Adama Sultan iulie 2020
update 4 Aug 2020

'Ţara Anului' la BioFach 2013 costă România 800.000 euro

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi Claus Rattich, membru al consiliului director al Nuremberg Messe au semnat joi acordul prin care România va fi 'Ţara Anului' la ediţia din februarie 2013 a târgului internaţional de agricultură ecologică.

"Efortul financiar pe care îl va face ministerul pentru aceste eveniment este estimat la 800.000 de euro însă eu cred că acesta se va vedea în primul rând în planul imaginii şi al promovării produselor autohtone şi al schimburilor de experienţă. Noi avem o obligaţie faţă de participanţi de a asigura amenajarea pavilioanelor şi transportul produselor", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la semnarea acordului. Prezenţa României în calitate de "Ţara Anului" reprezintă o oportunitate deosebită pentru agricultura ecologică din România deoarece va exista posibilitatea de a expune produsele pe un spaţiu mult mai mare, dar şi mai multe posibilităţi de promovare.

În ceea ce priveşte procesarea materiei prime ecologice în România, Constantin a precizat vă aceasta a fost sprijinită doar prin măsurile 123 şi 121 din PNDR, iar cei din agricultura ecologică care au accesat aceste măsuri au avut punctaje preferenţiale.

"Din păcate în momentul în care s-a deschis măsura 123, aceasta a fost acaparată de marii procesatori din România cu forţă financiară mult mai mare, iar în anii 2008-2010 când s-au epuizat fondurile agricultura ecologică nu era dezvoltată atât de puternic. Dacă în 2010 erau 3.100 de operatori, azi vorbim de 26.000 de operatori înregistraţi în agricultura ecologică şi de o suprafaţă de 450.000 de hectare. De asemenea, şi zona de procesare era mai puţin dezvoltată, fiind mai mult o afacere de familie. Au intrat uşor pe zona comercială, dar încă nu sunt proiecte foarte mari", a adăugat şeful MADR.

În România consumul de produse ecologice nu este foarte ridicat pentru că puterea de cumpărare este scăzută şi nu se ridică la nivelul Germaniei, iar preţurile sunt ceva mai ridicate decât produsele din agricultura tradiţională.

"Nu avem un consum mare de produse ecologice pe piaţa românească ci mai mult un potenţial uriaş pentru export pentru că în jur de 80% se exportă", a adăugat ministrul Agriculturii.

La rândul său, Claus Rattich, membru al consiliului director al Nuremberg Messe, a subliniat e important faptul că România va fi "Ţara Anului" la BioFach 2013 pentru că ţara are multe de oferit în acest domeniu.

"Sectorul bio al României are multe de oferit, iar oferta ei de consum cuprinde printre altele cereale, plante medicinale şi ciuperci. Suntem încântaţi să întâmpinăm România la cel mai mare eveniment de produse ecologice", a spus Rattich.

Biofach reprezintă cea mai mare expoziţie mondială de produse ecologice, ce se caracterizează prin diversitatea produselor, prin prisma participării în fiecare an peste 2.500 de firme expozante, din peste 90 de ţări, o suprafaţă de expunere de 88.500 metri pătraţi şi peste 44.500 de vizitatori, din care peste 20.000 din afara Germaniei.

Potrivit datelor Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - 'Bio-România", piaţa internă de produse ecologice totalizează în prezent circa 80 de milioane de euro, în timp ce exporturile de astfel de produse sunt estimate la o valoare de 200 de milioane de euro pentru 2011, de două ori mai mare decât în 2010.

La fel ca în anii trecuţi cele mai exportate sunt cerealele, mierea, fructele de pădure şi foarte puţin produsele procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic a crescut de la 260.000 hectare în 2010 la aproximativ 300.000 de ha în 2011 şi la 450.000 în 2012, dar raportat la suprafaţa agricolă de 9 milioane de hectare este încă o suprafaţă nesemnificativă. Şi numărul operatorilor din agricultura ecologică a înregistrat o creştere de opt ori de la 3.150 în 2010, la peste 26.000 în acest an, cei mai mulţi deţinând însă suprafeţe mici şi animale puţine.

Preţurile terenurilor agricole din România, până la şapte ori mai mici decât în ţările europene

Sectorul agricol românesc rămâne în continuare atractiv pentru investitorii italieni, în condiţiile în care preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene, relevă un raport al Confindustria România privind sectorul agricol autohton.

"În pofida faptului că valoarea terenurilor agricole cu randament ridicat din România a crescut în ultimii ani, preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene. În prezent, un hectar de teren de calitate şi bine irigat ajunge la 6.000 de euro în România, în timp ce în ţările europene dezvoltate preţurile sunt cuprinse între 10.000 - 15.000 de euro pe hectar", se arată în documentul Confindustria România.

Preţurile medii variază de la 1.500 de euro pe hectar la 2.700 euro/hectar, în funcţie de zonă, de gradul de concentrare, de calitatea solului, dar şi de alţi factori.

Analiza Confindustria România estimează că, în următorii ani, cotaţiile terenurilor agricole din România vor continua trendul ascendent. Dacă în 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 euro, în 2011 au fost vândute terenuri şi cu 4.000 - 5.000 euro pe hectar. În nord-estul şi sud-estul ţării preţurile medii pe un hectar sunt de circa 1.500- 1.600 euro, în timp ce în judeţele limitrofe Capitalei sunt de circa 2.200 - 2.700 euro.

De asemenea, printre avantajele României de care ar trebui să ţină cont investitorii italieni, enumerate în raportul Confindustria România, se numără nu numai valoarea scăzută a terenurilor agricole, ci şi mâna de lucru calificată cu costuri reduse, situaţia geografică favorabilă, fonduri europene structurale şi de coeziune semnificative alocate economiei româneşti şi o politică fiscală competitivă şi stimulatoare pentru investiţiile străine.
Oportunităţile de investiţii în România sunt legate de faptul că doar 56% din suprafaţa agricolă este cultivată, de realizarea unor lucrări mari de infrastructură şi de posibilităţi de folosire a fondurilor europene.

Pe de altă parte, punctele slabe ale României în viziunea Confindustria vizează fragmentarea excesivă a întreprinderilor agricole, lipsa irigaţiilor, mecanizare insuficientă şi risc real de deşertificare din cauza exploatării prea intense a solului.

Constituită in iulie 2003, Confindustria România a devenit patronat recunoscut de către Guvernul român încă din octombrie 2004, ca atare participând la masa tratativelor alături de Guvern şi de sindicate pentru a dezbate problemele importante ale companiilor şi apărând interesele propriilor asociaţi, firme româneşti cu capital parţial sau în totalitate italian. Confindustria se inspiră din sistemul patronal italian, în care se regăseşte, fiind membră a Confindustriei Italia. Actualmente, Confindustria are aproape 700 de asociaţi care oferă peste 130.000 de locuri de muncă.

Sursa AGERPRES

România şi Portugalia vor avea o strategie comună pentru absorbţia fondurilor comunitare destinate sistemelor de irigaţii

România şi Portugalia vor avea o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, care a condus, în intervalul 23 - 25 octombrie, o delegaţie a Ministerului într-o vizită oficială în Portugalia.

'Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii eficient şi cu un consum redus de energie electrică. Portugalia utilizează tehnologie pentru irigaţii performantă şi mai ales productivă. Practic, la fiecare euro investit în sistemul de irigaţii portughez returnările sectorului sunt de 4 euro pe unitatea investită. Ţinta noastră este aceea de a construi un sistem de irigaţii la fel de performant precum cel portughez, iar investiţia să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în ţară cu o realizare importantă - am decis împreună cu omologii noştri portughezi ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii", a declarat Daniel Botănoiu, într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remis, vineri, AGERPRES.

În perioada 23-25 octombrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de Daniel Botănoiu a participat la o vizită oficială de lucru în Portugalia organizată în urma discuţiilor purtate cu Ministrul Agriculturii, Mării, Mediului şi Planificării Teritoriale din această ţară. Scopul vizitei a fost acela de a dezbate mai multe teme de interes comun privind implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri comunitare.

Programul vizitei a cuprins o întâlnire bilaterală cu delegaţia Ministerului Agriculturii portughez, condusă de secretarul de stat José Diogo Albuquerque, prezentarea proiectului multifuncţional Alqueva şi o vizită în teren.

Totodată, cei doi oficiali au mai discutat aspecte privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) şi necesitatea unei mai mari convergenţe externe a plăţilor directe. Partea portugheză şi-a exprimat preocuparea privind menţinerea cotelor de lapte după 2014, având în vedere propunerea de eliminare a acestora în noua PAC. La rândul său, secretarul de stat Daniel Botănoiu a subliniat rolul formelor asociative la dezvoltarea sectorului laptelui, dar şi importanţa acestora în toate ramurile agriculturii.

Proiectul Multifuncţional Alqueva este localizat în sudul Portugaliei, în provincia Alentejo, regiune care s-a confruntat cu deficit de apă ceea ce a împiedicat dezvoltarea şi nu a permis modernizarea agriculturii. Proiectul are impact asupra unei suprafeţe de aproximativ 10.000 km2, din 20 de judeţe, ceea ce îl transformă într-un instrument structural şi un motor pentru o serie de activităţi diverse, susţinute într-un proces de dezvoltare integrată. Rezervorul Alqueva are o capacitate de 4.150 hm3 şi acoperă 250 km2 (cel mai mare lac artificial din Europa). Infrastructura aferentă proiectului este în proprietatea statului, iar Întreprinderea pentru Dezvoltare şi Infrastructură din Alqueva (EDIA) este responsabilă cu lucrările de construcţie şi administrarea proiectului.

Sursa AGERPRES

România, ţara anului la Biofach 2013; convenţia va fi semnată pe 1 noiembrie la Bucureşti

Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - 'Bio-România' în parteneriat cu Romexpo va organiza joi, 1 noiembrie, conferinţa internaţională 'Romanian Organic Forum', în cadrul căreia vor fi semnate convenţiile prin care România va fi declarată 'Ţara Anului" la cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume "BioFach - Nurenberg - 2013".

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Asociaţia Bio-Romania, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, va deschide lucrările conferinţei şi va semna convenţiile cu partea germană. De asemenea, organizatorii germani ai târgului de produse ecologice vor prezenta conceptul pavilionului naţional al României pentru acest eveniment.

Pentru prezentarea unor produse bio cât mai diverse la acest târg, Asociaţia Bio România a început o campanie de colectare a informaţiilor de la producătorii români interesaţi să îşi exporte produsele pe pieţele internaţionale, până în prezent 40 de producători fiind interesaţi de participarea la cel acest târg.

Producătorii români certificaţi ecologic se pot înscrie pe site-ul asociaţiei dacă vor să participe la acest eveniment, asociaţia intenţionând să creeze o bază de date cu aceştia.Datele vor fi centralizate şi prezentate într-un catalog şi pe website-ul asociaţiei, care va avea secţiuni în mai multe limbi de circulaţie internaţională. "În acest fel, clienţii şi participanţii la târgul din Germania vor avea informaţiile necesare unei eventuale colaborări", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu.

În fiecare an în luna februarie are loc cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume, în Nuremberg, Germania. BioFach are loc sub patronajul IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) şi împreună cu BÖLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare. Astfel, BioFach garantează calitatea constantă a produselor expuse prin criterii stricte de admitere. BioFach este prezent pe 5 continente cu propriile sale evenimente în Japonia, Statele Unite ale Americii, America de Sud, China şi India. România a participat pentru prima dată cu pavilion naţional la Biofach în anul 2007.

Conferinţa internaţională Romanian Organic Forum, desfăşurat la 1 noiembrie, îşi propune să aducă împreună operatorii din agricultură ecologică, alături de specialişti reputaţi din ţară şi străinătate, pentru a face cunoscute ultimele tehnologii utilizate în sistemul agriculturii ecologice, strategiile de marketing, legislaţia din domeniu precum şi viziunea viitoarei Politici Agricole Comune în domeniul agriculturii ecologice.

Conferinţa este organizată astfel încât să aducă publicului noi idei, informaţii şi metode de a atinge succesul demarării unei afaceri în sistem ecologic, la eveniment fiind aşteptaţi experţi din România, Polonia, Ucraina, Germania, Austria şi Sri Lanka.

Potrivit Bio-România, interesul consumatorilor faţă de produsele ecologice este în continuă creştere în Europa şi în lume, iar România se aliniază în prezent la acest trend.

"Această creştere se referă atât la consumul de produse ecologice de pe piaţa internă, cât şi la producţia şi exportul de produse ecologice neprocesate. Mulţi operatori români din agricultura ecologică (fermieri, procesatori şi comercianţi) au remarcat această dezvoltare şi paşii făcuţi deja în organizarea acestei pieţe, devenind interesaţi de producerea de produse ecologice", a precizat preşedintele Bio-România.

Anul 2000 a fost anul în care s-a putut vorbi oficial despre agricultura ecologică în România, fiind anul în care s-a adoptat cadrul legislativ şi când s-au înregistrat oficial 17.000 ha de terenuri certificate ecologic. În 2012, suprafaţa cultivată în sistem ecologic a depăşit 350.000 de hectare.

În urma demersurilor făcute de Asociaţia Bio - România către Ministerul Agriculturii pentru solicitarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană fermierilor care practică agricultura ecologică, după anul 2010 numărul de fermieri înregistraţi oficial a crescut fără precedent, România devenind ţara cu cea mai mare creştere a fermierilor ecologici din lume. Dacă în 2010 erau oficial înregistraţi 3.300 de operatori în agricultura ecologică, în anul 2011, numărul acestora a ajuns la peste 10.000, iar în 2012 au fost înregistraţi la Ministerul Agriculturii peste 24.000 de operatori.

Romanian Organic Forum se va desfăşura în cadrul celui mai mare târg de Agricultură şi Industrie Alimentară - INDAGRA. Pe durata conferinţei va fi organizată şi o miniexpoziţie de prezentare a produselor ecologice.

Sursa AGERPRES

UE alocă României peste 55 de milioane de euro în cadrul programului destinat ajutării persoanelor defavorizate

Uniunea Europeană alocă României 55.880.716 euro pentru programul pe 2013 privind produsele alimentare destinate persoanelor celor mai defavorizate. Suma totală acordată în cadrul acestui program este de 500 de milioane de euro, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Alocarea acestor fonduri a fost aprobată joi de Comitetul de gestionare a organizării comune a pieţei unice. Se aşteaptă ca peste 18 milioane de persoane din 19 state membre ale UE să beneficieze de bugetul de 500 de milioane de euro disponibil pentru persoanele cele mai defavorizate.

Cea mai mare sumă - 98.269.857 de euro - revine Italiei, urmată de Spania (85.618.342 euro), Polonia (76.924.105 euro) şi Franţa (71.367.188).

Acesta este ultimul an de existenţă a programului în forma sa actuală, cu finanţare în cadrul PAC. Noi propuneri pentru un program mai vast, mai flexibil, mai strâns legat de politica de coeziune socială vor fi prezentate la sfârşitul acestei luni, sub responsabilitatea Comisarului UE pentru afaceri sociale, Laszlo Andor.

'Putem fi mândri de ceea ce s-a realizat de-a lungul anilor cu ajutorul acestui program, dar a sosit momentul să ne gândim la cele mai bune modalităţi de a răspunde în viitor la nevoile persoanelor celor mai defavorizate din UE', a declarat joi comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, citat în comunicatul publicat pe site-ul Comisiei.

Potrivit acestuia, Comisia a propus rezervarea unui buget de 2,5 miliarde de euro în propunerea sa de buget pentru perioada 2014-2020 pentru programul de ajutorare a persoanelor celor mai defavorizate, care îi va succeda actualului program. Deoarece se încadrează mai bine în obiectivele de reducere a sărăciei în UE, această finanţare este prevăzută în cadrul politicii de coeziune social, şi nu în cadrul PAC.

Programul UE de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din comunitate funcţionează din decembrie 1987. Se estimează că peste 18 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul programului.

Comisia elaborează în prezent propuneri concrete pentru modelarea viitorului program în cadrul politicii de coeziune socială, care urmează să fie publicate în data de 23 octombrie.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS