reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

La Sagrod SRL din Darabani, 6 tone abatorizate, tranșate și procesate

Am fost de curând în vizită la unitatea de abatorizare, tranșare și procesare a Sagrod SRL, firmă cu capital 100% românesc din industria cărnii. Compania, înfiinţată în urmă cu 28 de ani în oraşul Darabani, judeţul Botoşani, s-a dezvoltat de la o carmangerie unde se produceau câteva sortimente de salamuri şi cârnaţi, la producţia de mezeluri şi preparate tradiţionale, comercializate atât în magazinele proprii, cât şi distribuite în mai multe localităţi din zona Moldovei.

„Împreună cu tatăl meu conduc SC Sagrod SRL, o societate comercială cu activitate în prelucrarea și conservarea cărnii. Suntem pe piața din România din anul 1992, iar în prezent avem un număr impresionant de magazine. Avem în zona Moldovei un număr total de 42 de magazine, în județele Suceava, Iași, Botoșani și Bacău. Sacrificăm cca 7.000 de suine lunar, urmând ca în viitor să creștem acest număr. În țară colaborăm cu mai multe fabrici de producție, inclusiv cu abatoare; livrăm ca principali clienți la abatorul Periș de la București, Doly Com Expedicion de la Botoșani, care au livrare oriunde în țară, inclusiv în zona Transilvaniei. Avem tot felul de preparate rustice: tobă rustică, ceafă, cârnați rustici, tot ce înseamnă preparat rustic, dar și șunci, cârnați, salamuri de vară. Momentan noi producem aproximativ 6 tone de preparate pe zi, le distribuim atât în magazinele proprii, cât și în rețeaua partenerilor noștri“, ne spune Alexandru Țîmpău.


Compania controlată de antreprenorul Ţîmpău Dan-Marius are propriile abatoare pentru sacrificarea porcinelor, bovinelor şi a ovinelor.

Producătorii de carne de porc au estimat o creştere a preţului cărnii de 25% în 2021 comparativ cu 2020. În contextul evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, a creșterii importurilor de carne de porc, a creșterii costului furajelor pentru animale și prețul cărnii a înregistrat, potrivit producătorilor, o creștere estimată la 25%.


Beatrice Alexandra MODIGA

Vizită inedită într-o unitate etalon de abatorizare a cărnii de pasăre

Studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au făcut cursul de agronomie în cel mai modern abator pentru păsări, din Războieni, județul Iași. Anual, aici se produc peste 15.000 tone de carne, cu o distribuție în regiunea Moldovei, Transilvania și Muntenia.

Studenții de la USAMV Iași au parte de experiențe unice datorită vizitelor tematice din timpul studiilor. Cea mai recentă ieșire a studenților din anul I, linia de studiu cu predare în limba engleză de la Facultatea de Medicină Veterinară, a fost la SC AVI-TOP SA, fiind considerată o unitate etalon în ceea ce privește zootehnia și industria alimentară românească.

„AVI-TOP-ul de la Războieni este parte a grupului de firme Kosarom, unitate care a împlinit 20 de ani de activitate pe data de 4 aprilie. În această unitate complexă avem o stație de producere a nutrețului combinat la Tomești, o stație de incubație la Miroslava, patru ferme de creștere și, bineînțeles, abatorul de la Războieni, un abator modern cu o capacitate de 5.000 de capete de pui/oră la abatorizare la un program de 8 ore / zi și, respectiv, 5 zile / săptămână. Se obțin undeva la peste 15.000 tone de carne anual în acest abator, cu o distribuție în Moldova, Transilvania și în Muntenia. Marea majoritate a cărnii de pui rămâne în țară, o parte din ea ia drumul spre industrializare la societatea noastră de la Pașcani și apare sub formă de preparate din carne de pasăre pe piețe pretențioase, respectiv în Germania, Spania, Italia, Irlanda, Austria, Grecia, Belgia și Olanda. Este o unitate reprezentativă, etalon în ceea ce privește zootehnia și industria alimentară românească; mă refer ca grup de firme. Totodată, la Suinprod Roman, o altă societate din grupul de firme KOSAROM, producem aproximativ 200.000 de capete de porci/an, iar aici se produce și material genetic care se exportă în mai multe țări din Europa“, a specificat dir. ex. Lucian Popovici.

Nu poți să faci învățământ superior fără partea practică, iar astfel de vizite ale tinerilor la început de drum sunt de bun augur de ambele părți, mai adaugă reprezentantul societății. „Din punctul meu de vedere, toate stagiile de practică, toate vizitele în unități de referință a zootehniei românești nu reprezintă decât un plus pentru cei care le vizitează; în felul acesta studenții își fac o imagine a ceea ce înseamnă zootehnia românească și servicii veterinare românești; repet, sunt adeptul perioadelor lungi de practică. Agricultura și zootehnia vor rămâne un domeniu de bază, o activitate care nu va muri niciodată pentru că oamenii au avut, au nevoie și vor avea nevoie de alimente.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Fonduri europene pentru abatoare de capacitate mică - zona montană

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

AFIR anunță lansarea sM 6.1 diaspora și prelungirea sesiunii sM 4.2 - abatoare în zona montană

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 04 ianuarie - 04 mai 2021 a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” - diaspora din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 6.1 este de 25 de puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 70 de puncte (04 ianuarie – 04 februarie 2021);
  • 55 de puncte (5 februarie - 4 martie 2021);
  • 40 de puncte (5 martie – 4 aprilie 2021);
  • 25 de puncte (5 aprilie – 4 mai 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 diaspora, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 04 ianuarie 2021, ora 09:00


Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă submăsurii 4.2 - abatoare în zona montană - a fost prelungit până la 31 martie 2021, ora 16:00.

Depunerea Cererilor de finanțare a început din data de 13 iulie 2020.

PRAGUL MINIM de selecție al proiectelor aferente sM 4.2 – componenta de investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană este de 10 puncte.

PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt următoarele:

  • 45 de puncte (13 – 31 iulie 2020);
  • 40 de puncte (1 – 31 august 2020);
  • 30 de puncte (1 – 30 septembrie 2020);
  • 25 de puncte (1 – 31 octombrie 2020);
  • 20 de puncte (1 – 30 noiembrie 2020);
  • 10 puncte (1 decembrie 2020 – 31 martie 2021).

Depunerea Cererilor de finanțare se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului aferent sM 4.2.

Sursa: afir.info

Peste 12,9 milioane de euro, fonduri pentru abatoare mici din zona montană

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, în data de 13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană“, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

Această submăsură este destinată pentru înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat.

De asemenea, Submăsura 4.2 vizează și introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.

Cine poate primi fonduri nerambursabile

Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Astfel, potrivit Ghidului Solicitantului Submăsurii 4.2, categoriile de beneficiari eligibili sunt:

  • Persoana fizică autorizată (înființată în baza OUG nr. 44/2008);
  • Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/2008);
  • Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/2008);
  • Societate în nume colectiv – SNC (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate în comandită simplă – SCS (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate pe acțiuni – SA (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate în comandită pe acțiuni – SCA (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Societate cu răspundere limitată – SRL (înființată în baza Legii nr. 31/1990);
  • Cooperative agricole înființate în baza Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Societăți cooperative înființate în baza Legii nr. 1/2005;
  • Grup de producători (OG nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole).

Sprijinul este cuprins între 40 și 50%

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși:

  • 000.000 de euro/proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 500.000 de euro/proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;
  • 500.000 de euro/proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători) în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat.

Condiții pentru IMM și microîntreprinderi

1. Microîntreprinderi care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei;

2. Întreprinderi mici care au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro, echivalent în lei;

3. Întreprinderi mijlocii care au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro, echivalent în lei;

4. Întreprindere mare;

5. Întreprindere autonomă care deține mai puțin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai mare) în una sau mai multe întreprinderi sau dacă una sau mai multe întreprinderi nu dețin mai mult de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot ale întreprinderii în cauză;

6. Întreprindere parteneră care nu este clasificată ca întreprindere legată și între care există următoarea relație: întreprinderea (din amonte) deține, individual sau în comun cu una ori cu mai multe întreprinderi legate, 25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte întreprinderi (din aval);

7. Întreprindere legată care deține peste 50% din capitalul social și/sau drepturile de vot în structura altor întreprinderi, în amonte sau în aval, așa cum prevede art. 4 din Legea nr. 346/2004.

De asemenea, calculul numărului mediu de salariați și al cifrei de afaceri ai solicitantului se stabilesc potrivit precizărilor Legii nr. 346/2004, art. 4.

Activități eligibile

Ghidul Solicitantului mai precizează că investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre acțiunile eligibile prevăzute de această submăsură.

Este vorba despre înființarea unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare), înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (cum ar fi, de pildă: etichetare, ambalare);

Totodată, o altă categorie eligibilă este producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu și investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice, precum și operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.

În Ghid se mai precizează că sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare.

Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect. Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare, pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu, recepție).

Simona Nicole David

O nouă sesiune de depunere a proiectelor la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat, începând de luni,13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare totală de 12.930.334 euro.