Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021

Pandemia și agroturismul. În județul Alba, în această vară pensiunile au fost pline

Zonă turistică recunoscută, județul Alba a avut în această vară, în ciuda restricțiilor și temerilor generate de pandemie, mulți vizitatori, din țară și din străinătate. În regiunea Apusenilor, majoritatea pensiunilor au fost pline. La Vidra, în apropierea casei care păstrează vie memoria lui Avram Iancu, se află una dintre cele mai frumoase pensiuni din Țara Moților. Lia Vârciu ne spune că, pe parcursul acestei veri, pensiunea a fost plină: ,,Solicitările au fost peste capacitatea noastră de cazare. Suntem la poalele Muntelui Găina, avem câteva obiective turistice deosebite în apropiere. Aici se află cea mai mare rezervație de fosile din Europa, Dealul cu melci. Avem o cascadă spectaculoasă și un peisaj de basm... Poate de aceea ne-am bucurat de foarte mulți oaspeți în acest an, mai mulți decât în primul an de pandemie. Noi nu avem foarte multe locuri de cazare, nu se poate crea aglomerație, s-a putut păstra distanțarea socială, poate și din acest motiv mulți s-au gândit să vină la noi...“

Această perioadă grea ne-a făcut și un bine, spun oamenii din turism, românii au început să-și redescopere țara. „Munții, aerul curat, pădurile și liniștea sunt argumentele pentru o ședere placută în zona noastră. Și mai avem un argument – bucătăria tradițională. Încercăm să luăm produse din gospodăriile localnicilor, le oferim preparate făcute după rețetele din vechime de aici, din Apuseni. Noi avem și o păstrăvărie, putem servi păstrăv proaspăt, prins direct din bazine…“, ne spune proprietara pensiunii de la Vidra.

Bucătărie tradițională

„Odată cu redescoperirea locurilor pitorești ale țării, se pare că românii au redescoperit și bucătăria tradițională, acolo unde și proprietarii de pensiuni au reușit să găsească bucătari pricepuți. La Sălciua, chiar sub culmea muntelui, se află o altă pensiune deosebită din Țara Moților. Pentru că proprietarul, Traian Buran, are și o fermă de vaci de carne, printre atracțiile culinare ale pensiunii se află preparatele din carne de vită. Anul trecut nu ne-am putut lăuda cu foarte mulți turiști, de multe ori eram la pensiune doar noi și florile noastre“, ne spune Mirela Buran. „În acest an, însă, a trebuit să refuzăm multe grupuri pentru că, din iunie până în octombrie, pensiunea a fost plină. Am investit foarte mult pentru ca turiștii sa aibă tot ceea ce le trebuie și chiar mai mult decât știau că avem. Le oferim tot felul de surprize, inclusiv culinare… Avem piscine, exterioare și interioare, locuri de joacă pentru copii, posibilități de a practica sportul. Încercăm să le satisfacem toate pretențiile celor care ne vizitează. Suntem mulțumiți când lumea este mulțumită!… Ne preocupă  condițiile de cazare, dar și de masă. Oferim produse tradiționale, iar materia primă o asigurăm, în bună parte, din comună, de la gospodari și de la ferme. Este un circuit firesc și încercăm să-i ajutăm și pe micii producători locali. Zona este deosebit de generoasă, cu peisaje de poveste, cu obiective turistice interesante. În apropiere se află Huda lui Papara, Poarta Zmeilor și alte peșteri spectaculoase pentru speologi, dar și pentru turiști“, ne spune Mirela.

Zona viticolă de la Ighiu

Mulți compatrioți au preferat, în această vară, liniștea și siguranța muntelui, dar au fost turiști și în alte zone ale județului Alba, mai puțin vizitate în alți ani. Un bun exemplu este zona viticolă de la Ighiu. Ovidiu Negrea este președintele Asociației Țara Vinului. A deschis, anul trecut, o pensiune specializată în degustarea roadelor viilor din această regiune. Ovidiu ne mărturisește că începutul a fost greu pentru că a coincis cu primele valuri ale pandemiei. În această vară au apărut și turiștii, chiar și din străinătate. „Asociația noastră își propune să promoveze produsele locale, în special vinurile de Ighiu și Țelna care sunt mai puțin cunoscute decât cele de pe Târnave, dar noi zicem că au aceeași calitate. La pensiune am gândit și o sală specială pentru degustări. De altfel, pensiunea este situată în mijlocul viei. Avem vinuri deosebite aici. În urmă cu peste o sută de ani vinurile noastre au ajuns la marile curți ale Europei, la Viena, la Budapesta sau în Germania. Încercăm să reînnodăm  această tradiție. La pensiune am pregătit și un sector al produselor locale, al produselor de casă, de la dulcețuri la murături… Vrem să facem turism de calitate, dar și viticultură de calitate“, spune  Ovidiu Negrea.

Viile de la Ighiu umpleau, pe vremuri, dealurile de la Ighiu și Țelna. Au mai rămas puține, dar câțiva tineri viticultori și-au propus să readucă vinurile de lângă Alba Iulia pe mesele românilor. Aici, ca și la Vidra sau Sălciua, turismul ajută agricultura și agricultura ajută turismul…

Vasile BRAIC

  • Publicat în Turism

Pandemia a afectat grav piața produselor tradiționale și agroturismul

Producătorii locali, care își asigurau cea mai mare parte a veniturilor de la târguri și evenimente, au fost primii care au resimțit criza. Dacă alimentele românești ar fi fost protejate printr-o legislație coerentă, care să-i protejeze și pe micii producători autohtoni, nu s-ar fi ajuns în această situație, este de părere Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. „Nu am fost pregătiți pentru o astfel de situație. Toate guvernările care s-au succedat la putere după 1989 nu au luat în considerare că alimentul românesc trebuie să fie de siguranță națională.

pandemie calin maties 1

Importăm orice, de la carne de porc până la mălai, chiar dacă suntem unul dintre marii producători de porumb ai Europei. Atunci când granițele Europei s-au închis și toate țările au început să-și protejeze cetățenii și economia noi ne-am trezit că suntem în deficit alimentar, au fost perioade când aproape toată carnea de porc era din import, uleiul de asemenea. Toate acestea pentru că i-am neglijat pe producătorii noștri. Micile magazine și multe piețe au fost stat închise o bună perioadă. Trebuie să ne gândim că hipermarketurile dețin 90 la sută din comerțul cu alimente din România. Nu avem, de exemplu, un lanț de supermarketuri românești, Ungaria are 3, Italia are 16. Sunt multe în toată Europa, iar la noi în marile lanțuri de magazine sunt puține produse tradiționale...“

Micii producători au descoperit comerțul online

pandemie tausan

Gheorghe Tăușan este un apreciat producător în domeniul patiseriei tradiționale din județul Alba. Principalele puncte de desfacere le avea în târgurile și la evenimentele locale. Odată cu închiderea lor a încercat să găsească soluții de supraviețuire și a descoperit, la cei peste 60 de ani pe care îi are, beneficiile vânzărilor online. „A fost o perioadă în care nu am avut vânzări. Târgurile s-au închis, trebuia să ne plătim materia primă și oamenii și atunci am încercat să ne descurcăm. Ne-am gândit să facem un produs nou, mai puțin perisabil, pe care să-l putem vinde pe Internet. Am făcut, la început în casă, o rețetă pe care am numit-o cordeluțe cu cașcaval, un produs natural sută la sută, în care folosim doar făină, lapte, brânză, smântână și unt, dar care are un termen de valabilitate mai mare. Produsul a avut mare succes nu numai în zona noastră, am avut solicitări chiar și din Moldova pentru că, după ce îl guști, tot ai mai mânca... este ideal pe lângă o bere.“

Gheorghe Tăușan este cunoscut pentru produsele sale de patiserie tradițională în tot Ardealul, dar și în București, unde a participat constant la târgurile de profil. Multe dintre rețetele sale sunt atestate ca produse tradiționale bio. Câteva au denumiri interesante – prăjitura săracului sau plăcinta izmene întoarse, făcută după o veche rețetă din zona Sebeșului. „Este, încă, o perioadă grea pentru noi. Nu ne putem nici măcar apropia de marile lanțuri de magazine ca să ne desfacem produsele, sperăm să treacă cât mai repede“, ne mărturisește Gheorghe Tăușan.

O mare încercare pentru agroturism

pandemie ovidu negrea

Ovidiu Negrea se ocupă de viticultură la Ighiu, în județul Alba, și este președintele Asociației Țara Vinului. În plină pandemie, a terminat lucrările la o elegantă pensiune destinată turismului viniviticol. Aflată chiar în mijlocul viei, pensiunea dispune de o sală de degustare generoasă. De asemenea, are spații de cazare dotate cu toate cele de trebuință chiar și pentru pretențioși, un loc în care turiștii pot gusta pe îndelete vinul deosebit din această podgorie, dar și produsele tradiționale din zonă. „Avem o istorie bogată a viei și vinului aici, la Ighiu, și dorim ca vinul nostru să fie redescoperit și apreciat la adevărata lui valoare. Deschiderea acestei pensiuni, în plină pandemie, a fost o mare încercare pentru noi, dar am plecat la drum cu mult curaj și optimism...Am avut anul trecut puțini turiști, dar nu ne descurajăm. Vrem să aducem aici la pensiune, prin intermediul Asociației Țara Vinului, produse atestate și apreciate de la producătorii locali. Chiar dacă este o perioadă grea visez să putem promova așa cum merită vinurile și produsele tradiționale din regiunea noastră printr-un marketing modern. Lumea trebuie să ne guste produsele și să le afle povestea pentru că aici în Alba chiar avem cu ce ne lăuda...“

Odată cu pandemia, redescoperim România...

Chiar dacă nu s-au plâns de lipsă de turiști anul trecut, efectele pandemiei s-au resimțit și la pensiunile din Bucovina. În zona Dornelor, Angela Acatrinei deține o pensiune în care reușește să îmbine în mod fericit tradiția locală cu facilitățile și confortul cerute de vremurile de azi. „Nu putem spune că nu am avut turiști, mai ales în vară, ne spune Angela Acatrinei. A fost și încă mai este o perioadă grea și nu știm ce va fi în acest an. Am avut turiști mai ales din țară. Oamenii s-au bucurat de ceea ce avem, de frumusețile din Bucovina. În tot răul este și un bine. Au trebuit să vină aceste vremuri neprielnice ca să ne redescoperim țara. Avem o țară frumoasă și mulți dintre noi abia acum, în pandemie, începem să o cunoaștem! Poate că este momentul să apreciem mai mult ceea ce avem, lucrurile simple și autentice, ceea ce ne reprezintă cu adevărat acasă și în lume.“

Vasile Braic

Un popas în Poiana Sărată, la ferma Albișteanu

În Poiana Sărată din județul Bacău o familie minunată, cu oameni de toată isprava, duce tradiția mai departe, construind un colț de rai din ferma strămoșească. Aici avem o fermă de bovine, o pensiune și o cabană…, toate acestea devenind tot mai vizitate de turiști. În această zonă activitatea de creștere a animalelor este dusă mai departe datorită fermei familiei Albișteanu deoarece produsele fermei sunt căutate atât în piața din Onești, cât și de turiștii care poposesc în sat.

Fermă de animale și de agrement

ferma Albisteanu c

Albișteanu Ciprian Ionuț este cel care a decis să ducă mai departe ferma familiei și, cu toate că a început cu zece bovine, prin muncă, în momentul de față ferma acestuia este numeroasă: „Ferma reprezintă o tradiție a familiei, care s-a transmis de la tatăl meu, și sper să fie preluată de copiii mei la momentul potrivit. Inițial, tatăl meu a început cu fonduri proprii, însă trecerea timpului, plus nevoia de a ne moderniza m-au determinat să accesez fonduri europene, prin programul „Instalarea Tinerilor Fermieri“, în anul 2012, cu o valoare de 36.000 euro, bani cu care am mărit efectivul de animale. Am început cu câteva ani­male, însă dragostea pentru acestea ne-a determinat să avem din ce în mai multe și chiar să ne mărim orizontul. De asemenea, am adăpostit și cai în fermă deoarece aceste animale superbe sunt folosite pentru agrement în cadrul pensiunii și cabanei cu același nume, pe care le deținem în cadrul fermei, întâmpinând ori de câte ori este nevoie turiștii cu produse tradiționale din ferma noastră. În momentul de față deținem 100 de bovine, 200 de oi, patru cai, doi ponei, porci și diverse păsări.“

ferma Albisteanu d

Legat de cele 100 de bovine, în ferma acestora producția de lapte pe cap de vacă este de 20-25 litri/zi, iar din laptele produs se fac următoarele produse: caș, telemea, urdă, cașcaval, brânză de burduf, smântână și iaurt. O parte din produsele acestora merg în piața Onești pentru a fi vândute, în timp ce altele sunt direcționate turiștilor, care le calcă pragul pensiunii.

La Poiana Sărată se încearcă dezvoltarea agroturismului

ferma Albisteanu b

Datorită faptului că se află într-o zonă de munte, aceștia se limitează la efectivul de animale și încearcă să dezvolte agroturismul.

Referitor la capitolul furaje grosiere aceștia o duc bine, „lucerna, fânul și otava sunt crescute natural pe pajiștile din zona noastră, scăldate în razele dulci ale soarelui de munte, în timp ce cerealele le achiziționăm de la alți fermieri, fiind naturale și de înaltă calitate.

Datorită faptului că hrana animalelor noastre este de calitate, laptele și derivatele din lapte sunt foarte bune, iar acest lucru nu îl spunem noi, ci clienții noștri din piața agroalimentară din Onești, unde deținem și o tarabă în sectorul lactate și vindem o parte din produsele noastre.

ferma Albisteanu e

De altfel, fiind o zonă de munte, ne limităm la efectivul de animale pe care îl avem, dar încercăm să dezvoltăm agroturismul deoarece zona noastră este una foarte frumoasă, încărcată de istorie, ce merită din plin să fie pusă în valoare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Zootehnie îmbinată cu agroturism în Bazinul Dornelor

Cu fâneţe şi păşuni naturale întinse, Bazinul Dornelor reprezintă o zonă generoasă pentru creşterea animalelor, iar astăzi această îndeletnicire este valorificată şi din punct de vedere turistic. Stânele din zona staţiunii Vatra Dornei atrag turiştii români şi străini, asigură ecologizarea zonelor în care sunt amplasate şi sunt principala sursă de venit pentru fermieri.

Mihai Voloşeniuc este unul dintre fermierii din Vatra Dornei care îmbină zootehnia cu agroturismul. Deţine o fermă de bovine, cu un efectiv de 40 de capete de lactaţie în localitatea Poiana Stampei, şi o exploataţie de ovine în parteneriat cu Iliuţă Boncheş, cu 700 de capete, specializate pe producţie de lapte – carne. Ferma de vaci este populată cu animale din rasele Brună de Austria şi Bălţată Românească, cantitatea medie de lapte dată de o vacă într-un an fiind de aproximativ 6.000 de litri. Pe lângă vacile de lapte sunt şi câteva exemplare de rase de carne. Fermierul susţine că pentru vacile de carne nu avem piaţă de desfacere.

„Nu se caută această carne pe piaţa internă. Dacă vindem taurul de rasă de carne la acelaşi preţ cu rasa nespecializată nu este rentabil“, a precizat Voloşeniuc.

Zilnic sunt mulse peste 550 de oi, laptele obţinut fiind transformat în brânzeturi la stâna turistică din Vatra Dornei, care sunt vândute pe piaţa locală. Păşunatul este  făcut pe terenuri proprii, la care se adaugă 150 ha de păşune închiriată. Păşunile sunt fertilizate numai cu gunoi de grajd şi prin târlire, mutarea ocoalelor oilor dintr-un loc în altul fiind realizată săptămânal pentru a nu distruge covorul vegetal.

La stâna turistică se ajunge cu telescaunul

„Ideea de a investi în zootehnie a apărut în urmă 5 ani. Când am ajuns la capătul telescaunului şi am văzut că vegetaţia sălbăticise pe o păşune foarte întinsă, cu o compoziţiei floristică excepţională, un adevărat tezaur pentru această zonă şi foarte mulţi oameni urcă până acolo pentru a admira oraşul staţiune, mi-am propus să fac ceva. Întâi am început cu stâna, apoi am făcut un saivan astfel încât o parte din animale să le putem ţine acolo şi pe timp de iarnă. Avem toate rasele de oi, am achiziţionat şi 100 de capre rasa Saanen din Austria pentru a diversifica producţia de lapte proaspăt, mai ales că sunt cereri pe piaţă, produsele din lapte de capră fiind mai sănătoase şi dietetice. Avem şi 10 cai pentru muncă şi agrement, caii fiind un hobby al meu, vom achiziţiona şi câţiva ponei pentru copiii. Avem şi 10 cai pentru muncă şi agrement, caii fiind un hobby al meu, vom achiziţiona şi câţiva ponei pentru copiii. Dacă vine un turist îl servim cu caş, urdă, jintiţă, slănină şi cu un păhărel de palincă sau afinată.

La cerere, putem face pentru turişti balmoş, miel jintuit sau miel la proţap, dar este nevoie de o comandă prealabilă pentru a le putea pregăti. Vara, în sezon, sunt cereri destul de multe, am avut grupuri de polonezi, cehi, nemţi, americani, care s-au arătat încântaţi de tot ceea ce au văzut la stână şi de produsele pregătite.

Am avut printre oaspeţi şi un reporter de la New York Times, care ne-a rămas prieten şi cu care păstrăm legătura. Pe lângă priveliştea superbă şi panorama oraşului staţiune, turiştii pot să vadă cum baciul frământă caşul, ciobanii mulg oile şi multe alte îndeletniciri“, ne-a spus Mihai Voloşeniuc. La stâna turistică se poate ajunge cu telescaunul, fiind situată la aproximativ 300 de metri de capătul acestuia, accesul auto fiind realizat prin localitatea Şaru Dornei şi numai cu maşini 4X4.

Investiţie din fonduri proprii

Toată investiţia a fost făcută din fonduri proprii, în construcţii şi dotări fiind investiţi peste 100.000 de euro, la care se adaugă alţi bani pentru animale. Fiind o stână turistică, au fost angajaţi oameni specializaţi în creşterea animalelor dar şi în agroturism, care au făcut cursuri de formare profesională. Ei pot asigura un echilibru între turism, natură şi cultură, îi învaţă pe turişti ce se poate face la stână, povestesc cu aceştia, astfel încât cei care ajung pentru prima dată aici să revină cu plăcere de fiecare dată când trec prin Vatra Dornei.

Din banii adunaţi din valorificarea produselor, Mihai Voloşeniuc doreşte să facă o stână mai mare în care să poată amenajă un spaţiu mai generos pentru turişti. Spune că în fiecare an a crescut numărul de efective, iar acum a ajuns în faza în care face selecţie astfel încât în fermă să rămână numai ce este bun.

„Adunate, bune şi rele, greutăţi şi bucurii, nu este chiar rău. Fiind zonă de munte nu mai poţi face decât turism şi zootehnie. Adunate, preţul laptelui, subvenţia pe cap de vacă sau de oaie şi cea pentru zonă defavorizată, se acoperă cheltuielile şi ai un mic profit. La ora actuală, cine doreşte să fie fermier trebuie să ştie că nu ai duminică, nu ai sărbători şi depinzi de un factor important, cel uman. Găsim foarte greu oameni care să aibă grijă de animale, să stea pe munte. Avem un nucleu de 10 oameni care stau permanent pe munte, dar avem nevoie şi de oameni sezonieri, care sunt dificil de găsit“, ne-a spus Mihai Voloşeniuc.

„Nu există turism fără agricultură“

Fermierul dornean aşteptă cu interes noul PNDR pentru a şti cum poate obţine finanţarea pentru un proiect de procesare a cărnii. El a precizat că a vinde un animal fără valoare adăugată nu este rentabil. Şi o decizie a Ministerului Agriculturii pentru marcarea produselor fabricate în zona de munte folosind materii prime tot din această zonă ar fi benefică fermierilor montani.

„Noi ne asemănăm foarte mult cu Austria şi ar trebui să adoptăm modelul lor. Cei care produc ecologic, în munte, au alte facilităţi, inclusiv produsele au un sigiliu specific. Am un prieten fermier în Austria, tot ca noi la altitudine de 1.200 de metri, care într-un an de zile mai mult încasează din subvenţie şi ajutoare decât pe producţie. Dacă produci pe munte ai un ajutor mai mare prin subvenţie. Şi clopot dacă pui la animal, pe fiecare clopot ai 15 euro subvenţie. Nu există turism fără agricultură. Ca să fii turist trebuie să existe fermierii care să întreţină pajiştile şi păşunile. Un turist care vine pe munte doreşte să vadă şi animale pe păşune, să mănânce ce se produce pe munte. Acesta este şi motivul pentru care am făcut ferma sus pe munte, chiar dacă este destul de dificil. Avem probleme cu transportul furajelor, pe care nu le putem produce aici şi le cumpărăm. Trebuie să le transportăm vara, iar căile de acces nu sunt dintre cele mai bune pentru vehicule. Apoi este greu de ţinut animale pe munte. Dacă în alte zone oile stau o lună, două pe stabulaţie noi le ţinem cinci, până la şase luni pe stabulaţie, din octombrie, noiembrie până în mai“, ne-a spus Mihai Voloşeniuc. 

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS