În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce completează art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, aprobate prin HG nr. 325/2019.

Prin actul normativ aprobat astăzi s-a stabilit valoarea Programului aferent anului 2020, respectiv 1.000.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație.

Măsura urmărește crearea cadrului legal adecvat și a mecanismelor necesare de punere în aplicare a ”Programului pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară”, derulat pe perioada 2018-2020.

Astfel, prezentul act normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin instituirea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posiblitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Reamintim că angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

a) 1000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;

b) 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;

c) 500 lei pentru persoanele fără studii.

De asemenea, pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: madr.ro

Această afirmație îi aparține directorului de marketing Alcedo, Gabriela Rizescu. Întrebată care este poziția companiei în plină pandemie de coronavirus și cum reușesc reprezentații acesteia să fie alături de fermieri, Gabriela Rizescu a menționat faptul că vor exista unele probleme în ceea ce privește distribuția unor produse, motiv pentru care ar trebui să producem mai mult în România.

“Ne aflăm în plină campanie de livrări, putem spune că activitatea companiei noastre a atins cote maxime. Fermierii trebuie să știe că o astfel de campanie nu se pregătește de pe o zi pe alta, ci chiar cu 6-10 luni înainte. Răspunzând la întrebarea dacă am avem un sezon de livrări normal, putem spune că fermierii noștri s-au aprovizionat sau se vor aproviziona în mare parte ca într-un sezon obișnuit. Spun în mare parte deoarece există furnizori care nu vor mai suplimenta cantitățile de produse. Fermierii trebuie știe că există soluții, de aceea trebuie să păstreze legătura cu colegii noștri din teren, bineînțeles împreună, dar de la distanță, astfel încât să poată găsi cea mai bună variantă pentru desfășurarea activității din fermă. Este greu de anticipat cum va fi afectată industria noastră după ce trece această perioadă, însă știm că agricultura reprezintă un segment strategic și de aceea trebuie să mergem mai departe. Cred că în această perioadă dificilă am învățat faptul că trebuie să ne bazăm pe noi înșine, să producem în România. Acum avem nevoie de măști, de biocide, vom avea nevoie de vaccin, trebuie să le producem aici. Vom avea nevoie de producție și procesare care să ne asigure siguranța alimentară în România, pentru asta avem nevoie de industrie chimică, de institute de cercetare, deci o întreagă infrastructura pentru ca lucrurile să poată fi sub control aici în România. O parte dintre colaboratorii noștri au înțeles acest lucru și producem împreună la Alchimex și vreau să le mulțumesc pentru că acum, poate mai mult ca niciodată, susțin fermierii români”, a declarat Gabriela Rizescu.

În ceea ce privește perioada următoare, directorul de marketing a punctate faptul că deja pregătesc campania de toamnă, inclusiv în ceea ce privește producerea de sămânță, iar strategia companiei pe termen lung vizează crearea unui portofoliu care să cuprindă formulare și producere locală.

“Aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care luptă pentru a ne asigura nouă o normalitate, mă refer la cadrele medicale, la forțele de ordine, la transportatori, la lucrătorii logistici, la fermierii care bineînțeles se află în câmp, dar și tuturor colegilor mei. Și pentru toți ceilalți, dacă nu vă cheamă câmpul, stați acasă”, a conchis Gabriela Rizescu.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației.

În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor.

De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.

PROTEJAM CONSUMATORUL !

PROTEJAM PRODUCTIA AGRICOLA SI ALIMENTARA !

PROTEJAM SANATATEA SI SECURITATEA ALIMENTARA !

Iata scrisoarea trimisa spre autoritati:

Din partea ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE, către

GUVERNUL ROMÂNIEI
Domnului Premier Ludovic ORBAN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Domnului Secretar de Stat Raed ARAFAT,

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Adrian OROS,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domnului Ministru Florin CÂȚU,

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Domnului Ministru Costel ALEXE,

SENATUL ROMÂNIEI
Domnului Președinte Teodor MELEȘCANU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ
Domnului Președinte George – Cătălin STÂNGĂ

CAMERA DEPUTAȚILOR
Domnului Președinte al Camerei Deputaților Marcel CIOLACU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Domnului Președinte Alexandru STĂNESCU

PARLAMENTULUI EUROPEAN
Doamnelor/Domnilor Europarlamentari ai României,

Stimate Doamne/Stimați Domni,

dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Premize:
- România este o țară preponderent agricolă;
- 45% din populație locuiește în mediul rural;
- 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar;
- Omenirea are nevoie de hrana, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar!
Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspâdirii epidemiei de virus COVID-19, se impune
declararea SECTORULUI AGROALIMENTAR ca strategic de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.
Propunerile noastre pentru luarea unor măsuri urgente privesc următoarele aspecte:

1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe,
îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit îtârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floareasoarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici.
În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agro-alimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va creea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente.
Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului.
În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri.
Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin.3 lit a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și sevicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordarii de ajutoare de stat în baza art 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană – mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgență a unui ghid pentru starea de urgență Covid 19 – DEDICAT agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul.

Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.

Cu considerație,
- Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
- Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
- Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
- Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR” în numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION
LAPAR Nicolae VASILE
UNCSV Mircea BĂLUȚĂ
APPR Nicolae SITARU

Comunitatea agricolă din UE se confruntă cu numeroase provocări: să asigure necesarul de hrană pentru o populație în creștere, să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să genereze venituri care să asigure viabilitatea firmelor care activează în domeniu.

Misiunea Platformei este de a echipa sectorul producției agricole și prelucrării primare cu argumente și soluții pe care să le pună la dispoziția societății și factorilor de decizie în contexul în care se discută depre nevoia și provocarea de a furniza hrană în mod durabil, evidențiind rolul important al inovației.

Membrii Platformei ar dori, prin urmare, să împărtășească viziunea lor comună în cadrul consultărilor lansate de Comisia Europeană cu privire la strategia De la fermă la furculiță:

-Agricultură și Progres salută obiectivele generale ale strategiei De la fermă la furculiță pentru crearea de sisteme alimentare durabile, care încurajează producerea și comercializarea produselor alimentare europene durabile.

-Recunoaște și salută faptul că strategia De la fermă la furculiță va juca un rol esențial în angajamentele Uniunii Europene față de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru 2030, axate pe agricultură, investiții și transformarea sectorului rural. Astfel, Rezoluția ONU, care declară 2020 ca Anul Internațional al Sănătății Plantelor, pentru a sensibiliza opinia publică la nivel mondial cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor poate contribui la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului și la stimularea dezvoltării economice, poate fi văzută ca un obiectiv comun. Protejarea culturilor împotriva dăunătorilor și a bolilor într-un mod prietenos față de mediu a fost în centrul eforturilor fermierilor europeni, în special prin managementul integrat al dăunătorilor (prin diferite strategii și practici de gestionare a unor culturi sănătoase, reducând la minimum utilizarea pesticidelor).

-Pentru a merge mai departe și a atinge aceste obiective, Agricultură & Progres ar dori, totuși, să sublinieze că orice decizie viitoare trebuie să se bazeze pe dovezi solide din punct de vedere ecologic, social, dar și economic, înainte de a fi formalizată sub forma unui obiectiv. Evaluarea impactului nu este doar unul dintre principiile fundamentale ale unei bune administrații și în deplină concordanță cu Liniile directoare stabilite de Comisia Europeană; este, de asemenea, singura cale spre o abordare realistă, pragmatică și aplicabilă.

-Strategia De la fermă la furculiță ar trebui, prin urmare, să nu fie doar o sursă de constrângeri suplimentare în politicile viitoare elaborate de CE, ci să țină seama de ceea ce s-a realizat până la momentul actual, inclusiv legat de evaluarea obiectivă și bazată pe știință a inițiativelor și politicilor actuale.

În plus, ar trebui să măsoare transparent și adecvat cum vor crește competitivitatea agricolă, veniturile și remunerarea noilor servicii, precum și efectele indirecte generale ale acestor politici asupra mediului și securității alimentare.

-Având în vedere cele de mai sus, este clar că strategia De la fermă la furculiță privește toate verigile și antrenează toate nivelurile decizionale, de aceea ar trebui tratată în integralitatea sa, după cum urmează:

  • Prin asigurarea complementarității și coerenței durabile între strategia De la fermă la furculiță și diferitele politici ale UE care vizează creșterea nivelului de ambiție privind mediul și clima, precum PAC, prin finanțarea adecvată a implementării lor pentru a face față provocărilor.
  • Prin furnizarea mijloacelor și instrumentelor necesare:

ü  Orice obiectiv de reducere a utilizării și riscului produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist.

ü  Prin tehnici inovatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare (new breeding techniques, NBT), printre altele, mutageneza, care sunt esențiale în a răspunde cererii crescânde a societății de a mări sustenabilitatea și respectul pentru mediu. Cu toate acestea, inovația necesită timp și investiții în domeniul cercetării și dezvoltării pentru a depăși barierele tehnice. Incertitudinea legislativă generată în prezent la nivelul UE riscă să împiedice NBT să intre în aria de interes a amelioratorilor și să devină în mod real o componentă a setului de unelte pentru agricultură.

ü  Prin sprijin sporit acordat noilor tehnologii agricole (robotică și agricultură digitală) și o strânsă cooperare între cercetători, instituțiile publice și fermieri, pentru a un progres real în sectorul agricol în viitorul apropiat.

Fără tehnici inovatoare, comunitatea agricolă și operatorii din aval nu ar fi în măsură să asigure produse de înaltă calitate pentru populația mondială în creștere - și, în consecință, să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia Green Deal și De la fermă la furculiță.

-Efectele schimbărilor climatice, precum și eforturile de a le face față, afectează întreaga populație și toate sectoarele economice, dar în special comunitățile rurale și agricultura. Agricultura este extrem de dependentă de condițiile naturale, de aceea adaptarea la un mediu în schimbare presupune acțiuni fără precedent pentru fermieri.

Prin urmare, Platforma Agricultură și Progres, din care face parte și Asociația Producătorilor de Porumb din România, ar dori să solicite Comisiei Europene nu doar să integreze în politicile sale provocările cu care se confruntă la nivel global agricultura, ci, în plus, să considere acest sector ca pe un mijloc pentru a atinge țintele de sustenabilitate, ca pe un jucător cheie în realizarea acestora (fie că vorbim despre schimbări climatice sau despre tranziție energetică, bioeconomie, etc.)

APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 25 și 50.000 ha si reprezentanți ai lanțului profesional al porumbului din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare din Europa. Are ca obiectiv principal furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislative membrilor săi și celorlalte organizații profesionale ale fermierilor din România.”

Pentru informații suplimentare:

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Recent, principalele organizații profesionale din agricultură au convenit, în cadrul unei întâlniri, asupra unor măsuri care să coaguleze „sub aceeași umbrelă“ agricultorii și procesatorii pentru a avea o reprezentabilitate puternică la nivel național și european.

În continuare spicuim din minuta întâlnirii pe care o considerăm provocatoare și dinamică.

Dl. Nicolae Sitaru, președintele APPR, propune ca discuțiile să se axeze pe două teme esențiale:

F dacă organizațiile din sectorul vegetal pot fi armonizate spre a avea o voce comună (LAPAR, APPR, AFR, UNCSV, Asociația Udătorilor) /o organizație comună, nealiniată politic, care să reprezinte interesele acestor producători agricoli în dialogul civil cu autoritățile de la București și Bruxelles;

F dacă asociațiile și confederațiile prezente pot agrega o poziție comună legată de viitoarea PAC.

Dl Nicu Vasile (președinte LAPAR) consideră deosebit de constructivă inițiativă de a reuni asociațiile și federațiile reprezentative din agroindustria din România, în special în contextul în care România va scrie alături de Italia și Portugalia noul PNS 2021-2027, astfel încât nu mai avem voie să greșim pentru că asta ne va influența viitorul. Unitatea generează putere! Remarcă faptul că prin această întâlnire s-au readus la matcă membrii fondatori ai LAPAR (domnul Rădulescu, domnul Sitaru), ocazie cu care îi dă cuvântul domnului Rădulescu. Felicitări APPR pentru organizare!

Dl Adrian Rădulescu, fondator LAPAR și președinte AFR, consideră că se impune constituirea unei structuri-umbrelă care să stabilească strategii clare de dezvoltare economică. De aceea ar dori să înțeleagă ce rol va avea Banca Mondială în pregătirea Planului Național Strategic (PNS). Apreciază inițiativa întâlnirii comune și subliniază disponibilitatea de a participa la Minister la discuții, având în vedere experiența sa.

Dl Ionel Arion (președintele ProAgro), ca răspuns la întrebarea domnului Rădulescu, arată că PNS va fi pregătit de România, iar rolul Băncii Mondiale este de a asigura finanțarea nerambursabilă, dar că lămuririle cu privire la acest subiect vor face obiectul unei discuții ulterioare. În acest moment se pune în discuție constituirea unei alianțe reprezentative a producătorilor agricoli din România, care să acopere problematica din toate sectoarele, nu doar din vegetal.

În continuare, dl Sitaru arată că propusa construcție asociativă/consorțiul trebuie susținută inclusiv material, prin cotizații adecvate care să permită României să fie prezentă la Bruxelles la grupele de dialog civil și în cadrul Copa-Cogeca, pentru a se evita situațiile din trecut, în care confederații naționale au aderat la Copa-Cogeca, dar au ieșit la scurt timp, deoarece nu au mai putut să-și plătească contribuția. Totodată, acesta subliniază că nu consideră oportună finanțarea guvernamentală pentru a nu ne face vulnerabili în față politicului. Guvernele vin și pleacă, noi rămânem cu problemele noastre!

Dl Ștefan Pădure (Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc APAR) insistă că este nevoie în primul rând de contribuții tehnice pe care consorțiul să le pună pe masa decidentului politic. Guvernul ar trebui să pună la dispoziție finanțarea necesară prezenței la Bruxelles a mediului asociativ românesc, de aceea trebuie insistat pe constituirea grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană și care au loc la Bruxelles (care ulterior să transmită puncte de vedere ale filierei ce trebuie incorporate în mandatele oficiale ale reprezentanților României). Ar trebui consolidat un mecanism tehnic de lucru. Pledează pentru propunerea de finanțare a participării unei organizații reprezentative din România la structuri europene prin amendarea Legii nr. 52/2015 (decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), la care a lucrat împreună cu UNCSV și pe care a trimis-o celor prezenți spre consultare în vederea agregării unei soluții comune.

Dna Cristina Cionga (APPR) arată că, în ședința de consiliu director, APPR s-a pronunțat total în favoarea constituirii grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană, mai ales că asociația participă de 4 ani la grupul „Plăți directe și înverzire“ și poate expune utilitatea participării la un astfel de dialog din experiență sa. Totuși, în ceea ce privește finanțarea cotizației la o structură europeană, membrii APPR consideră că aceasta ar trebui să fie acoperită în întregime de membrii interesați pentru ca aceasta să devină cu adevărat independentă politic.

Dl Marius Micu (ANTPAR) propune ca discuțiile să se focalizeze pe oportunitatea constituirii unei structuri reprezentative pentru agricultura României, care să poată promova legitim interesele naționale.

Dl Viorel Marin (ANAMOB) arată că sectorul agro-alimentar din UE trebuie să se transforme rapid pentru a răspunde noului obiectiv obligatoriu al finanțărilor UE 2021-2027, de tranziție la agricultura digitală și la un spațiu european neutru din punct de vedere climatic. De aceea este nevoie de acțiuni rapide și decise, identificându-se numitorul comun, nu diferențele dintre organizațiile prezente în sală. Cu ocazia evenimentului european SmartAgriHubs organizat la București în 9-11 martie, va fi prezent și secretarul general al Copa-Cogeca, dl Peka Pesonen, cu care se dorește o discuție în vederea afilierii fermierilor români la structura europeană. Banii alocați și necheltuiți nu se vor mai reporta, ci se vor realoca primelor 3 contributoare. Să fim pragmatici și să cheltuim în anul pentru care se alocă. Asta înseamnă ca aprobarea proiectelor să se facă rapid.

Dl Mircea Băluță (președintele UNCSV) pledează pentru un cadru organizațional tehnic în care să se poarte dialogul care să stabilească cine va gestiona partea financiară și pe ce criterii se va face reprezentarea în grupurile de lucru (dialog civil). Ar trebui făcuți pași concreți spre ceea ce înseamnă formă juridică în care se va coopera. O formă juridică ar da stabilitate și responsabilitate construcției.

Dl Bălteanu (președinte ACCPT Iași, APPR) arată că trebuie stabilite obiectivele, direcția, dar și mijloacele pentru a ajunge la ele. O finanțare adecvată printr-un efort al membrilor este esențială.

Dl T. Stan (ACCPT Iași) arată că noua structură trebuie să aibă un aparat tehnic sectorial, remunerat corect, de unde concluzia că cea mai potrivită pentru noua construcție ar fi o personalitate juridică.

Dl A. Perrein (vicepreședinte APPR) arată că mesajul transmis de structura propusă a se constitui trebuie să fie coerent și reprezentativ. De aceea cotizația ar trebui colectată de jos în sus, de la membri, pentru a conferi greutate și responsabilitate. În acest context, legislația privind cotizația profesională ar trebui promovată cu prioritate deoarece are o finanțare sănătoasă. Dl Cornel Stroescu (LAPAR) propune să fie continuate eforturile ca MADR să finanțeze decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale din România care aderă la o organizație europeană, dar consideră că ar trebui să fie repusă în discuție și problematica legată de fondul mutual.

Dl Nicu Vasile prezintă elemente despre sectoarele care ar trebui acoperite la Bruxelles.

Dna Alina Crețu (APPR) furnizează o serie de informații despre felul în care se poartă dialogul civil la Comisia Europeană. APPR participă în GDC în calitate de membră a Confederației Europene a Porumbului.

Dl Adrian Rădulescu afirmă: nu trebuie să se renunțe la banii publici. Guvernul este obligat să finanțeze.

În încheiere, dl Sitaru propune pregătirea unui document comun, asumat de toți cei prezenți și pe care aceștia să-l dea publicității, în legătură cu viitoarea formă de cooperare interorganizațională.

Principalele aspecte asupra cărora urmează să se cadă de acord și pe care să le cuprindă documentul sunt:

  • cotizația profesională;
  • formulă de lucru;
  • stabilirea unor negocieri ulterioare;
  • stabilirea unor perspective de dezvoltare pentru structura propusă.

În încheiere se agreează că următoarea întâlnire în această formulă să se organizeze de ProAgro, urmând ca alte întâlniri similare să fie organizate de LAPAR și UNCSV.

Asociația Producătorilor de Porumb din România și NETagro, companie de distribuție input-uri pentru agricultură prezentă de 14 ani pe piața de agribusiness din România, anunță un parteneriat strategic pentru agricultura românească.

Începând cu luna februarie a.c., APPR și NETagro lansează parteneriatul „100% pentru Agricultură“, prin care își propun să vină în întâmpinarea fermierilor cu informații și soluții tehnice adaptate la agricultura românească a anului 2020.

Atât APPR, cât și NETagro, prin intermediul „fermei-școală“ NETagro Farming, au concentrat o bună parte din activitatea lor pe testările anuale de produse și tehnologii în cultura mare, din dorința de a identifica soluții optime și alternative care să aducă randament și profitabilitate în fermele românești.

Fiecare campanie agricolă vine cu un nou set de provocări, nu numai de ordin climatic, ci și din mediul legislativ. Astfel că necesitatea de testare și identificare a tehnologiilor eficiente, corelate cu schimbările din piață, precum și schimbul de informație tehnică aplicată adaptată la nevoile fermierilor au devenit un punct major de interes pentru ambele organizații.

În acest sens, în urma testărilor și experiențelor directe în câmp, dorim să creăm un mediu dinamic în care să existe un dialog deschis, constant între noi și fermieri pentru a afla care sunt nevoile și provocările lor, pentru a putea face schimb de informații tehnice aplicate și pentru da naștere unui nou tip de colaborare între producătorii agricoli și distribuitori.

În cadrul acestui parteneriat, APPR și NETagro vor dezvolta un program de testări și evenimente 100% pentru Agricultură – conferințe tehnice dedicate culturii mari, experiențe și vizite în câmp, testări de tehnologii, toate acestea având menirea de a aduce în atenția fermierilor soluțiile practice, menținând totodată un flux de comunicare deschis.

2020 este un an 100% pentru Agricultură!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / www.apprs.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / www.netagro.ro

Județul Suceava este cunoscut ca o zonă de excelență pentru cultura cartofului, pomicultură, în special măr, fiind renumit pentru murăturile din bazinul Milişăuţi – Iaslovăţ, dar și pentru partea zootehnică din zona montană. Suprafața agricolă a județului este de 354.820 ha (41,47%), structurată astfel: pajiști permanente – 171.456 ha (din care 93.052 ha pășuni, restul fiind fânețe); livezi – 3.140 ha; teren arabil – 180.224 ha (pe culturi: 60.230 ha plante de nutreț; 39.189 ha cereale păioase; 37.759 ha porumb; 21.053 ha cartofi; 21.993 ha alte culturi (legume, floarea-soarelui, rapiță, soia).

Conform specialiștilor din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava, pierderea majoră, ca suprafață, în structura culturilor județului o înregistrează cultura cartofului, cauzele fiind multe și greu de rezolvat pe termen scurt.

Agricultura suceveană, influențată de trei factori

Realizările în agricultura suceveană sunt determinate, în principal, de trei factori importanți, respectiv: factorul tehnologic, factorul genetic și factorul mediu. Primii doi factori sunt factori controlabili de către producătorii agricoli, în schimb intervențiile asupra celui de-al treilea factor sunt reduse.

„Caracterizate pe scurt, condițiile meteorologice pentru anul agricol 2018-2019 au fost cât se poate de grele. Afirmația este susținută de faptul că la înființarea culturilor de toamnă am avut o secetă puternică, cu efecte negative asupra procesului de germinație și răsărire la culturile de rapiță și cereale păioase de toamnă. Au fost situații în care, pe anumite suprafețe, rapița nu a răsărit, iar cerealele păioase au răsărit pe parcursul iernii sau chiar în primăvară. Pentru culturile de primăvară campania de semănat a fost lungă, cu temperaturi scăzute mai ales în timpul nopților, fapt ce a determinat înființarea culturilor până aproape la sfârșitul lunii mai. A urmat apoi o perioadă lungă cu precipitații care au îngreunat mult executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Reușita fiecărui producător agricol la executarea lucrărilor de întreținere a fost cuantificată prin prisma producțiilor realizate. Perioada cu temperaturi scăzute din primăvară, urmată de cea cu precipitații de durată și în cantități mari, a afectat toate speciile cultivate, dar a avut efecte negative semnificative în producție la cartofi, legume și pomicultură, în special la cireș și vișin. Trebuie adăugate aici și pierderile la culturile furajere la care în multe cazuri prima coasă a fost compromisă. Cu toate acestea, la sfârșit de an, analizând producțiile realizate la nivelul județului Suceava, se poate sublinia faptul că bilanțul este unul pozitiv“, ne-a spus ing. Haralampie Duțu, director executiv Direcția Agricolă Suceava.

Rezultatele bune obținute în agricultura județului Suceava în anul 2019

Anul trecut, pe cele 21.176 ha cultivate cu grâu, producția medie a fost de 3.958 kg/ha, la secară – 3.900 kg/ha, la triticale – 3.922 kg/ha, la ovăz – 2.051 kg/ha, rapiță – 2.016 kg/ha, cartofi – 12.188 kg/ha, floarea-soarelui – 2.705 kg/ha, porumb – 6.081 kg/ha, sfeclă de zahăr – 46.339 kg/ha.

Analizat prin prisma producțiilor medii realizate, se poate evidenția faptul că anul agricol 2018-2019 a fost unul bun pentru producătorii agricoli din județul Suceava. Trebuie menționat faptul că în ultimii ani se constată o creștere semnificativă a producțiilor și asta nu numai la nivelul marilor cultivatori, dar și la micii producători.

„Creșterile sunt ca urmare a abordării cu mai multă atenție a celor doi factori determinanți controlabili, respectiv factorul genetic = soi sau hibrid și factorul tehnologic.

În anul 2017 condițiile meteorologice au favorizat realizarea unor producții deosebite la cultura grâului, fiind o creștere medie de 2.500-3.000 kg/ha în condițiile în care factorii controlabili s-au menținut la același nivel ca în anii anteriori. În condițiile în care s-a utilizat același soi, s-a aplicat aceeași tehnologie de cultivare, iar pe anumite parcele s-a realizat și 10 tone de grâu pe hectar (SC Nordintermed Dornești).

În anul 2018 cultura favorizată de condițiile meteorologice a fost porumbul. Sunt mulți producători agricoli, mari și mici, care au realizat producții de peste 10 tone porumb boabe pe hectar.

În anul 2019 speciile în top, cu rezultate bune ca producție și eficiență financiară, au fost sfecla de zahăr, cultivată doar pe 675 ha, floarea-soarelui, care a ocupat o suprafață de 5.206 ha, și soia, care a fost recoltată de pe 2.052 ha. În legumicultură rezultatele sunt la un nivel mediu ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile din primăvară și de la începutul verii. În pomicultură 2019 a fost anul cu producții la nivel mediu pentru pruni, dar cu producții foarte bune la mere, ponderea celorlalte specii fiind mică“, a precizat directorul Haralampie Duțu.

Perspectivă rezervată pentru anul agricol 2019-2020

Perspectiva anului agricol 2019-2020, analizată prin prisma condițiilor meteorologice înregistrate până la această dată, este una rezervată, dar cu o pornire mai bună față de anul agricol încheiat datorită faptului că toamna anului 2019 „a fost și bună, și rea“. A fost o toamnă de excepție din punctul de vedere al temperaturilor înregistrate, dar săracă în precipitații. Au existat condiții deosebite pentru recoltarea culturilor și satisfăcătoare pentru înființarea culturilor de rapiță și cereale păioase și destul de grele pentru executarea arăturilor. Cu toate acestea, suprafețele semănate cu rapiță arată bine la această dată, iar cele semănate cu cereale păioase sunt în stadii de vegetație diferite, în funcție de data și condițiile în care s-a executat semănatul. Pentru a avea siguranța unor rezultate sunt necesare precipitații pentru echilibrarea regimului hidric în sol, nivelul de umiditate în sol fiind destul de scăzut.

Agricultorii suceveni speră ca scăderea temperaturilor cu mult sub zero grade să nu găsească culturile însămânțate în toamnă fără stratul protector de zăpadă. Și livezile sunt în pericol, perioada de repaus vegetativ fiind perturbată. Pomicultorii din Bazinul pomicol Fălticeni–Rădășeni spun că temperaturile ridicate din lunile decembrie și ianuarie influențează negativ formarea mugurilor, care nu se află complet în repaus vegetativ și încep să se dezvolte mai devreme, existând riscul înghețării lor în cazul unor temperaturi foarte scăzute la începutul primăverii. Temperaturile ridicate din această iarnă vor afecta și producția de miere, remarcă apicultorii. Potrivit lor, albinele trebuiau să stea în cuib în această perioadă, în stare de anabioză, dar în zona de șes, acolo unde este mai cald, au ieșit prea devreme din hibernare și au consumat deja hrana din stupi.

Silviu BUCULEI

Recent, la Hotel Capitol din Bucureşti a avut loc un eveniment care a vizat prezentarea portofoliului „iscusit“ Alcedo, organizat cu prilejul parteneriatului dintre Alcedo şi Vantage. Tematica întrunirii a cuprins discuţii privind „Agricultura viitorului“ şi modificările care apar în portofoliul companiei, an de an.

Vantage – Dedicați agriculturii de precizie

Compania Alcedo și-a completat portofoliul cu soluții de eficientizare și automatizare pentru fermieri marca Vantage, iar începând de anul acesta vor pune la dispoziția acestora echipamente, utilaje și servicii pentru o agricultură de precizie, care să facă față cerințelor tehnologiilor moderne, specifică Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo. „I-am ales pe aceştia pentru experienţa pe care o au în teren, dovedită nu numai prin parteneriatele pe care le au cu fermierii, dar şi prin colaborările cu o serie dintre furnizorii noştri; vorbesc despre firmele furnizoare de inputuri pentru Alcedo. Cu toate că agricultura de precizie este un concept destul de larg, noi în clipa de faţă facem automatizare la nivel de fermă, deci asta se face astăzi, până la agricultura de precizie mai avem“, a mai menţionat Gabriela Rizescu.

Din partea companiei Vantage, Florin Mişcodan, directorul de vânzări, a prezentat pe scurt fermierilor aflaţi în sală ceea ce face compania pe care o reprezintă, şi a punctat cât de important este conceptul de agri­cultură de precizie în fermele românilor. „Oferim soluţii de ghidare GPS atât manuală cât şi automată şi credem că suntem în momentul de faţă cei mai perfor­manţi din lume (...). De altfel, cartarea agrochimică şi tehnologizarea culturilor agri­cole, prin satelit, oferă o situaţie exactă, în fiecare secundă, a culturilor, fiind un sistem destul de complex care furnizează o serie de informaţii pertinente“, a specificat Florin Mişcodan.

Anul 2020 începe cu derogări...

În cea de-a doua parte a evenimentului, preşe­dintele Alcedo, Vicenţiu Cremeneanu, a prezentat portofoliul de soluţii şi produse „iscusite“ ale companiei cu prilejul celor 30 de ani de activitate, dar şi noutăţile şi derogările pentru anumite produse din portofoliu. „Firma Alcedo schimbă prefixul, facem 30 de ani anul acesta în luna mai. Avem un portofoliu complet, care an de an se îmbunătăţeşte şi, chiar dacă mai apar restricţii în utilizarea produselor de protecţia plantelor, oferta rămâne destul de consistentă, practic avem atât erbicide, fungicide, produse pentru tratamentul seminţelor, adjuvanţi cât şi inoculanţi (…). Noutate: RIVAL TOP 20 SG este un erbicid de tip sulfonilureic, cu aplicare în postemergenţă, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Rival 75 GD, ce conţine clorsulfuron, va fi retras, fiind ultimul an în care îl putem utiliza în fermele noastre. De asemenea, este unul dintre erbicidele pe care le recomandăm la aplicarea încă din toamnă. Metsulfuron metil este un erbicid sulfonilurea la fel de bun care poate fi aplicat încă din toamnă, începând de la faza de trei frunze ale grâului până la faza de burduf; fermierii îl pot găsi şi în compoziţia altor erbicide, cum este PELICAN DELTA 606 WG, recomandat de noi pentru aplicarea încă din toamnă (…). Dintre insecticide, ACTARA 25 WG, care este pe bază de thiametoxam, CALYPSO 480 SC, BISCAYA 240 OD şi PROTEUS OD 110, mai pot fi utilizate doar în acest an“, a mai adăugat preşedintele companiei.

Noutăţi pentru sezonul de primăvară

Începând cu acest sezon portofoliul Alcedo se îmbogăţeşte şi cu erbicidul FIGHTER pentru culturile leguminoase care acţionează împotriva buruienilor dicotiledonate, dar şi cu KIDEKA de la Nufarm, un erbicid pe bază de mesotrione, bun partener cu ASTRAL 4 OD, pentru o combatere completă a buruienilor din cultura de porumb, şi ROUNDUP EXTRA, un erbicid total, neselectiv şi universal. Dintre insecticide, pentru viermi sârmă se poate utiliza LANGIS în doză de 2 l/t. Pentru partea de protecţie în vegetaţie împotriva răţisoarei sau a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb se pot utiliza: MOSPILAN 20 SP, FASTER DELTA şi FASTER 10 EC. Din acest sezon în portofoliul companiei a apărut şi insecticidul biologic DIPEL DF.

Fermierii... şi producţiile lor

Din Călăraşi a răspuns invitaţiei Florin Bold, care ne spune că are un parteneriat cu firma Alcedo de 15 ani. „Un parteneriat destul de lung (...) întotdeauna merg pe recomandările şi produsele pe care ei le promovează, cu toate că sunt multe produse pe care, an de an, le schimbă, de exemplu TENDER, Astral 40 SC, CEREDIN SUPER 40 SL, plus multe altele. Având în vedere că suntem în Lunca Dunării şi nu avem niciun metru pătrat de irigaţii, a fost un an destul de productiv: la cerealele păioase, de la 3.500 kg/ha pe anumite sole până la 6.000 kg/ha pe alte sole; la floarea-soarelui, de la 2.000 kg/ha până la 3.500 kg/ha, iar la porumb, în funcţie de hibrizii folosiţi şi de tehnologia aplicată, am avut o producţie care a variat de la 5.000 kg/ha la 9.000 de kg/ha“, specifică fermierul din Călăraşi.

Daniel Badea, de la societatea agricolă Ciolpani, din localitatea Ciolpani, judeţul Ilfov, precizează că are 225 de ha cultivate cu cultură mare şi colaborează cu Alcedo încă de când s-a înfiinţat, imediat după ’91. „Folosim Rival 75 GD ca erbicid, TOPSIN 500 SC dintre fungicide şi FASTER 10 dintre insecticide, plus multe alte produse. Pot spune că producţia culturilor de anul trecut nu a fost cea mai reuşită, media la grâu a fost de 4.000 kg/ha, la porumb în jur de 5.000 kg/ha, la floarea-soa­relui undeva la 2.500 kg/ha şi mazăre nu am făcut deoarece nu a răsărit“, adaugă Daniel.

Un alt fermier prezent a fost George Luţescu din localitatea Dascălu, judeţul Ilfov, care cultivă o suprafaţă de 400 de ha. „De când am început activitatea, în anul 2007, Alcedo a fost principalul partener în materie de protecţia plantelor; am o relaţie specială cu aceştia, bazată pe prietenie şi pe asistenţă în perma­nenţă în fermă. 2019 a fost un an bun, care ne-a asigurat o profitabi­litate de 13% din cifra de afaceri deoarece am produs cu 600 de tone mai mult la floarea-soarelui, rapiţă, porumb şi la grâu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Compania BASF a început seria simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, marcând astfel startul sezonului 2020 în agribusiness. În cadrul evenimentelor, experții din domeniu au explicat în fața a sute de fermieri profesioniști cum se pot utiliza la maximum avantajele oferite de tehnologiile și produsele de ultimă generație pentru protecția plantelor.

„În acest an, simpozioanele vor fi axate pe modul în care fermierii pot obține maximum de profitabilitate în condițiile specifice regiunii noastre. Conceptul care va reuni ideile și sfaturile discutate este strâns legat de activitatea bursieră, domeniu cu care mulți fermieri se intersectează în momentul valorificării recoltelor. Așadar, le propunem agricultorilor o intro­ducere în fascinanta lume a jocurilor de bursă, în care vom afla împreună informații utile despre cum se poate opera o afa­cere agricolă într-un mod profitabil, dar și cum pot ajuta produ­sele de ultimă generație BASF la obținerea rezultatelor scontate. Și, nu în ultimul rând, participanții vor avea ocazia să liciteze la bursa profitabilității, la fel ca un broker profesionist, luând în considerare numeroși factori și variabile, într-o competiție antre­nantă pentru profitabilitate maximă. Fermierii sunt așteptați la simpozionul Bursa profitabilității BASF, alături de cele mai mari companii listate la bursă: Flexity Duo, Biathlon 4D, Medax Top, Priaxor, Wing P, Loris CLP, Coloris CL, Pulsar Plus, Pictor și Retengo“, a declarat Mircea Chetrone, director marketing BASF.

Diversificarea, cheia succesului în afaceri

Profiturile se pot genera inclusiv prin valorificarea recoltelor la bursă. Tocmai de aceea, pe scenă au urcat și specialiști în trading, care le-au dat fermierilor sfaturi pentru a avea mai mult succes în această direcție.

„Nu-ți pune toate ouăle în același coș! În lumea investițiilor proverbul înseamnă diversificare. De ce spun lucrul acesta? Pentru că investitorii de la bursă nu sunt experți în toate dome­niile, dar investesc în tot felul de domenii. Eu, de exemplu, investesc în agricultură, IT şi energie; chiar dacă nu le stăpânesc pe toate, tot obțin bani“, explică Ștefan Musgociu, specialist la bursa de valori București.

Loris și Coloros, hibrizi noi de floarea-soarelui

2020 va fi primul an de activități comerciale cu semințe de floarea-soarelui, anul în care BASF va lansa doi hibrizi în segmentele Clearfield® și Clearfield® Plus, urmând ca în viitor, după o testare minu­țioasă, compania să lanseze un număr semnificativ de hibrizi adaptați condițiilor din ţara noastră.

Hibridul Coloris® CL este un hibrid de floarea-soarelui de tip Clearfield®, semi­timpuriu, cu producții stabile în condiții de stres climatic. Este perfor­mant și ușor de cultivat, având o toleranță genetică ridicată la Orobanche, de la rasa A la G, acoperind practic toate rasele existente în acest moment în România. Este un hibrid viguros, cu o creștere rapidă și o bună uni­formitate a culturii în primăvară. Se pre­tează pentu o cultură mediu intensivă sau intensivă. Hibridul Coloris CL prezintă avantajul unui control robust al buruienilor prin folosirea sistemului Clearfield® sau a erbicidului Pulsar® 40. Hibridul Loris CLP este un hibrid de floarea-soarelui Clearfield® Plus cu o producție ridicată de ulei, adec­vat pentru o tehnologie intensivă, unde își poate atinge potențialul maxim de pro­ducție. Este performant și stabil, chiar în condiții de stres, fiind recomandat pentru o tehnologie intensivă.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a V-a – 2020, în zilele de 28 - 30 ianuarie 2020, la Hotel PHOENICIA, București.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real și constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcționale și autoritățile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Această ediție s-a bucurat de prezența a peste 75 de participanți, dintre  care:  reprezentanții a 27 de cooperative agricole din sectorul vegetal -  cultură mare din România, membri și candidați în vederea aderării la UNCSV, dl. Deputat Alexandru STĂNESCU, Președinte al Comisiei de Agricultură - CAMERA DEPUTAȚILOR, dl. Secretar de Stat Sorin MAREȘ – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai asociațiilor de profil agricol și din presa de specialitate.

De asemenea dl. Pekka PESONEN – Secretar General - Confederația Europeană a Cooperativelor Agricole din U.E. (COGECA) a transmis un mesaj video.

facebook Vezi aici mesajul video

În cadrul evenimentului au fost prezentate evoluția, activitățile, realizările și obiectivele UNCSV, condițiile minimale pe care o cooperativă de cultură mare trebuie să le respecte pentru a fi autonomă, independentă și profitabilă pe termen lung, cu un buget de venituri și cheltuieli ipotetice.

Au fost prezentate 4 modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite. 

Urmare a discuțiilor interne în cadrul UNCSV, pentru asigurarea premizelor unor cooperative autonome și profitabile pe termen lung a reieșit necesitatea implementării următoarelor soluții:

  • educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori;
  • prioritizarea cercetării, inovării și analizelor de piață în cooperativele românești;
  • creșterea capacității de adaptare a cooperativelor românești la exigențele pieței internaționale și sincronizarea viziunii de dezvoltare a cooperativelor autohtone cu know how-ul cooperativelor occidentale;
  • optimizarea managementului strategic al cooperativelor pe termen lung;
  • reinvestirea profitului și distribuirea de dividende conform participării  fiecărui membru în cifra de afaceri a cooperativei;
  • crearea de instrumente de creditare si garantare specifice cooperativelor;
  • finanțarea, și a cooperativelor agricole cu experiență, ținând cont de vechime, rulaj, nr de membri, necondiționată de suprafața exploatată de fiecare membru pentru a dezvolta și consolida infrastructura de depozitare, condiționare, procesare, valorificare la nivelul cooperativei care sa asigure valoare adăugată producției primare a membrilor;

Facem tot ce ține de noi să profesionalizăm cooperativele agricole din România și să le creăm premizele dezvoltării durabile în timp, profitând de experiența și greșelile care s-au făcut atât la noi, dar mai ales în vest, pentru a recupera din decalajul existent cât mai repede cu putință.

Forumul Marilor Fermieri, RALF, a devenit unul dintre cele mai așteptate evenimente agricole. Pe bună dreptate spun participanții, pentru că o astfel de întâlnire, în care cei care obțin rezultate notabile prezintă și altora modul în care au reușit acest lucru, nu poate aduce decât un plus de informație ce se poate transforma într-un plus de producție.

Trei sesiuni și un grup de dezbatere

Cea de a IV-a ediție RALF a însemnat un program încărcat, dar util, în cadrul căruia peste 300 de fermieri, reprezentanți ai autorităților și ai companiilor de profil au asistat la 3 sesiuni de dezbateri unde s-a pus accent pe performanță, educație și modele de urmat, adică mari fermieri din străinătate și din țară.

La începutului evenimentului, reprezentanții autorităților au transmis fermierilor informații cu privire la plafonarea subvențiilor, precum și direcția pe care ar trebui să se încadreze agricultura românească pentru a deveni din ce în ce mai performantă. La eveniment a participat și ministrul Adrian Oros, care a apreciat rolul marilor fermieri în dezvoltarea agriculturii românești.

„Ministerul Agriculturii are obligația de a susține toate domeniile din agricultură și toate categoriile de fermieri. Pe considerentul că dvs., marii fermieri, contribuiți la securitatea alimentară, aplicați standarde înalte și vă asumați și riscuri, noi, Guvernul, pledăm pentru introducerea voluntară a plafonării plăților. Trebuie să susținem și fermele de familie pentru a deveni competitive în  raport cu fermele de familie din alte țări europene. Trebuie să ieșim din paradigma aceasta în care exportăm materii prime și importăm produse alimentare. Noi, împreună cu dvs., fermierii, trebuie să ne asigurăm că la consumator ajung alimente produse responsabil și să nu neglijăm mediul înconjurător“, a specificat ministrul Oros.

„RALF înseamnă un amplu schimb de bune practici între marii fermieri români și cei străini care obțin rezultate notabile. În acest an am avut invitați din 14 țări, din Europa, America și chiar Asia.  Este cea mai amplă ediție de până acum, au fost peste 55 de vorbitori, printre care aș enumera fermierul anului din Canada, Trevor Scherman, fermierul anului din Marea Britanie, David Fuller-Schapcott, Viljar Veidenberg din Estonia sau Grzegorz Brodziak din Polonia“, a declarat Bogdan Romaniuc, organizator RALF.

Alături de fermieri, au participat la eveniment reprezentanții marilor companii din agricultură. Distribuitorii de inputuri, de utilaje sau de noi tehnologii au profitat de această întâlnire pentru a le prezenta participanților modul în care pot evolua și obține o rentabilitate mai bună în fermă.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La ora actuală, și în agricultură, la fel ca și în industrie, tehnica și tehnologiile avansează într-un ritm amețitor. Lucruri care în urmă cu nici un deceniu păreau de domeniul fantasticului – precum monitorizarea culturilor cu drone, culegerea mecanizată a viei, utilaje care se conduc singure, irigarea automatizată, etc. – sunt acum lucruri obișnuite, unele chiar intrate în rutină. Cea mai mare problemă care s-a ivit, însă, este aceea că dezvoltarea resursei umane nu a putut ține pasul cu dezvoltarea tehnologică. Așa se face că forța de muncă bine pregătită, care să poată obține maximum de randament din tehnologiile moderne, a devenit o problemă!

Acesta a fost contextul în care Camera de Comerț și Industrie Franco-Română (CCIFR) a organizat un eveniment intitulat „Managementul Resursei Umane în Agricultura de Precizie“.

Platformele informatice, un instrument puternic de maximizare a venitului

Desfășurat în aula Facultății de inginerie și Agronomie din Brăila, evenimentul a constat într-o întâlnire a unor fermieri din Județele Brăila și Galați și a studenților instituției, pe de o parte, cu specialiști ai unor companii cu activitate în domeniul agricol și domenii conexe agriculturii, precum cel bancar sau asigurări. Ceea ce s-a urmărit a fost evidențierea a cât de complexă este activitatea și cât de necesară este o pregătire multilaterală a resursei umane implicate în agricultură.

În mod concret, conferențiarii au explicat funcționarea unor tehnologii sau a unor procese, astfel încât să reiasă limpede care ar trebui să fie cerințele minimale în ceea ce privește pregătirea celor care le utilizează. Reprezentantul firmei Limagrain a explicat ce este și cum funcționează tehnologia Agrility. Aplicația este o platformă digitală destinată în mod exclusiv fermierilor din România. Scopul ei declarat este de a maximiza profitul utilizatorilor. Funcționarea se bazează pe principiul că productivitatea unui teren agricol este eterogenă. Diferențele dintre loturi au cauze multiple. Cu toate acestea, majoritatea fermierilor, fie din lipsa informațiilor exacte, fie din lipsa utilajelor necesare, folosesc aceleași elemente pentru stabilirea densității la semănat pentru toată suprafața. Rezultatul este o valorificare mai scăzută a potențialului terenului. Aplicația agrility.DENSITY face o zonare a terenurilor, bazată pe o hartă satelitară. Pe baza ei elaborează o recomandare adaptată pentru hibrizii Limagrain, creatoarea aplicației, și întocmește un plan de semănat. Astfel, semănătorile cu rată variabilă vor putea împrăștia sămânța cu densitatea optimă, pe fiecare petec de teren, în mod automat. În consecință, sunt optimizate atât potențialul terenurilor, cât și acela al hibrizilor folosiți. Echipamentele sunt și ele folosite la randamentul maxim, iar rezultatul firesc este obținerea unei productivități de vârf.

ccifr

Tehnologii eficiente doar cu operatori conștiincioși

La rândul său, dl. Florin Constandache, de la firma Michelin, a adus în discuție o chestiune care poate părea de amănunt, dar care în practică se traduce prin rezultate financiare mai bune: echiparea utilajelor cu anvelopele corespunzătoare și în modul corespunzător.

Tasarea solului pe terenurile agricole este una dintre cele mai sensibile și mai disputate chestiuni. Lățimea anvelopei, împreună cu profilul ei, sunt aspectele care trebuie corelate pentru a se obține o soluție de compromis între adâncimea urmei lăsate și puterea de tracțiune a utilajului. Ceea ce se caută este ca greutatea utilajului să fie repartizată pe o suprafață de contact cu solul cât mai mare, astfel încât presiunea pe fiecare punct de contact să fie cât mai mică. Anvelopele din gama UltraFlex sunt răspunsul celor de la Michelin la această provocare. Față de anvelopele standard, acestea oferă randamente cu 4% mai mari, dacă sunt utilizate conform prescripțiilor tehnice. Poate părea puțin, dar dacă facem calculul costului carburantului economisit astfel, nu este deloc așa. Dar, a subliniat vorbitorul, obținerea acestor rezultate este condiționată de adaptarea permanentă a presiunii din pneuri la tipul activității desfășurate. Deplasarea pe șosea presupune o presiune aproape dublă față de efectuarea unor lucrări în câmp, spre exemplu. Și aici intervine resursa umană: „degeaba anvelopa oferă toate aceste facilități, dacă operatorul nu le folosește. Dacă operatorul nu modifică presiunea, nu o verifică de fiecare dată, atunci diferența de randament nu mai apare”, a spus reprezentantul Michelin.

Bani și protecție, resurse condiționate de buna pregătire

Dan Petre a fost cel care a vorbit și despre un alt mijloc foarte important de care agricultorii au nevoie: banii. Domnia-sa, în calitate de conducător al Departamentul AgriBusiness al Credit Agricole, a explicat, pe scurt, ce contează cel mai mult pentru bancheri atunci când decid dacă să acorde ori nu un credit. Pe lângă nivelul îndatorării, care este considerat a fi unul acceptabil atunci când se situează între 300 și 500 euro/ha, contează foarte mult și istoricul fermierului. Pe de o parte este important istoricul financiar al solicitantului, dar la fel de important este și nivelul său de pregătire profesională. De cele mai multe ori, nivelul pregătirii fermierului se reflectă în modul de dezvoltare a fermei.

În fine, doamna Ștefania Matei a adus în atenție și un alt domeniu conex, foarte important pentru liniștea fermierilor: asigurările agricole. Domnia-sa, ca reprezentant al Groupama Asigurări, a prezentat unul dintre cele mai noi produse: asigurarea agricolă cu primă subvenționabilă. Concret, primele de asigurare împotriva unor riscuri de bază, precum grindina, înghețul, ploile torențiale, furtunile și uraganele, și a unor riscuri suplimentare, cum sunt seceta, arșița, înghețul de iarnă și ploile excesive și de lungă durată, sunt eligibile pentru a fi subvenționate. La fel este și în cazul unor asigurări destinate crescătorilor de animale. Subvenția pentru prima de asigurare este de 55 sau 70%, în funcție de dimensiunea fermei, și este instituită în cadrul Submăsurii 17.1 din PNDR 2014 – 2020.

În acest context, Ștefania Matei a subliniat încă o dată necesitatea unei resurse umane de bună calitate: „Pe de o parte asiguratorul are nevoie de specialiști bine pregătiți, iar pe cealaltă, fermierii trebuie să cunoască și să folosească această formă de protecție. Numai astfel, în cazul unei catastrofe, fermierul poate să își reia activitatea. Altfel, de multe ori în doar câteva minute, o muncă de o viață dispare, și nu mai există posibilitatea de a reface nimic!”.

Alexandru GRIGORIEV

În ultimii ani, agricultura României s-a dezvoltat inclusiv cu ajutorul fondurilor europene, însă statisticile arătă faptul că nu suntem nici pe departe printre țările fruntașe la acest capitol. În acest context am stat de vorbă cu domnul Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, și am aflat ce fel de programe ar trebui să fie în atenția agricultorilor români.

Reporter: Domnule Achim Irimescu, reprezentați agricultura românească la nivel european de 20 de ani și știți care este evoluția absorbției fondurilor europene în rândul fermierilor. De ce credeți că nu reușesc fermierii români să acceseze mai multe proiecte? Nu cunosc toate programele sau care ar fi cauza?

Achim Irimescu: Atunci când vorbim despre fondurile europene destinate agriculturii discutăm de două fonduri – cele pentru plăți directe, adică bine-cunoscutele subvenții, și cele pentru dezvoltarea mediului rural, adică FEADR și FEGA. Uităm însă să spunem că în cadrul Fondului pentru Garantarea Agriculturii –  FEGA mai există două componente foarte importante: cea pentru promovare, care dispune de 191 milioane euro/an, din care România nu reușește să obțină nimic, și cea pentru măsuri de piață, care dispune la fel de multe milioane, dintre care nu ajunge nimic în România.

Rep.: Cum ar putea ajunge acești bani la fermierii români?

A.I.: Trebuie spus că proiectele nu sunt ale instituțiilor statului, nici ale fermierilor, ci ale organizațiilor de producători. Deci producătorii trebuie să se asocieze și să transmită proiecte viabile la Bruxelles. Aceste proiecte sunt pentru promovarea produselor de calitate pe piața europeană și pe piețele țărilor terțe. Noi nu reușim să ne organizăm și astfel acești bani ajung în Italia, Spania, Franța, Grecia, dar nu și în România. Deci, pe lângă acele programe unde absorbția este foarte bună, de exemplu pentru plăți directe absorbția este în jur de 98% de-a lungul anilor, iar la dezvoltare rurală avem peste 50% absorbție, există și măsuri care ne pot ajuta în promovarea produselor. Noi trebuie să îi încurajăm pe producătorii români să se asocieze pentru a se dezvolta. De exemplu, un producător de fructe și legume, dacă primește fonduri de la Uniunea Europeană, sigur că se poate dezvolta și poate face față pe piață, mai ales în contextul unei piețe europene care permite importurile, iar la noi pe piață știți foarte bine câte fructe ajung din alte state.

Rep.: Una dintre problemele agriculturii românești în 2019 a fost evoluția alarmantă a pestei porcine africane. Cum este privită la Bruxelles această problemă?

A.I.: Consider că pesta porcină africană reprezintă cea mai mare provocare a României și sunt presiuni foarte mari exercitate asupra Comisiei în ceea ce privește situația de la noi din țară. Chiar și Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, i-a solicitat ministrului Agriculturii să facă toate eforturile pentru a reduce impactul acestei boli. Trebuie să nu uităm că, în condițiile în care China se confruntă cu pesta porcină africană, a devenit cel mai mare importator de carne de porc. Iar în vestul Europei sunt cei mai mari producători de carne de porc care au văzut prețurile dublându-se și sunt foarte temători cu ceea ce se întâmplă cu evoluția pestei porcine africane în estul Europei pentru că se gândesc că vor putea fi și ei afectați și astfel ar pierde o piață importantă. Mereu ni se dă ca exemplu Cehia unde au fost focare, dar care, prin măsuri foarte serioase și respectate de toată lumea, a reușit să țină sub control situația.

Rep.: Ce măsuri considerați că ar trebui să ia România?

A.I.: Trebuie pregătit un plan de acțiune, cu măsuri concrete, dar trebuie să înțeleagă și cetățeanul de rând că nu se mai poate duce carnea, împotriva interdicțiilor, dintr-o parte în alta a țării. Consider că aici s-au făcut cele mai mari greșeli și îmi amintesc de supărarea enormă a comisarului european atunci când pesta porcină a ajuns în Dobrogea și ne întreba cu disperare de ce am lăsat să depășească această regiune, în condițiile în care exista bariera naturală, adică Dunărea. E clar că nu mistrețul a dus boala dincolo de Dunăre, ci oamenii care nu au înțeles că trebuia respectată această interdicție. Astfel s-au creat pagube foarte mari, iar în continuare se reduce cantitatea de porc produsă în România, cresc importurile și deja avem balanță negativă.

Rep.: Dincolo de aceste aspecte, slaba absorbție a fondurilor europene, evoluția pestei porcine africane care a creat mari pagube, există și părți pozitive. De exemplu, ne situăm destul de bine în ceea ce privește producțiile agricole, iar la unele culturi suntem printre fruntașii Europei…

A.I.: Așa este! Este foarte bine că avem producții ridicate, este bine să le creștem, dar cred că ar trebui să le ținem pentru noi! Nu este bine să ieșim cu cifre în Europa pentru că în acel moment se va întâmpla exact ce s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă, atunci când organizațiile producătorilor de fructe și legume au cerut ca în țările din estul Europei, deci și în România, să nu se mai ofere sprijin european pentru refacerea livezilor pentru că au ei suficiente fructe și legume să ne dea și nouă. Trebuie să înțelegem că este o luptă pentru piață, deci nu e bine să te lauzi cu producții record, care nu fac decât să atragă atenția că agricultura din România a crescut foarte mult, lucru perfect adevărat, și poate deveni o amenințare pentru alte piețe.

Rep.: Pentru următoarea perioadă, care considerați că ar trebui să fie principalele proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii din României?

A.I.: Consider că România trebuie să aibă ca prioritate utilizarea fondurilor europene. În ceea ce privește fondurile care țin de APIA, lucrurile merg foarte bine, este foarte important să reușim și pe partea de dezvoltare rurală să ne apropiem de alte state. În acest moment suntem undeva la mijloc, mi-aș dori să ne situăm în partea superioară a statelor care sunt primele la absorbția fondurilor europene. Nu trebuie să uităm că reducerea de buget, survenită în urma Brexitului, s-a produs exact pe componenta de dezvoltare rurală. Este vorba de o reducere de 15%, iar România, în loc de 8 miliarde, câte avea alocate, va avea 6.73 miliarde, o scădere care va afecta investițiile în mediul rural și astfel și decalajul între zonele rurale din România și cele din alte state europene.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

În data de 10 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros a participat la Conferinţa Naţională cu tema “Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020”. Evenimentul, desfăşurat la Sinaia, face parte dintr-o serie de trei conferințe naționale organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru PNDR.

Ministrul Adrian Oros a afirmat că ferma de familie este o prioritate a Guvernului, accentuând rolul economic și social al fermelor de familie şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă acestea. „Fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluţii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

La eveniment au mai participat Florian-Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniela Rebega, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR , Adela Ştefan, șef serviciu AM PNDR, Claudiu Coadă, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și Adrian PINTEA, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Secretarul de stat Emil Dumitru a menționat că „obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie și de a susține dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esența agriculturii din România”, a conchis Emil Dumitru.

Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat că ferma familială este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a prezentat modul în care ferma de familie este susţinută în PNDR 2014-2020 şi principalele modificări vizate de Politica Agricolă Comună post 2020.  Totodată, Adela Ştefan a prezentat instrumentele financiare și cele de gestionare a riscurilor în agricultură. Având în vedere că din acest an, fermierii români și alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finanțate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a menţionat că accesul la finanțare este esențial pentru modernizarea agriculturii și pentru dezvoltarea afacerilor și a spiritului antreprenorial în spațiul rural. 

În acest context, Claudiu Coadă, director general adjunct al AFIR a susținut o prezentare referitoare la optimizarea implementării PNDR şi Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de către APIA prin măsurile gestionate din PNDR.

Scopul conferinței, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abordări a Politicii Agricole Comune și asupra impactului finanțărilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020, la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2019.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

În anul 2020, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Beneficiarii Cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020 sunt:

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz care sunt înregistraţi în Registrul Naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploateză animale, individual sau în forme de asociere, conform legislație în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, registrul fermelor, registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare care exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere,conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală, testarea noilor soiuri pentru introducerea în cultură precum şi de a-şi face cunoscute rezulatatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari  ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri  trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt următoarele:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci se iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  , în original de la Registrul agricol  cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau  întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin, daca este cazul.

Legislație:

  • Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare;
  • OMADR 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Știința ne oferă suficiente rezultate, tehnici și inovații pentru progres genetic? Avem toate cunoștințele necesare pentru aplicarea sistemelor de nutriția plantelor astfel încât să asigurăm sporuri de producție care să genereze profit? Schimbările climatice ne vor permite să avem o siguranță și securitate a producțiilor și a fermelor? Toate aceste teme au fost dezbătute în cadrul primei conferințe AGROW. Evenimentul a reușit să reunească, la un loc, sute de fermieri și experți în agricultură.

Rotația culturilor și monocultura

Unul dintre răspunsurile enumerate mai sus este chiar rotația culturilor. O etapă importantă în exploatațiile agricole. Aceasta contribuie la menținerea resurselor solului și previne apariția bolilor și dăunătorilor. „O rotație lungă, pe o perioadă mai mare de ani, înseamnă probleme mai mici privind bolile, dăunătorii și buruienile specifice. De asemenea, planta premergătoare trebuie să ofere niște condiții favorabile culturii care urmează, dar care să nu aibă boli și dăunători comuni sau același consum de elemente nutritive. Cu alte cuvinte trebuie să ofere un sistem diferit de lucrare a solului“, explică prof. univ. dr. ing. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultură, USAMV București. Monocultura, practicată deseori la porumb, este opusă rotației culturilor. Ea înseamnă cultivarea unei singure plante mai mulți ani pe același teren, şi anume cel puțin atâția ani cât durează rotațiile în zonă respectivă (4-6 ani). Specialiștii recomandă rotația culturilor în locul monoculturii.

„Monocultura are mari dezavantaje în comparație cu rotația culturilor. Printre efectele sale nefavorabile se numără epuizarea și eroziunea solului, îmburuienarea, dar și creșterea numărului de boli și dăunători“ spune prof. univ. dr. ing. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultura, USAMV București.

O iarnă mai caldă decât în mod obișnuit

În cadrul evenimentului s-a ridicat și problema schimbării radicale a vremii.  În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatic. Din punct de vedere termic, luna decembrie 2019 se va caracteriza printr-o vreme ușor mai caldă decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sub aspect pluviometric, cantitățile totale de precipitații vor fi în general apropiate de mediile multianuale lunare, pe întreg teritoriul agricol al țării. „Nu avem cea mai grea iarnă din ultimii zeci de ani. În fiecare an se discută de un asemenea scenariu. Nu avem un semnal robust în acest sens. Dar nu putem exclude ca pe parcursul următoarelor trei luni să nu avem alternanțe de perioade mai călduroase, urmate de perioade mai reci specifice sezonului de iarnă“, spune Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie.

La sfârșitul lunii decembrie 2019 aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă în aproape toate regiunile agricole. Pe suprafețe extinse din estul, sud-estul și centrul țării rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Clubul Fermierilor Români a lansat programul Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă ce vizează pregătirea celor care vor să activeze cu succes în domeniul agricol, dar mai ales să reprezinte interesele agricultorilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Acest program adună tinerii într-un ciclu de pregătire structurat pe trei stagii mari. Îi pregătim în domeniul diplomației, al protocolului, al managementului timpului sau al fermelor, adică lucruri care nu se învață în școală. Și astfel avem în vedere patru obiective strategice: asigurarea reprezentativității, asigurarea continuității și sustenabilității fermei, promovarea noilor tehnologii și mai ales ne dorim ca tinerii să fie implicați în diseminarea informației. Ei trebuie să își asigure rolul de lider dincolo de porțile fermei sau de job-ul pe care îl au“, a declarat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

În prima sesiune, 2019-2020, participă 18 tineri din diverse județe ale țării; aceștia asistă la cursuri și au lucrat în cadrul Unității executive de Management a Clubului Fermierilor Români pentru pregătirea individuală în vederea stagiilor de la Bruxelles. În acest moment tinerii desfășoară stagiile de practică la Reprezentanța României la Uniunea Europeană, sub coordonarea ministrului plenipotențiar Achim Irimescu, la Farm Europe, la biroul de reprezentare al Comisiei Europene al companiei John Deere. Stagiile de practică vor continua și în următoarea etapă de pregătire a tinerilor, aceștia având ocazia să învețe mai multe lucruri la Bruxelles sau în cadrul altor firme și instituții din străinătate.


„Uniunea Europeană are o mulțime de instrumente pentru încurajarea tinerilor. Este important pentru ei ca atunci când vin la Bruxelles să înțeleagă ce înseamnă acest lucru, ce înseamnă de fapt Bruxelles-ul. Vorbim de capitala Europei și ei trebuie să înțeleagă cum funcționează instituțiile europene, cum se stabilește legislația, astfel încât să își poată face înțelese la rândul lor interesele“ – Achim Irimescu, ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României la UE.

Creat cu scopul de a contribui la o mai bună dezvoltare a agriculturii și implicit a societății românești, programul cuprinde cursuri care se desfășoară timp de o săptămână pe lună, pe o perioadă de șase luni, fiind urmate şi de cursuri de consolidare pe aspecte legislative și fiscale. Trebuie menționat faptul că plata cursurilor este asigurată de Clubul Fermierilor Români, însă tot ceea ce înseamnă logistică și alte cheltuieli de întreținere pe parcursul stagiilor de practică revine în atribuția participanților.

Inițiativa Clubului Fermierilor Români a fost primită cu interes de tinerii care vor să își desfășoare activitatea în agricultură, astfel că în următoarea sesiune sunt deja înscriși 14 copii de fermier pentru că acesta este unul dintre criteriile de selecție în următoarea etapă la care vor participa 20 de tineri.

În cadrul evenimentului în care a fost prezentat programul, dar și tinerii participanți și alți fermieri au prezentat din experiențele lor, iar organizatorii au făcut un apel către noi parteneriate, astfel încât agricultura românească să fie un model de referință pentru agricultura europeană mai ales prin intermediul tinerilor.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În data de 25 noiembrie 2019, la inițiativa MADR, a avut loc o întâlnire de lucru privind acordarea unor derogări pentru folosirea neonicotinoidelor de către fermierii români pentru culturile care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020. Reuniunea a fost condusă de ministrul Nechita Adrian Oros și de secretarul de stat Florian-Emil Dumitru. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul general al Direcției Generale de Politici Agricole, cercetători, precum și reprezentanți ai sectorului.

În deschiderea discuțiilor, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a crea o fundamentare solidă și credibilă care va fi prezentată Comisiei Europene, cu sprijinul expertizei profesionale a reprezentanților formelor asociative.

Participanții la discuții și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile statului și de a pune la dispoziția acestora toate resursele științifice proprii pentru a fundamenta necesitatea acordării derogărilor.  În cadrul reuniunii s-a reliefat importanța prognozei și a avertizării în domeniul fitosanitar.

Ministrul a declarat că este necesar să existe un echilibru între protejarea plantelor și sănătatea umană,  precum și cea a animalelor. De asemenea, acesta a apreciat că institutele de cercetare trebuie să-și prioritizeze tematicile de cercetare în funcție de problemele actuale cu care se confruntă fermierii.

S-a agreat stabilirea unui calendar de lucru astfel încât, până la data de 15 decembrie a.c., cei implicați să întocmească un proiect de argumentare credibilă, în vederea acordării derogării. Astfel, se va crea un grup de lucru care va discuta aspectele tehnice pentru a contura o poziție fermă a României.

Atât ministrul Nechita-Adrian Oros, cât și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru i-au asigurat pe cei prezenți la masa discuțiilor de tot sprijinul pe care instituția îl poate oferi și și-au exprimat speranța că împreună pot conlucra la binele fermierilor.

Reamintim că față de alte state membre, România se confruntă cu numeroși dăunători, foarte agresivi la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar din anul 2014 MADR a acordat derogări pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, astfel încât fermierii să nu înregistreze pagube semnificative pentru aceste culturi. 

Sursa: madr.ro

Pe 21 noiembrie a avut loc la Brăila, în cadrul Facultății de Inginerie și Agronomie, cea de-a treia ediție a conferinței despre managementul resurselor umane în agricultura de precizie, organizate anual de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România. Proiectul se încadrează în strategia CCIFER de a susține agricultura locală și de a facilita sinergiile între agricultori, investitori și potențiali parteneri ai acestora.

”Cheia rentabilității unei ferme este îmbunătățirea producției în paralel cu optimizarea costurilor. Aceasta este provocarea cu care avem de-a face zi de zi. ” -  Florin Constandache, Account Manager Agro & Off-Highway Transportation Michelin 

După o primă ediție organizată la Cernavoda, în 2017 și o ediție derulată în Alexandria, în 2018, cea de-a treia ediție a conferinței s-a desfășurat la Brăila cu susținerea Credit Agricole, Groupama Asigurari, Limagrain Romania și Michelin. Astfel, experți tehnici din cadrul acestor companii au intervenit în cadrul evenimentului cu prezentări și analize ale celor mai noi tendințe și provocări în agricultură, pentru a răspunde nevoilor cu care se confruntă comunitatea agri din județul Brăila.

Discuțiile au avut în prim plan productivitatea fermelor, resursele umane, tehnologii de ultimă generație, precum și eficientizarea costurilor în agricultură. Conferința a fost animată de reprezentanții tehnici ai companiilor partenere, iar aceștia au abordat următoarele teme :

  • „Agrility : precizie de la pregătirea semințelor până la recoltarea porumbului.” - o prezentare de Laurent Barthez, Digital Agriculture Manager Limagrain Romania
  • „Ce abilități sunt necesare pentru a câștiga bani, având o presiune exactă a anvelopelor” - Florin Constandache, Account Manager Agro & Off-Highway Transportation Michelin
  • „Distribuirea eficientă a informației pentru o rambursare rapidă în caz de daune” – Ștefania Matei este Expert Produse și Asigurări Agricole Groupama Asigurări
  • „Cum poate un management precis să faciliteze accesul la finanțe?” – Dan Petre, Head of AGRI Business Line Credit Agricole Bank Romania

Discuția a fost moderată de Sebastien Record, expert în digital farming și reprezentant în România pentru companiile Geosys si FarmLeap, care propun produse dedicate agriculturii de precizie.

Despre CCIFER 

O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor și a României. CCIFER reunește peste 600 de companii franceze și române ce reprezintă 18 Mld de euro și peste 125,000 de locuri de muncă. Companiile membre sunt lideri în mai multe sectoare de activitate care formează economia locală.  CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.


România are o mare putere agricolă nevalorificată, spune preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Șișeşti“ Valeriu Tabără. Și asta, în parte, pentru că actuala strategie agricolă nu stimulează acest potenţial pe care îl avem. Care sunt, în opinia domniei sale, pilonii pe care ar trebui să mizeze o strategie funcţională?

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti