ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei. Sunt limite foarte stricte privind utilizarea pesticidelor, a îngrăşămintelor chimice şi a altor substanţe complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole [Regulamentul (CE) nr. 834/ 2007, împreună cu normele de aplicare Reg. (CE) 889/ 2008]. De asemenea, este interzisă folosirea organismelor modificate genetic. Totodată, este interzisă utilizarea suplimentelor medicamentoase, care ar controla proliferarea unor infecţii intestinale parazitare, ca de exemplu coccidioza (coccidiostaticele, antibioticele, medicamentele de uz veterinar sau alte substanţe destinate stimulării creşterii ori producţiei). Pentru a se suplini lipsa acestor medicamente de uz veterinar se utilizează alte mijloace de prevenţie, cum ar fi asigurarea unui management corespunzător al utilizării aşternutului şi aplicarea unor acţiuni sanitare-veterinare (vaccinarea păsărilor).

Pentru faza de îngrăşare/finisare hrana puilor trebuie să conţină cel puţin 70% boabe de cereale. Toate nutrețurile utilizate pe faze de creştere (demaraj/start, creştere şi finisare) trebuie să aibă niveluri reduse atât de proteină, cât şi de energie comparativ cu sistemul convenţional de creştere a puilor pentru producția de carne.

Grâul este principala cereală recomandată, urmată de secară, triticale, orz, ovăz etc. Orzul şi ovăzul pot fi utilizate pentru a înlocui jumătate din cantitatea de grâu din reţetele de nutreţuri combinate. Însă, atenţie, a nu se folosi în reţete, orz și/sau ovăz cu conţinut ridicat de coji. Şrotul de soia este cea mai bună sursă de proteină vegetală. Din nefericire, şrotul de soia ecologic (bio sau organic) este foarte scump deoarece boabele nu trebuie să fie doar obţinute după tehnologii de cultură ecologică, ci trebuie să fie şi procesate în condiţii ecologice. Extragerea uleiului din boabe trebuie realizată doar prin procedee mecanice, fără ajutorul solvenţilor. Datorită dificultăţii în aprovizionarea cu boabe ecologice şi a numărului redus de procesatori, preţul acestui ingredient furajer ajunge să fie mai mare (de aproape patru ori) faţă de cel produs convenţional. În schimb, boabele prăjite (toastate) de soia reprezintă o excelentă sursă de proteine, dar şi de grăsimi. Atenție, boabele de soia crude (neprocesate termic) conţin factori antinutriționali, inhibitori ai tripsinei și chimotripsinei, care influenţează negativ digestia nutrețului la pui, dar care pot fi inactivați, prin aplicarea de tratamente termice. Boabele de leguminoase (mazăre, linte, bob, lupin) asigură un nivel moderat de proteină şi de amidon. Proteina acestora este deficitară în aminoacizi cu sulf şi triptofan, dar asigură un aport satisfăcător de lizină. Seminţele de floarea-soarelui sunt caracterizate printr-un conţinut foarte ridicat în acid linoleic (peste 70% din totalul acizilor graşi). În plus, acestea sunt bogate în alfa-tocoferoli (608 mg/kg de seminţe), cu rol antioxidant şi vitamina E. Includerea a 50 g seminţe de floarea-soarelui/kg nutreț pentru pui de carne, în faza de demaraj, cu posibilitatea creşterii nivelului de încorporare până la 100 g/kg pentru faza de finisare dă posibilitatea substituirii altor surse proteice. Seminţele de rapiţă, din varietăţile selecţionate „dublu zero“, cu niveluri scăzute de glucozinolaţi (mai puţin de 50 μmoli/g de SU) şi acid erucic pot fi introduse în hrana puilor crescuţi ecologic, dar în cantităţi mici (maximum 50 g/kg nutreț de tip starter, cu posibilitatea creşterii nivelului de încorporare până la 80 g/kg la puii în faza de finisare). Dacă nivelul de includere este mai mare, seminţele de rapiţă determină apariţia unor carcase cu miros şi aspect neplăcut.

Pentru asigurarea necesarului de vitamine şi de oligoelemente minerale, în mod uzual recomandăm un premix vitamino-mineral. Însă, atenție, poate fi redus prin utilizarea de surse bogate în vitamine, cum este făina de lucernă. Drojdia de bere  este şi ea o sursă de vitamine din complexul B. De asemenea, lumina soarelui este o bună sursă de vitamina D (transformă precursorii în vitamină D). În sistemul de creştere ecologic se impune ca în perioada de finisare puii de carne să se întreţină în hale prevăzute cu  padoc înierbat, dând astfel posibilitatea de manifestare a unora dintre instinctele naturale şi accesul la mediul natural de viaţă. Sarea de bucătărie este indispensabilă pentru creștere, elaborarea producțiilor şi reglarea apetitului puilor. Nutriţional vorbind, aceasta este adecvată ca ingredient, dar sunt şi unii producători de furaje ecologice/bio care nu agreează folosirea sării iodate în furajarea păsărilor.

Privitor la utilizarea aminoacizilor de sinteză în hrana păsărilor pentru producția de carne ecologică, Regulamentul (CE) 834/2007 interzice recurgerea la suplimente de acest gen. Recomandările noastre sunt de a utiliza drojdia de bere, ca sursă naturală de lizină atunci când nutrețul include niveluri mai ridicate de turte de floarea-soarelui (deficitare în lizină).

Dr. ing. Georgeta CIURESCU