reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Jul 2022

Rasă de vaci rentabilă de la minimum 10 exemplare

Lucian Frățilă împreună cu familia sa deține în Șeica Mare, Sibiu, o fermă de vaci Black Angus în rasă pură. Ideea de a înființa o astfel de fermă s-a concretizat într-o afacere profitabilă, de aceea este recomandat ca fermierii din această zonă mirifică, cu pășuni naturale din Mărginimea Sibiului, să îi urmeze exemplul.

Este o rasă ușor de întreținut

Afacerea familiei Frățilă este în plină dezvoltare acum, dar debutul din 2017 a fost asigurat de doar patru exemplare achiziționate de la o fermă din Agnita. Practic, cu aceste patru animale s-a pus baza afacerii de astăzi care mizează pe trăinicie și calitate. Ulterior, în același an, fermierul, despre care cunoscuții spun că ar avea un simț dezvoltat al afacerilor, a mai achiziționat încă șase bovine. 

În prezent, Lucian are un efectiv de 56 de exemplare, 20 de vaci aflate efectiv în producție și restul diferite categorii: de tineret la îngrășat, pentru reproducție etc.

„Am ales rasa Angus pentru că este mai ușor de întreținut. În cazul creșterii ei fermierul nu este condiționat de un program fix cum este cazul în sectorul de creștere a vacilor de lapte. În plus, o mare parte a anului bovinele Angus pot fi ținute pe pășune. Doar în lunile geroase de iarnă acestea stau într-un grajd deschis care le oferă posibilitate de a ieși oricând afară.“

Chiar dacă în România nu există mulți consumatori de carne de vită Angus, marfa lui Lucian Frățilă este apreciată, iar vânzările sunt considerabile. Tăurașii destinați sacrificării sunt comercializați către firme mari din Agnita sau la Blaj.

Dezvoltarea s-a bazat pe două proiecte

Fermierul ne-a prezentat și un plan scurt de afacere. „Un fermier care vrea să înceapă o astfel de afacere trebuie să știe că prețul pentru un exemplar variază între 2.000-2.500 de euro. Este foarte important să alegi genetică de top. Rentabilitatea începe de la 10 exemplare în sus pentru că, având acest efectiv minim, primești, spre exemplu, subvenție.“ Lucian Frățilă are numai exemplare cu pedigree și este înscris în Asociația crescătorilor de vaci Angus din Sibiu. Reprezentanții acesteia vin de două ori pe an, cântăresc vițeii, văd ce performanțe au și, în funcție de acestea, păstrează sau nu produșii. În ferma din Șeica Mare taurii sunt izolați de restul efectivului pentru a se evita consangvinizarea.

Lucian Frățilă și-a dezvoltat afacerea accesând două proiecte în anul 2013, unul prin măsura Instalarea tinerilor fermieri și altul prin măsura Modernizare fermă. Obținerea fondurilor prin această ultimă măsură i-a permis achiziționarea mai multor utilaje, precum remorcă, freză, plug etc.

Fermierul deține și teren arabil, respectiv 10 ha destinate exclusiv producerii bazei furajere, iar restul până la 50 ha, cât are în total, este pășune. Acesta a menționat că nu există posibilitatea de extindere. „Câtă pășune avem, atâtea vaci ținem. Ne limităm. Este ceva de genul «nu te întinde mai mult decât îți este plapuma».“

De ce este scumpă această carne

Carnea de vită Black Angus are numeroase beneficii. Aspectul deosebit este dat de cantitatea de grăsime intramusculară, de marblingul fin (fâșiile de grăsime ce lasă impresia unei cărni marmorate). Este o carne fragedă care are cu 30% mai puțin colesterol decât carnea de vită normală. Are straturi uniforme de grăsime care sunt distribuite în țesuturile musculare, iar aceasta îmbogățește colesterolul bun din sânge. Vitele primesc hrană naturală de calitate, iar cerealele atent selectate le asigură o stare bună de sănătate.

Carnea de vită Black Angus conține vitaminele B6, B12 și D care aduc multe beneficii organismului. Vitamina B6 este utilă sistemului nervos, are rol în imunizarea față de cancer și în prevenirea aterosclerozei. Metilcobalamina sau vitamina B12 din această carne se aseamănă cu hemoglobina din sânge, are un rol deosebit în prevenirea anemiei, în dezvoltarea și protejarea sistemului nervos. Vitamina D susține dezvoltarea oaselor, a dinților, previne osteoartrita, osteoporoza, ajută la absorbția calciului și a fosforului în organism, crește imunitatea. De asemenea, conține fier ușor digerabil, fier hem, care se absoarbe foarte repede în organism. Fierul combate anemia, oferă energie organismului, menține sănătatea și rezistența sistemului imunitar.


Carnea de vită Black Angus conține importante minerale pentru sănătate – zinc și magneziu –, iar în plus are proprietăți anticancerigene (pot ajuta în mod activ la eliminarea substanțelor care produc cancer în organismul uman). Acest tip de carne conține acizi grași Omega-3 care reduc riscul de diabet, obezitate și cancer, este bogată în proteine, conține aminoacizii esențiali pentru sănătatea organismului și previn îmbolnăvirea.


Anca LĂPUȘNEANU

Prima fermă integrată Black Angus, inaugurată în județul Mureș

Interesul fermierilor români pentru rasele de bovine de carne a crescut constant în ultimii ani. Cei mai mulți au ales rasa Angus pentru că se adaptează ușor condițiilor din România. Nu este greu de crescut, iar carnea este deosebit de apreciată.

Închiderea lanțului până la procesare asigură succesul

În Măgherani, Mureș, Nagy Peter Tamas, un apreciat specialist în zootehnie, a inaugurat, cu ocazia Zilelor Aberdeen Angus prima fermă integrată de creștere și îngrășare a acestei rase. „Cred că a fost pariul meu câștigător“, ne-a mărturisit fermierul mureșean. „Am avut ideea de a face această fermă cu fonduri europene, în 2019. Cu sprijinul AFIR am reușit, în mai puțin de doi ani, să construim o fermă la standarde de calitate deosebite. Când am început proiectul aici era o zonă plină de mizerie și noroaie pe unde nici nu puteai circula. Îmi aduc aminte că, atunci când am venit cu specialiștii de la AFIR, era cât pe ce să nu mai putem scoate mașinile din noroi...“

Nagy Tamas a dorit, de la început, să construiască o fermă integrată care să cuprindă întreg lanțul tehnologic, de la reproducție, creștere și îngrășare până la producerea de furaje și procesarea cărnii.

Ionuț Gociman, director executiv al Asociației Aberdeen Angus România, ne-a spus că ferma de la Măgherani poate fi un model pentru orice crescător de taurine din țară. „Fermierii noștri trebuie să profite de fondurile europene și ne dorim să fie cât mai mulți crescători de animale care să aplice acest model. Dacă reușești să închizi lanțul până la procesare poate fi o investiție de succes pe termen lung. Chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă, cu multe incertitudini și când toate s-au scumpit,  eu sunt optimist în ceea ce privește viitorul acestei rase în țara noastră.“

De la 25.000 la peste 100.000 de exemplare în toată țara

Efectivele de Aberdeen Angus au crescut spectaculos în ultimii ani. Din 2015, când România avea în jur de 25.000 de capete, s-a ajuns ca în acest an să avem peste 1.300 de ferme, mai mari sau mai mici, cu peste 100.000 de capete. 

Antal Barabas, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care a vizitat moderna fermă din comuna mureșeană chiar de la inaugurare, ne-a declarat că „zootehnia și agricultura, în general, sunt marile șanse ale României, în acest moment greu. Ferma fostului meu coleg Nagy Tamas are toate caracteristicile unei investiții cu adevărat europene.“

Nagy Peter Tamas și-a botezat ferma Black Angus Farm. Magazinul de desfacere a preparatelor din carne, ultima verigă din lanțul de producție, este chiar la intrare, ca o carte de vizită a întregii afaceri. Utilajele pentru procesare sunt de ultimă generație, iar regulile de igienă sunt respectate cu strictețe. „Pentru mine este un vis care a devenit realitate“, ne spune proprietarul Black Angus Farm. „Am promis acum trei ani că îl voi realiza exact așa cum am gândit proiectul și am reușit. S-a putut observa și la evenimentele organizate în luna aprilie în județul Mureș de Asociația Aberdeen Angus Romania că prețurile la carne sunt în creștere. La licitațiile care au avut loc la Fântânele kilogramul de carne de Angus, în viu, a ajuns la 14-15 lei, un preț bun pentru fermieri. Există o cerere mare pe piața europeană, unde în ultimii ani este un deficit de carne de vită și cred că ar fi șansa noastră să ajungem printre marii producători europeni. Primii pași au fost făcuți. Vreau să le insuflu și  puțin optimism fermierilor, chiar dacă este un an greu, din toate punctele de vedere, să aibă răbdare și cumpătare... Prin Asociația Aberdeen Angus dorim să creștem numărul de ferme în toate regiunile țării, dar mă gândesc, în special, la zona Bucovinei, unde numărul de animale a crescut considerabil în ultimii ani.“


  • Dacă în urmă cu 10 ani puținii crescători de animale nu erau deloc convinși de rentabilitatea acestei rase, în ultima vreme lucrurile s-au schimbat. Mulți proprietari de ferme medii și mici par dispuși să renunțe la Bălțata tradițională pentru Angus sau alte rase de carne. Fenomenul este din ce în ce mai vizibil și în zonele de munte pentru că acestea pot fi valorificate mai bine pe pășunile alpine.
  • Vaca de carne poate fi un pariu câștigător nu numai pentru Nagy Peter Tamas, ci poate fi asul din mânecă pentru zootehnia românească.

Vasile BRAIC

Dilemele zootehniei românești. Argumente pentru vaca de carne

Vaca de carne sau vaca de lapte? Sau vaca de carne și vaca de lapte? Bălțată sau Angus?... Sunt întrebările pe care și le-au pus mulți crescători de animale în ultimii ani. Pentru oricare dintre variante sunt argumente pro și contra

Rasa Angus, nepretențioasă și rezistentă

Traian Buran din Sălciua, Alba, a crescut, de mulți ani, bălțată autohtonă. În urmă cu 3 ani, după ce a cumpărat o suprafață mare de pășune, a cumpărat și vaci de carne. Acum are peste 70 de animale. Pe platoul întins, de sub culmile Apusenilor, vitele negre și roșcate din rasa scoțiană par să se simtă la ele acasă...Totul a plecat de la câteva terenuri părăsite și de la o excursie în Elveția. „Am fost, în urmă cu câțiva ani, într-o excursie în Elveția și am văzut că această rasă este foarte bine adaptată zonei alpine. Cum diferențele dintre Elveția și zona Apusenilor nu sunt foarte mari, m-am hotărât să cumpăr și eu. Am achiziționat și tauri, rasă pură, am cumpărat pășuni pentru că aici sunt din belșug terenuri nefolosite. Pe toată bucata asta de munte sunt singur, nimeni nu mai face nimic“... Carnea de la fermă este valorificată la pensiunea pe care Traian Buran o deține la Sălciua.

„Ne-am dotat cu frigidere performante, pentru maturare. Carnea stă la maturat 60 de zile, apoi este consumată. Carnea de Angus are un gust deosebit, este frumos marmorată, poate de aceea este foarte apreciată de bucătarii din marile restaurante.“ La pensiunea din Sălciua am găsit și un bucătar venit din Finlanda. Sorin este originar din Cugir, dar lucrează la un restaurant cu pretenții din Helsinki. A venit special pentru un steak de vită, adevărat… „Este o carne specială, cu o savoare deosebită, dacă este bine gătită. Cea pe care am gustat-o aici este excelentă la gust, probabil că la asta contribuie și modul în care sunt întreținute animalele, de calitatea pășunii, a hranei“, ne-a mărturisit Sorin Rota, bucătar în Țara celor 1000 de lacuri. Angusul se adaptează foarte bine în zona de munte din România, ne spune Traian Buran. „Nu este o vită pretențioasă, practic curăță pășunea. Nu alege numai iarba mai suculentă. Este rezistentă la frig și paște pe pășune până dau zăpezile.

Oricum, pentru iarnă eu le pregătesc hrană de siloz, special făcută, nu le hrănesc numai cu fân și cereale.“ Traian vrea să-și sporească efectivele, a cumpărat tauri de rasă pură și speră să ajungă la peste o sută de capete în următorii ani. Rasa Angus sau Aberdeen Angus, cum se numește în zona de origine,  este recunoscută pentru adaptabilitatea sa la condițiile de stabulație. Este una dintre cele mai populare rase din insulele britanice. Originară din Scoția, strămoșii își au începuturile arborelui genealogic pe la 1800. Vacile de rasă pură sunt de culoare neagră sau roșiatică. Femelele cântăresc în jur de 500 de kilograme, iar taurii depășesc 800 de kilograme. Cea mai mare parte a greutății lor este dată de masa musculară foarte bine dezvoltată. Pot trăi în stabulație liberă, pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp. Vacile au o bună fertilitate și sunt recunoscute pentru instinctul matern deosebit, totuși, sunt animale docile. Traian Buran îi încurajează și pe alții fermieri din Apuseni să-i urmeze exemplul.

Rasa Charolaise, delicatețea franțuzească...

În defileul Mureșului, în apropiere de Lunca Bradului, Petru Vultur are o fermă de vaci mixtă. Are exemplare frumoase de bălțată autohtonă, dar și vaci de carne din rasa Charolaise. „Sunt mulțumit de ele, ne spune fermierul mureșean, sunt foarte corpolente, chiar impunătoare, elegante aș îndrăzni să spun, au o masă musculară foarte bună, sunt vaci de carne adevărate, poate de aceea sunt atât de răspândite în toată lumea. Spre deosebire de Angus, sunt mai pretențioase, nu rezistă afară la gerurile mari și nici nu mănâncă orice. Pe pășune alege iarba mai bună... Dacă ai grijă de ele și le oferi ceea ce au nevoie sunt animale excelente și deosebit de rentabile.“ Rasa Charolaise este originară din Franța și este una dintre cele mai răspândite rase din lume. O găsim în toată Europa, în America de Sud sau Australia. Un exemplar matur poate să depășească 750 de kilograme. Chiar dacă sunt mai greu de crescut decât Angus sau decât vacile de lapte autohtone, numărul exemplarelor de Charolaise a crescut în ultimii ani și în România, având în vedere și prețul bun al cărnii. Am oferit câteva argumente pentru vaca de carne și impresiile a doi fermieri cu experiență despre cele mai importante rase care au ajuns și la noi. Puterea de decizie aparține numai celui care le crește...

Vasile BRAIC

Familia Horvath din Joseni creşte vaci Angus achiziţionate din Ungaria

Firma SC Rinde Mast SRL a fost înfiinţată în anul 2007 de doi medici veterinari şi un tehnician veterinar, la doi ani după o vizită de lucru într-o fermă de Galloway şi Angus, în Ungaria la Szeged, unde s-a născut ideea dezvoltării unei ferme de vaci de carne. Nina Horvath din Joseni, judeţul Harghita, a fost cea care împreună cu soţul său și un prieten au achiziţionat 12 viţele, iar în prezent efectivul matcă al crescătoarei este de 28 capete vaci şi juninci.


Iniţial, ar fi vrut să achiziţioneze doar rasa Galloway, dar, nefiind animale spre vânzare, au optat pentru rasa Angus.

Fermă situată la polul frigului din România

„Le-am achiziţionat în anul 2008 din Ungaria. S-a ales Angus pentru rusticitate, ferma fiind situată la polul frigului din România, astfel era evident că trebuia aleasă o rasă care se pretează la condiţiile de mediu şi la furajele care pot fi asigurate în zona dată. Iniţial, au fost achiziţionate 12 viţele în vârstă de 11-12 luni, iar în momentul de faţă efectivul matcă este de 28 capete vaci şi juninci, dar mai avem tineret mascul castrat, tineret mascul de prăsilă şi tineret femel de prăsilă, deoarece nu ne dorim cantitate, ci calitate“, a declarat Nina Horvath.

Deparazitări, vaccinări şi dezinsecţie pe păşune

vaci de carne Angus2

Crescătoarea are mare grijă de animalele sale atât în ceea ce priveşte hrana acestora, cât şi tratamentele aplicate, astfel încât se efectuează deparazitări şi vaccinări. „Vara animalele păşunează, dar primesc şi supliment vitamino-mineral prin bulgări de sare naturali, respectiv produsele Crystalyx şi/sau Sano. Iarna, furajul este reprezentat de fân (administrat la discreţie), paie şi siloz (borceag, amestec furajer specific). Bineînţeles, suplimentul vitamino-mineral este la discreţie. Totodată, se efectuează acţiuni specifice precum deparazitări, vaccinări şi tuberculinare, conform programului strategic naţional de combatere a bolilor de către medicul veterinar cu care are contract firma, exploataţia deţinând atestate ca fiind indemnă de boli ca TBC, leucoză etc. Un aspect extrem de important este dezinsecţia, în mod special pe păşune, deoarece aceasta se face ori de câte ori situaţia o impune, nu neapărat la intervale fixe de timp, ci când atacul insectelor este masiv“, mai adaugă femeia.

În cadrul fermei de la Joseni, fătările sunt grupate în lunile martie-aprilie, iar tineretul se înţarcă în jurul vârstei de 8 luni. „De la înţărcare tineretul stă o lună în fermă pentru a trece de perioada stresului cauzat de aceasta, după care intră la oferta disponibilă spre vânzare, de obicei în lunile decembrie-ianuarie“, specifică d-na Horvath.

Subvenţia, pentru a investi în fermă şi a creşte afacerea

vaci de carne Angus

Preţul animalelor de prăsilă este destul de variabil, în funcţie de vârstă, cantitate, calitate şi vânzător; mai intervin şi preţul utilajelor, adăpostului, instalaţiile de adaptare/ furajare, standurile de contenţie, gardurile electrice, care sunt variabile, mai spune crescătoarea. Aceasta mai precizează că, dacă faci acest lucru pentru subvenţie, mai bine te apuci de altceva! „Este o investiţie pe termen lung, banii intră în cel mai bun caz o dată pe an, când reuşeşti să vinzi viţelul înţărcat/ îngrăşat, cu condiţia să nu îţi intre vreun urs sau lup în turmă şi să facă prăpăd. Această activitate implică, pe lângă investiţii financiare, mult devotament şi dragoste de animale. Dacă acestea din urmă lipsesc, activitatea nu mai are niciun farmec, ba dimpotrivă, se transformă într-un chin şi pentru proprietar, şi pentru animale. Planul de afacere trebuie să fie construit pe intrări-ieşiri financiare, fără a lua în calcul subvenţia, practic aceea să fie «cireaşa de pe tort». Dacă fără subvenţie planul de afaceri nu este viabil, atunci mai bine se investeşte în orice altceva. De altfel, subvenţia este pentru a investi în fermă şi a creşte afacerea, nu pentru a fi baza supravieţuirii“, încheie Nina Horvath din Joseni, judeţul Harghita.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ferma de Angus, o nouă provocare pentru expertul în vânzări Alexandru Szell

Alexandru Szell, fostul director general al companiei Agrosel din Câmpia Turzii, furnizor de semințe de legume și flori, a virat de câțiva ani spre zootehnie. După ce și-a dovedit competențele în sectorul comercializării semințelor, astăzi se supune unei alte provocări – creșterea vitelor de carne. Am ținut să aflu care este povestea din spatele acestei decizii și am aflat într-o scurtă vizită chiar pe pășunile unde cresc nestingherite exemplarele de Angus ale domnului Szell.

– De când vă ocupați de zootehnie?

– Am înființat Green Farmsel în 2014, cu gândul să îmi dovedesc că mă pot ocupa și de altceva decât de semințe. Eu spun că am reușit, în acest moment ferma este pe plus, anual reușesc să vând 200 de capete și fără falsă modestie vă spun că nu fac față cererilor pe care le am.

– Asta este foarte bine, cum reușiți să vă găsiți clienții?

– În primul rând trebuie să spun că vin din vânzări. De-a lungul vieții am făcut cursuri, m-am specializat pe acest domeniu și îmi place foarte mult. Am înființat ferma pentru că la Agrosel s-a făcut o echipă de vânzări, iar eu nu îmi mai găseam locul. Așa că am făcut un pas înapoi și mi-am creat un alt produs pe care să-l pot vinde. În momentul de față nu reușesc să produc atât cât mi se cere. La mine este o satisfacție să vând.

– Dumneavoastră vă simțiți bine în zona vânzărilor, dar ce mesaj transmitem celor care au pornit pe același drum al creșterii vacilor de carne, dar nu reușesc să le valorifice atât de bine?

– Nu este suficient să fii bun pe vânzări, trebuie să ai și un produs bun de vânzare, adică la nivelul cerințelor din piață. Trebuie lucrat un pic și la partea de producție, pentru că animalele trebuie să arate cum dorește clientul. În cazul meu, a trebuit să-mi pun puțin mintea și contribuția ca aceste animale să fie sănătoase, cu tratamentele, deparazitările la zi, pentru ca în următorul an clientul să fie mulțumit. În acest sens am creat protocoale, angajații nici nu trebuie să gândească prea mult, ei trebuie doar să respecte niște protocoale, altfel nu pot avea produsul pe care vreau să-l vând.

– În cazul dumneavoastră, cine sunt clienții?

– Avem două segmente de clienți: un segment care vizează animalele cu certificate, pentru reproducție (femele și tauri), și un alt segment reprezentat de restaurante. Se conturează deja un trend pe piață, o cerere din ce în ce mai mare pentru o carne de calitate. Românul a fost un pic pe afară, a văzut cum se servește și este dornic să mănânce și acasă ce a văzut la alții.

Alexandru Szell

– Câte animale aveți în acest moment?

– În prezent dispun de 460 de capete, din care 240 de mame, restul fiind viței înțărcați, neînțărcați și îngrășătoria.

– Nucleul pe care l-ați pornit la începutul afacerii a fost dezvoltat cu animale aduse din România sau din alte țări?

– În România nu am găsit atâtea animale câte aveam nevoie și am fost nevoit să aduc și din Germania. Toate animalele au certificat de origine, pedigree, montele sunt înregistrate, documentele sunt la zi.

– La ce vârstă și la ce greutate sacrificați animalele?

– Pentru o carne maturată, animalul trebuie să aibă minimum 600 kg, altfel nu se ridică la pretențiile clientului. Carnea trebuie să fie marmorată. De regulă, animalul atinge această greutate la 18-20 de luni. Ultimul camion cu animale pe care l-am încărcat a avut o medie de 628 kg, asta înseamnă că au fost și exemplare de 580 kg, dar și de 700 kg. Noi vindem la camion, așa este cel mai bine pentru toată lumea.

– Cu ce abatoare lucrați?

– Lucrez cu abatoare din România, dar am avut cerere și de la abatoare din Turcia. 2018 a fost primul an în care am avut și transporturi cu animale care au plecat la extern. M-a convins prețul, asta e.

– Ce preț ați obținut?

– Dacă în România primesc 8,50 lei/kg, în Turcia am primit 9 lei/kg. Chiar și la această valoare încă suntem sub prețul de producție, dar sper că încet, încet o să crească și vom acoperi costurile.

– În opinia dumneavoastră, care ar fi un preț corect, dacă nu ați beneficia de subvenții?

– Prețul corect ar fi de peste 12 lei/kg. Cu 12 lei/kg calculând, ajungem la zero. Ce ar fi peste 12 lei, ar însemna profit. De ce este foarte important profitul? Pentru că o mare parte a profitului se reinvestește. Spre exemplu, la Agrosel, în ultimii 20 de ani, 50% din profit s-a reinvestit, iar la început procentul a fost și de 80-90%. Tot așa procedez și la ferma cu vite, iar pentru că suntem la început procentul reinvestit este de 80-90%.

– Și în ce investiți acum?

– Am investit în utilaje moderne, pentru că omul este tot mai greu de găsit. Mergem pe utilaje mari, de capacități mari, în felul acesta nu mai este nevoie de doi tractoriști, ci doar de unul, îi pot da un salariu mai mare și toată lumea este câștigată.

– Ce suprafață are pășunea de care dispun animalele din ferma dumneavoastră și ce suprafețe agricole lucrați, pentru că mă gândesc că aveți nevoie de furajare pentru ele pe timpul iernii?

– Pășunea are 220 ha, o parte în arendă, o parte în proprietate. Avem și suprafețe agricole cultivate cu lucernă și porumb siloz. În acest moment avem 180 ha, dar nu sunt suficiente, încă mai avem nevoie de  200 ha teren pentru a produce tot furajul necesar animalelor și pentru a putea face rotația culturilor așa cum trebuie.

– Care ar fi punctele de care ar trebui să țină cont cei care ar vrea să investească în acest domeniu, la ce ar trebui să fie atenți?

– Probleme sunt, dar eu aș propune fermierilor să gândească de două ori cum exploatează resursa umană. Aici unde avem un deficit se simte, încă nu mă plâng, dar nu suntem departe. Pe de altă parte, ar trebui să fie atenți la sănătatea animalelor și la furajarea acestora.

– Cu siguranță, dacă aceste două aspecte sunt întrunite, o mare parte din treabă este făcută, pentru că știu bine, rasa Angus nu are nevoie de adăposturi sofisticate, cum este nevoie la rasele de lapte. În cazul fermei pe care o conduceți există adăposturi pentru animale sau le țineți doar pe pășune?

– Nu, timp de 6 luni pe an sunt pe pășune și 6 luni sunt pe stabulație, dar nu pe grajduri, ci pe niște saivane care au 3 laturi închise și una deschisă. Dar pot să spun că mare parte din timp stau afară, chiar și la -20°C. Singurul lucru de care se feresc este vântul și atunci se adăpostesc.

– Vă gândiți să faceți un restaurant, astfel încât să închideți lanțul și să aveți în afacere toate componentele de la animal, la carnea din farfurie?

– În momentul acesta încă țin legătura cu cineva, un bucătar de la Cluj, încă mă așteaptă ca să îl deschidem împreună, însă mai aștept, este un proiect de viitor. În acest moment prioritară este partea vegetală, dar am încheiat un contract cu un abator, putem livra carcasă către restaurante.

Patricia Alexandra POP

Ferma Cristorel, centru de elită pentru rasa Angus

Într-o zonă de vis, înconjurată de păduri și văi molcome cu pășuni bogate, se dezvoltă un nou centru de elită al rasei Aberdeen Angus. Ferma Cristorel, după denumirea satului și a mănăstirii din apropiere, situată în comuna Așchileul Mare, județul Cluj, binecuvântează această zonă prin prezența exemplarelor deosebite pe care le deține. În acest peisaj minunat au fost aduse cele mai frumoase și mai bune exemplare din întreaga lume, reușindu-se să se obțină poate cea mai bună selecție genetică din România.

Rasa

Aberdeen Angus, rasă specializată pe producția de carne premium, provine din Scoția, William Mc Combie fiind cel care a dat denumirea rasei și a făcut-o cunoscută. Popu­laritatea ei vine însă odată cu câștigarea marelui premiu într-o expoziție internațională organizată la Paris în 1878. Caracteristicile rasei, sporul de creștere, rezistența și eficiența fac ca la începutul secolului al XX-lea efectivele de Aberdeen Angus să ajungă să fie foarte îndrăgite de americani, iar numărul de animale să fie de câteva zeci de ori mai mare decât cel din Marea Britanie.

În România, promovarea susținută a făcut ca rasa cu origini scoțiene să fie bine reprezentată de Asociația Aberdeen Angus România, ce numără astăzi peste 17.000 de animale. Ca membră a acestei asociații, Ferma Cristorel, cu 150 de exemplare, face parte din grupul de firme Plantextrakt, de lângă Cluj, care are ca obiect de activitate homeopatia. Toate animalele din această fermă dețin Pedigree și Certificate de Origine, taurii fiind premiați și notați cu calificative maxime la toate concursurile la care au participat. Din toată această selecție specialiștii fermei Cristorel au reușit să creeze reproducători, masculi și femele de valoare, juninci cu fătări ușoare și creșteri de la 1 la 1,5 kg/zi, adaptate foarte bine la climă și stabulație mixtă (iarbă și fân).

Gonzales, unul dintre taurii de elită ai fermei, importat din Germania, a fost luat în urma câștigării unei licitații, unde a fost și bonitat de o Comisie de Arbitraj cu note de 8/8/8 pentru tipul musculatură-schelet. În certificatul lui de origine sau Pedigree sunt trecute multe date care vorbesc despre valoarea acestui animal. Găsiți în acest document greutatea cu care a fost fătat (29 kg), sporul de creștere (1,485 kg) sau greutatea realizată până la 365 de zile (1,349 kg). De asemenea, le puteți vedea părinții, bunicii și pe ei cu o linie genetică valoroasă. „Gonzales este indicat pentru juninci, pentru că produșii lui vor avea o greutate mică la fătare, chiar el situându-se la limita minimă a greutății la fătare. Pe lângă el avem animale cu linii genetice din Canada sau Marea Britanie. Este important că noi importăm animale care sunt deja aclimatizate la nivelul Europei“, susține domnul Peev.

Un alt exemplar valoros este Patriot, un taur de 2,3 ani, provenit tot din Germania, bonitat cu 8/8/8, o greutate de 950 kg și o descendență valoroasă. El beneficiază și de un factor roșu, ceea ce înseamnă că în Pedigree-ul lui sunt vaci roșcate. Vițeii obținuți de la un astfel de exemplar se vând cu 1.800 euro la vârsta de 10-12 luni, când sunt înțărcați, dar pot ajunge și la 2.500 euro, în funcție de vârstă.

Vițeii Angus sug până la 9-10 luni, moment în care sunt înțărcați, iar după alte 2 luni vaca poate avea următoarea fătare, ceea ce înseamnă că după un an de la prima fătare vacile pot fi din nou gestante. Speranța de viață a rasei este de 14-15 ani și are 12-13 fătări fără probleme. De regulă, taurii de elită se cumpără pentru un sezon sau două și apoi se vând, pentru a evita consangvinizarea prin produșii obținuți, însă ei pot produce timp de 10 ani.

Casa

Alegerea locului de amplasare a Fermei Cristorel este mai mult decât ideală. Situată la 25 km nord de Cluj, într-o zonă nepopulată, valea în care au fost ridicate adăposturile asigură cele mai bune condiții pentru această rasă. Vorbim de o întindere de 250 ha înconjurată de păduri, ce oferă umbră și protejează de vânturi puternice, pășuni cu floră spontană constituită din multe specii de plante, apă asigurată de un iaz artificial, izvoare naturale, suprafețe ce pot asigura un furaj de cea mai bună calitate. „Animalele sunt libere, trăiesc într-un mediu ideal, fără stres, pășunea este destul de mare pe fiecare grupă de animale și valorifică tot. Nu degeaba sunt numite „mașina de tuns iarba“. Aici, pe aceste pășuni, stau între 8 și 9 luni, iar, în funcție de temperaturile din timpul iernii, vor sta în grajd, pe așternut de paie, 3-4 luni“, îmi spunea dl Igor Peev, administratorul fermei. Rezistența animalelor este dată și de faptul că ele pot făta singure, fără sprijin veterinar, chiar și iarna, pe zăpadă.

Adăpostul deschis, realizat pe structură de lemn, este organizat în două zone separate de o iesle comună și are o capacitate de 150 de locuri. Dar, pentru că obiectivul fermei este să ajungă la 300 de animale, din care 150 vaci mamă, grajdul va fi mărit cu încă 1.000 mp.

Masa

Furajarea se face cu ajutorul unei remorci tehnologice care mărunțește un amestec de iarbă cu semifân și semisioz de porumb ce se distribuie automat, stânga – dreapta după trecerea acesteia pe aleea centrală. „Avem niște culturi deosebite care se potrivesc la vacile de carne. Avem acest semifân, care este o iarbă cosită și balotată în 24 de ore într-o folie de plastic, un fel de semisiloz de fân proaspăt care păstrează suculența ierbii, ceea ce le place foarte mult vacilor. Ce am făcut în premieră pentru noi este un semisoliz de iarbă călcat. Acesta se aduce din câmp imediat după cosire, se calcă cu tractoarele și se acoperă cu o folie specială. Este o iarbă cu un pic de aciditate și miros deosebit, o delicatesă pentru care vacile intră în trepidații“, afirmă dl Peev. La momentul vizitei noastre furajele erau deja pregătite pentru iarnă.

Valorificarea

Vorbim despre Angus pentru că în final discuția ajunge la obținerea cărnii premium. O carne extrem de valoroasă, care se vinde scump în marile restaurante ale lumii. De ce acest preț? Pentru calitățile sale gustative, fizice, culinare și tehnologice.

Culoarea, frăgezimea, consis­tența, mirosul, perselarea, marmorarea, depozitele de grăsime și consistența grăsimii sunt indicii care spun dacă o friptură provine dintr-o carne premium sau nu.

În Occident, această carne trebuie maturată, adică ținută într-o cameră cu atmosferă controlată la 2-3°C timp de 2 săptămâni, așa cum se face la carnea de vânat.

Legislația prevede deja obligația de a menționa pe etichetă timpul de maturare, iar acest lucru este un indiciu al faptului că avem de-a face cu o carne premium.

Pentru că am văzut cu ochii mei această fermă, îi invit pe toți crescătorii axați pe creșterea bovinelor pentru carne premium, dar și pe cei care vor să treacă de la producția de lapte spre cea de carne prin metisări, la Ferma Cristorel, pentru că au ce vedea, dar cu siguranță, și ce cumpăra.

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra Pop

Rasa Angus, pe plaiuri bucovinene

Considerată cea mai productivă rasă de vite de carne din lume, rasa Abeerden Angus are tot mai mulţi adepţi în ţara noastră şi asta datorită informaţiilor aduse din străinătate începând cu anii 2000. De atunci, fermierii din mai multe zone ale ţării, în special cele montane, au început să crească astfel de animale şi să înfiinţeze ferme. Un astfel de exemplu este Mihben Suisse, o fermă situată în comuna Baia din judeţul Suceava, ale cărei începuturi datează din anul 2009 și a cărei evoluţie ar putea fi una model pentru mulţi zootehnişti aflaţi la început de drum.

În Bucovina, ca la ele acasă

Rasa Angus, originară din N-E Scoţiei, are o mare adaptabilitate la condiţiile de mediu, rezistând la frigul excesiv, umiditate ori temperaturi mai ridicate, este uşor de întreținut pentru că nu necesită adăposturi sofisticate şi se poate pășuna toată perioada anului. Acestea sunt şi principalele motive pentru care unii crescători de animale au decis să înfiinţeze astfel de ferme. Fermierii din Bucovina cunosc bine rasa, caracteristicile ei şi tocmai pentru că este zonă montană, animalele se comportă foarte bine aici, motiv pentru care în acest moment în judeţ sunt aproximativ 700 de capete de Angus rasă pură. Cum decurge activitatea într-o astfel de fermă, care sunt avantajele, dar şi nevoile de zi cu zi ne-a detaliat tânărul fermier Iulian Vlas, fiul lui Mihai Vlas – iniţiatorul afacerii Mihben Angus şi unul dintre fondatorii Asociaţiei Angus-RO. „În anul 2009 am început demersurile înfiinţării fermei, am achiziţionat terenurile şi am început construcţiile clădirilor. Pe data de 12 decembrie 2009 am primit din Elveţia primul lot de animale, un efectiv de 30 de femele şi un mascul pentru reproducţie. Lucrurile au decurs îmbucurător, iar astăzi avem în jur de 160 de capete de bovine – femele, tineret bovin şi masculi pentru reproducţie“, punctează tânărul fermier.

Creșterea numărului de bovine a impus și angajarea de personal. Astfel, astăzi în fermă 7 angajaţi se îngrijesc de bunul mers al lucrurilor. „Angajații ocupă un loc important în activitatea fermei, 3 dintre ei se îngrijesc strict de animalele, unul singur merge cu ele pe păşune, iar ceilalți au foarte bine delimitate atribuțiile“, continuă Vlas.

În sezonul cald bovinele se hrănesc pe pășunea situată la 7 km de fermă și rămân acolo până în luna decembrie. Au la dispoziție aproximativ 100 ha cu iarbă crescută natural, nu obţinută prin însămânţări. Întreaga pășune este luată în arendă de către proprietarii fermei, iar hrana pentru perioada în care bovinele se află în spații închise este asigurată prin cultivarea unui teren arabil de 30 ha cu porumb siloz și a altor 40 ha de pășune și lucernă.

Piața de desfacere și recompense

Este o activitate destul de tânără, de numai 6 ani, iar proprietarii fermei sunt mulțumiți de mersul lucrurilor, mai ales că se desfăşoară cu drag, în familie. Planurile de viitor sunt și ele conturate, într-o oarecare măsură. Membrii familiei Vlas intenționează să crească efectivele, numărul lor fiind raportat la terenul pe care îl vor putea avea la dispoziţie pentru pășunat și cultivat. „Există și satisfacții în urma acestei activități. Piața de desfacere a început să dea roade și în România. În general vindem exemplare pentru reproducţie, dar și tineret pentru înfiinţarea noilor ferme. Cu alte cuvinte suntem mulţumiţi, dar sperăm să fie şi mai bine“, conchide Iulian Vlas.

Activitatea unei astfel de ferme presupune și prezența în cadrul târgurilor de specialitate. Astfel, exemplare crescute în comuna Baia au putut fi admirate la evenimentele organizate la Cluj, Botoșani, București ori Suceava. Participarea în cadrul evenimentului ZEFA, organizat la finele lunii iunie în comuna Dorna Candrenilor din județul Suceava, a fost cea mai importantă de până acum, asta pentru că premiul cel mare, Miss ZEFA, a fost acordat unei vaci din ograda Mihben Suisse.

Loredana Larissa SOFRON