reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Fasolița - sursă alternativă de proteină pentru hrana puilor de carne

În practica avicolă și în industria de nutrețuri combinate pentru pui de carne șrotul de soia este utilizat ca sursă proteică de referință. Cu toate acestea, costul de utilizare al acestui ingredient poate crește costul furajului (care reprezintă cca 70-80% din costurile de producție), ca urmare a tendinței de creștere continuă a prețului acestuia pe piețele externe, motiv pentru care mulți nutriționiști, producători și crescători de păsări sunt în căutare de surse alternative mult mai rentabile. Șroturile de soia, care reprezintă circa 20-40% din hrana păsărilor, provin în cea mai mare parte din importuri (peste 85% din consumul anual al țării noastre), iar prețul pe piața internațională înregistrează o tendință de creștere continuă (bursa de mărfuri de la Chicago, Argentina, Golful Mexic), ceea ce conduce la creșterea costurilor de producție a produselor avicole. În acest context, este necesară evaluarea unor noi ingrediente proteice care pot fi disponibile pe plan local.

INCDBNA-IBNA Baloteşti, prin programul NUCLEU (finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării), a avut ca obiectiv studierea unor surse alternative de proteine, cu valoare biologică ridicată, și care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și în același timp și economice.

Fasolița (Vigna unguiculata [L] Walp) este o plantă originară din Africa Centrală. Planta este considerată una dintre cele mai vechi culturi leguminoase pentru boabe de pe cele trei continente ale „Lumii vechi“, care valorifică foarte bine condițiile de stes termohidric din zonele cu nisipuri. Ca urmare a conținutului ridicat în proteină, atât în plantă cât și în bob, fasolița este considerată regina arealelor cu psamosoluri, reprezentând o alternativă la culturile de soia și fasole, în condiții de secetă.

Fasolița reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Sistemul radicular puternic și stratul ceros de pe frunze îi oferă rezistență la secetă, ajungând să suporte temperaturi la suprafața solului și de 60°C. În plus, planta asigură necesarul de proteină și substanțe minerale pentru zonele secetoase. Fiind o plantă cu cerințe reduse față de fertilitatea naturală a solului, fasolița se cultivă de obicei pe nisipurile cele mai sărace, cu un conținut în humus sub 0,5%. Cultivarea plantei contribuie la fixarea biologică a azotului atmosferic în urma unui ciclu de vegetație, planta lăsând în sol cca 150 kg azot, contribuind astfel la reducerea cantității de azot necesară nutriției plantelor premergătoare.

Analizele chimice efectuate în cadrul INCDBNA – IBNA Balotești la boabele de fasoliță din soiurile Ofelia, Aura-26, Jiana și Doljana (ameliorate la SCDCPN, Dăbuleni; Tabel 1) (vezi tabel în revistă) au evidențiat un conținut ridicat în proteine (288-304 g/kg SU) și grăsimi (83-131 g/kg SU). Boabele de fasoliță se evidențiază și printr-un conținut mai scăzut de celuloză (50-58 g/ kg SU) și o valoare energetică comparabilă cu cea a altor leguminoase (12,7-12,9 MJ/kg SU).

LS nr 7 Fasolita tabel 

Ca urmare a unor experimente efectuate pe pui de carne din hibrizii comerciali Ross 308 și Cobb 500 (crescuți în condiții de fermă – Biobaza experimentală din cadrul INCDBNA – IBNA, Baloteşti), recomandăm utilizarea boabelor de fasoliță în cantități de până la 200 g/kg nutreț. Se înlocuieşte până la 46% (faza de creștere) și peste 60% (faza de finisare) din şrotul de soia, respectiv până la 65% din proteina nutrețului combinat, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și a gradului de valorificare a hranei. În plus, noile nutrețuri combinate elaborate asigură obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicile nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru sănătatea umană), comparativ cu nutrețul clasic, pe bază de șrot de soia. Totodată, se reduce efortul valutar al țării, prin reducerea importului de şrot de soia.

Având în vedere compoziția chimică și valoarea nutrițională a boabelor de fasoliță, precum și rezistența la secetă și arșiță, recomandăm producătorilor agricoli români, dar mai ales crescătorilor de păsări în sistem ecologic/bio să acorde o mai mare atenție acestei culturi.

Georgeta Ciurescu 

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. ; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.