reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Cum se poate obține o creștere cu peste 50% a sporului zilnic de greutate la ovine

În satul Vulpășești, comuna Sagna, din județul Neamț, se află una dintre cele mai performante ferme de creștere și exploatare a ovinelor din rasa Țurcană din județ, iar la cârma ei este un tânăr inginer zootehnist. Nicu Crăciun și fiul său, Sergiu, îngrijesc împreună un efectiv total de cca 1.400 de capete.

„Este nevoie de infuzie de capital și de cunoaștere științifică“

Sergiu Crăciun are 24 de ani și a absolvit Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare, iar în prezent este masterand în cadrul Specializării Managementul producțiilor animale. Tânărul a adus noutăți tehnologice în fermă și ca urmare au apărut și rezultatele îmbucurătoare, respectiv fătări gemelare, creșteri mai bune în greutate, cu un spor mediu zilnic de 330-340 grame. Acesta ne-a împărtășit în discuția avută unele aspecte tehnologice importante, aplicate în fermă.

„Bunicul a avut o fermă de ovine, iar tatăl meu a început să muncească alături de el după ce a absolvit cursurile unui liceu de silvicultură la Câmpulung Moldovenesc. Tata a continuat această activitate, iar eu, după ce am terminat tot un liceu cu profil silvic, am preferat să mă întorc acasă. Ulterior, am absolvit Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare, iar acum sunt masterand în același domeniu“, spune tânărul nemțean.

La fel ca tatăl său, Sergiu Crăciun este convins de faptul că, pentru a asigura sporirea producțiilor și a eficienței economice, nu sunt suficiente doar seriozitatea fermierilor și dragostea acestora față de animale. „Este nevoie de infuzie de capital, de cunoaștere științifică și de un mediu politico-economic prielnic în care măsurile de susținere a activității să fie conforme cu o anumită strategie statală și la un nivel potrivit pentru fermieri.“

Noutăți tehnologice în furajare și ameliorare

Prin modificarea rației furajere a ovinelor, spune fermierul, a reușit să crească cu peste 50% sporul zilnic al greutății animalelor și a ajuns la nivelul de 330-340 g spor zilnic/ cap. În completare, spune că tot prin furajare a determinat o creștere de până la 130% a prolificității oilor, în acest an.

În cadrul fermei de la Sagna, cei doi crescători nemțeni desfășoară și activități de ameliorare la ovinele pentru lapte. La inițiativa lui Sergiu, pe un eșantion de oi Țurcană au fost începute ameliorări cu berbeci din rasa Assaf cu scopul de a urmări efectele atât asupra producțiilor de lapte, cât și a celor de carne. „Pot spune că fondurile obținute au fost de mare ajutor și de aceea voi încerca să atrag sume noi pentru procesarea laptelui, dar sper ca pe viitor birocrația să nu mai fie atât de mare. Oricum, sunt hotărât să rămân în țară și să mă ocup de creșterea oilor, de aceea voi continua să încerc să atrag finanțări. Astfel, voi avea șansa de a aplica toate cunoștințele dobândite la facultate“, mărturiseşte Sergiu Crăciun.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ce condiții devin rentabile ciupercăriile

Ideea de a investi într-o ciupercărie le surâde celor care se gândesc că o astfel de afacere este una ușoară, cu profit sigur. În realitate, abia când intri în branșa ciupercarilor îți dai seama cât de greu este să supraviețuiești pe piața românească. De curând am revenit în ferma lui Claudiu Doboș. Acesta cultivă ciuperci Pleurotus de circa 7 ani în comuna Săbăoani, județul Neamț, pe o suprafață de 300 mp. Cum este să cultivi o ciupercă destul de perisabilă, dar și cum se descurcă cu piața de desfacere, aproape inexistentă în zonă, aflăm chiar de la el.

Sezonul de producție este între luna martie și iulie

„Am început să cultiv ciuperci în anul 2016, când am adus o tonă de compost de la o fabrică. Sincer, calculele nu mi-au ieșit atunci, dar am insistat și așa am construit solarul în care ne aflăm. Următorii 2-3 ani au fost de probă, de încercări, tatonări, dar în această perioadă am descoperit rețeta optimă de compost. Deși am început ca amator, sincer îmi place la nebunie să cultiv ciuperci, dar nu vreau să mă extind mai mult. Specia Pleurotus am descoperit-o în Italia, unde am fost plecat câțiva ani și mi-a plăcut la gust“, adaugă gazda noastră. Pe sezon, nemțeanul produce în jur de 2,5 tone, din luna martie până în iulie. „Eu produc un ciclu în perioada postului. Munca o încep din ianuarie, dar ajung cu producția pe piață undeva la începutul lunii martie și comercializez până la maximum două săptămâni după Paște. După aceea inoculez mai puțin ca să am o producție cât de cât constantă până la sfârșitul lunii iulie, în funcție de cerința de pe piață. În august fac lucrări de dezinsecție, sterilizare și igienizare a spațiilor pentru că oricum atunci nu prea există cerere pe piață. În condițiile acestea, chiar dacă aș produce ciuperci în august, costurile ar fi mult prea ridicate ca să mai avem un profit minim. Nu obțin randamentul specificat în cărțile de specialitate, ci doar 25% profit. Asta este rentabilitatea. Practic, în timpul verii, la 100 kilograme compost obțin cca 25 kg de ciuperci, iar în perioada rece 18-20 kg.“

Câștigul este echivalentul unui salariu minim pe economie

Cu pasiunea aceasta de ciupercar trebuie să te naști, mai adaugă bărbatul. „În acest domeniu, dacă nu ești dispus la sacrificii și nopți nedormite, nu este recomandat să te apuci de ciuperci. Doar de dragul profitului nu este cazul pentru că profitul este minim sau chiar lipsește în unele cazuri. Pe mine mă ține în această afacere pasiunea. Specia Pleurotus este ușor perisabilă, iar condițiile de igienă sunt stricte. În plus, cine vrea să cultive ciuperci trebuie să se gândească că, și fără să fii alergic la spori, producând nu intensiv, dar destul de des, trebuie să lucrezi doar cu mască. Chiar și așa, la densitatea de spori din aer există posibilitatea să te îmbolnăvești.“ Dacă vorbim de profitabilitate, Claudiu Doboș ne spune că uneori susține afacerea cu bani din alte surse. „Sunt sezoane când îmi mai rămâne la final un salariu minim pe economie. Totuși, faptul că reușesc să-mi produc singur compostul, să cultiv soiuri noi și să mai deschid niște nișe noi mă motivează să nu renunț. Acum pregătesc un soi galben auriu care nu se cultivă pe scară așa de mare, doar experimental. Trebuie să mă axez pe chestii noi pentru că lumea este deschisă la nou, mai ales în orașele mai mari. Încerc să rezist, chiar dacă nu este rentabil. Compostul este pasteurizat termic la 75-80 grade Celsius, asta înseamnă că nu s-a folosit nicio substanță chimică în compost, iar temperatura ridicată elimină toate riscurile.

Cum alegem o ciupercă Pleurotus de calitate?

Vizita prin hală ne-a făcut poftă de o ciulama de ciuperci, așa că l-am rugat pe producătorul nostru local să ne învețe să alegem o ciupercă Pleurotus de calitate de pe rafturile magazinelor. „Indiferent de la cine cumpărați, bordura pălăriei trebuie să fie un pic întoarsă pe spate. Dacă recoltatul se face târziu, ciuperca se ridică cu bordura în sus și devine lemnoasă, așa că nu o cumpărați. O altă idee greșită este că, dacă ciuperca este mare, este și tare, dar este total greșit. Eu păstrez ciupercile la 1-2 grade Celsius în frigider, cu punga legată la gură pentru că microclimatul astfel creat contribuie la mărirea perioadei de păstrare până la patru zile din punctul de vedere al aspectului comercial. După aceea o să înceapă să crape pălăria, dar va fi în continuare comestibilă“, încheie Claudiu Doboș, cultivator de Pleurotus.


„Dacă magazinul ți-a cumpărat producția și nu reușește să o vândă, a doua oară nu ți-o mai ia pentru că este un produs perisabil. Și ce faci atunci când recoltezi 20-30 kg pe zi și mai sunt zile când ai probleme cu desfacerea? Și mai grav este atunci când recoltezi 500 kg zilnic și se întâmplă asta.“– Claudiu Doboș


Beatrice Alexandra MODIGA

Mănăstirea Petru Vodă, „visul“ Părintelui Iustin Pârvu

În anul 1991, părintele Iustin Pârvu, cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei și Bucovinei din acele vremuri, Patriarhul Daniel, a pus piatra de temelie a unei mănăstiri în județul Neamț. Sfântul lăcaș avea în așa-numita Poiana Hașca din Munții Stânișoarei și era închinat martirilor care au pătimit și au murit în închisorile comuniste. De fapt, în perioada petrecută în închisorile comuniste, părintele și-a format un vis: misiunea de a ridica, acasă, o mănăstire. Ceea ce a și făcut, ba mai mult decât atât, acesta a fost startul construirii unui complex monahal ce cuprinde astăzi două sfinte lăcașe, un azil, un orfelinat și un dispensar cu mai multe cabinete medicale.

O viață dedicată rugăciunii, indiferent de situație

Manastirea Petru Voda1

Am vizitat pentru prima oară complexul monahal Petru Vodă în perioada Sărbătorilor Pascale și ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost devotamentul credincioșilor în ceea ce privește rugăciunile săvârșite la mormântul Părintelui Iustin, ce este situat în curtea bisericii, chiar în dreptul altarului.

Însă cine a fost acesta și de ce oameni de peste tot din țară vin în pelerinaj la mormântul său?

Născut în satul Poiana Largului în anul 1919, acesta și-a început viața monahală încă din adolescență, atunci când la 17 ani a mers la Mănăstirea Durău. În anul 1939 s-a înscris la seminarul monahal de la Cernica, însă în perioada războiului, între anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de Est. Ceea ce s-a întâmplat mai apoi avea să fie cu adevărat dureros. Imediat după ce comuniștii au preluat puterea, a fost arestat din motive politice și condamnat la închisoare. A stat în spatele gratiilor în închisorile din Aiud, acolo unde se spune că a petrecut cea mai grea perioadă, Jilava, Suceava sau Văcărești. Însă atunci când și-a ispășit „pedeapsa“, a mai primit 4 ani de temniță deoarece nu se lepădase de credința sa. A fost eliberat în anul 1964, iar în următorii doi ani a lucrat la pădure. Apoi a revenit la Mănăstirea Secu, însă nu pentru mult timp deoarece comuniștii l-au trimis la Mănăstirea Bistrița. S-a reîntors la Secu după căderea regimului, iar în 1991 a început construcția complexului de astăzi.

Manastirea Petru Voda2

Sub îndrumarea părintelui au fost construite atât biserica, cât și alte clădiri din lemn, chilii, camere pentru oaspeți și alte dependențe, iar în doar 2 ani a început viața monahală la Petru Vodă. Deși avea o vârstă înaintată, acesta nu s-a retras din viața activă, ci a continuat să construiască, așa au luat naștere și mănăstirea de maici, azilul, orfelinatul și publicația Glasul Monahilor.

În anul 2008 a fost ridicat la rangul de arhimandrit și a fost adesea asemănat cu Părintele Arsenie Boca; acesta avea un har aparte, motiv pentru care numeroși credincioși veneau să-l viziteze în chilia sa. De fapt, chilia poate fi vizitată și astăzi, tocmai pentru a vedea cum a trăit acesta. În data de 16 iunie 2013, atunci când avea 94 de ani, Părintele Iustin a trecut la cele sfinte.

Loc de rugăciune și reculegere

În poiana de sub munte a fost mai întâi un schit; în timp, sfântul lăcaș a devenit mănăstire, iar construcțiile au încetat. Drept urmare, biserica nouă a fost finalizată în anii 2000. Are hramul Mihail și Gavril, este pictată interior-exterior, are uși și străni din lemn de stejar, iar iconostasul care este sculptat în lemn de stejar.

Deși poate părea că într-un timp atât de scurt s-au realizat cu ușurință foarte multe lucruri la Petru Vodă, lucrurile au fost destul de dificile, după cum se arată în mărturii. Activitatea a fost susținută prin donații, așa a luat naștere și fundația denumită inițial „Petru Vodă“, iar în prezent poartă numele Părintelui întemeietor.

Manastirea Petru Voda3

Dacă ar fi să rezum scurta vizită la această mănăstire în doar câteva rânduri ar fi prea puțin, însă mă voi limita în a spune că este un sfânt lăcaș unic, cu o atmosferă aparte, unde poate intra oricine și sigur este invitat la masă. E un loc unde se simte românismul, liniștea și chiar pacea. E un loc unde altfel poți asculta slujba ori predica de final și, dacă vrei să cumperi ceva de la magazinul bisericesc, ești întâmpinat cu răbdare și ți se răspunde la întrebări. Chiar de știi mai multe ori ai auzit în treacăt de Părintele Iustin este imposibil să n-ai un sentiment unic atunci când ajungi în fața mormântului său și să vrei să te rogi, spunându-ți în gând poate cea mai arzătoare dorință ori suferință.

Concluzia? Cred că misiunea Părintelui Iustin nu doar că a fost îndeplinită, ci nu s-a terminat atunci când a încetat din viață, ci va continua mult timp de acum încolo prin credința enoriașilor ce vor călca pragul mănăstirii și i se vor ruga la mormânt.

Larissa DINU

Drumul Talienilor, modernizat integral

Pentru toți cei care au auzit de Drumul Talienilor, dar mai ales pentru locuitorii comunelor Mălini din județul Suceava și Borca din județul Neamț, noul an a început cu vești bune. Drumul județean 209 B, care face legătura între cele două comune, va fi modernizat în întregime. Dacă în județul Neamț lucrările au început încă de anul trecut, pentru refacerea porțiunii din județul Suceava abia a fost semnat contractul pentru realizarea proiectului la începutul lunii ianuarie.

Drumul Talienilor, descris atât de frumos de Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul, a atras tot timpul atenția a numeroși turiști, însă nu toți aveau posibilitatea să îl parcurgă pentru că nu era accesibil oricărui mijloc de transport. Dacă în anii ’70 exista inclusiv un autobuz pe ruta Borca-Mălini-Fălticeni, la începutul anilor ’90 tot mai puține persoane au circulat pe acest drum. Între timp, turiștii care dețineau mașini de teren au început a-l străbate, iar edilii celor două comune să contribuie la repararea acestuia pe ici pe colo, în special după finalizarea sezonului rece, însă de reparații majore și modernizări nu a avut parte. Deși de mulți ani s-au făcut demersuri pentru asfaltarea acestei rute, nu a existat finanțare, apoi proiectele au fost blocate în stadiul de licitație. În 2020 au început lucrările pe tronsonul din județul Neamț, însă în județul Suceava nici măcar nu era semnat contractul la finele anului trecut. De menționat este faptul că, în județul Suceava, drumul ce necesită lucrări ce se întind pe o lungime de 14,6 km și presupune o investiție de 72,8 milioane de lei.

„Am semnat contractul pentru drumul Mălini – Iesle – Borca, o investiție așteptată de mult care leagă județul Suceava de Neamț. Este un drum extrem de important, care va lega zona Fălticeni – Gura Humorului de Mălini, Borca, Poiana Largului, Borsec, spre Ardeal. (…) Eu aștept o colaborare bună cu cei care au câștigat această licitație și în felul acesta sperăm ca sucevenii, dar și cei care ne vizitează județul să poată beneficia de acest drum, iar traseul din Baltagul al lui Nechifor Lipan să fie practicabil în doi ani și jumătate“, a precizat Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

Între cele două comune există o strânsă legătură. Chiar dacă locuitorii sunt despărțiți de un munte, de-a lungul timpului acesta nu a fost o piedică în migrarea locuitorilor dintr-o parte în alta. Motiv pentru care există asemănări inclusiv în ceea ce înseamnă tradițiile și portul popular care se pot observa și în prezent. Demararea lucrărilor este cu atât mai importantă întrucât comuna Mălini a fost declarată Stațiune Turistică de interes local, ceea ce înseamnă că există un real potențial în atragerea turiștilor în zonă.

Dacă până nu demult în vârful Stânișoarei, acolo unde este și hotarul între județe, nu puteai vedea decât turme de oi pe timpul verii, în ultimii ani acolo a fost construită o biserică, un refugiu turistic și a fost reconstruită Crucea Talienilor conform celei originale. Aceste investiții aparțin primăriei, consiliului local și locuitorilor din comuna Mălini. De menționat este că există lângă Crucea Talienilor un alt monument ridicat de un cetățean al comunei Borca în memoria soției sale, dar care nu are nicio legătură cu vechiul monument.

Așadar, în curând vom putea trece de pe valea Moldovei pe valea Bistriței indiferent de sezon și de mașina de care dispunem, iar Drumul Talienilor își va putea recăpăta importanța de altădată.

Larissa DINU

  • Publicat în Social

Un Tezaur Uman Viu se destăinuie. Măștile lui Ion Albu

Trăim într-o lume a măștilor pentru că așa sunt vremurile... Poate că de aceea nici măștile populare ale meșterului Ion Albu din Timișești, Neamț, nu ni se par atât de ciudate și de fioroase... Face și acum măști pentru cetele de ursari și de capră, pentru anul ce vine. Încă are de lucru și este printre puținii care mai știu să le facă cum se făceau odată. Lucrează de peste 50 de ani și respectă cu strictețe tiparele tradiționale. În 2021 a fost declarat de Ministerul Culturii Tezaur Uman Viu. Măștile lui au ajuns în Franța, Germania, Italia și în Statele Unite. Descoperim în micul atelier din Timișești un om sfătos și hâtru, ca orice moldovean adevărat. De cum se îngână toamna cu iarna Ion muncește din greu. Ne spune că, de multe ori, se trezește cu noaptea-n cap ca să se apuce de lucru. „Mă trezesc la 4 dimineața și vin în atelier, se mai întâmplă să fac și schimbul trei câteodată, să lucrez noaptea, dar o fac cu plăcere pentru cei care mai au nevoie de măști autentice“, ne mărturisește Ion Albu.

Meșterul nemțean a lucrat pe vremuri ca mecanic în Roman, dar măștile, care l-au fermecat încă din copilărie, l-au făcut să se despartă de viața de la oraș. S-a mutat la Timișești, un sat de lângă Târgu-Neamț. Acum trăiește în lumea care-i place, cu moși mițoși și știrbi, cu babe hâde și vicioase, o lume în care îți zburdă gândul în voie, o lume care care te-înfioară și, în acelați timp, te înveselește. „Am aici expuse măști de babe, de moși, căiuți și urși. Acum lucrez la un cap de urs pentru o formație folclorică. Mulți moși au nasul îmbârligat, adică sunt fuduli... Am aici și babe cărora le-am făcut nasul roșu și umflat, adică sunt cam bețive... am una cu nasul pe sus, asta-i mai fudulă, nu stă de vorbă cu oricine, una-i cu nasul în jos, îi cam supărată, săraca! Asta vor să transmită măștile mele, un semtiment, o stare!“

masti 2

Jocul mascaților are, în credința populară, virtuți magice și alungă răul din casă. La Sărbători, în satele din Moldova și Bucovina cetele de mascați erau primite cu mare cinste și rar se întâmpla ca vreun gospodar să nu primească ceata. Măști și personaje mascate au fost, din cele mai vechi timpuri, în toate culturile ancestrale ale lumii, din Orient până în America de Sud. Și în credința noastră populară sunt o moștenire precreștină. „Sunt încă din vremea dacilor, spune Ion Albu. Izvoarele istorice ne spun că dacii aveau niște toiege, niște cârje magice, așa cum avem și noi în cetele de mascați. Făceau un foc mare și dansau, mascați, în jurul acestuia, apoi aruncau măștile în foc, adică alungau duhurile rele, simbol care s-a păstrat până în zilele noastre.“

Privindu-și măștile aranjate pe pereții atelierului, meșterul din Timișești ne mai spune: „Primele măști se făceau din scoarță de copac, apoi s-au făcut din blană de animale. Acum le fac din materialele pe care le găsesc prin gospodărie sau în comerț, dar respect tradiția, cum am apucat-o din bătrâni!“ Ascultându-l cum povestește, figurile caricaturale dimprejur, moșii și babele, parcă prind viață. „Eu vorbesc cu ele. Uneia îi zic că parcă îi mai trebuie un dinte în gură, la alta îi spun: «Măi, babo, ție trebuie să-ți mai tund sprâncenele!» Comunicarea asta mă ajută în muncă, vedeți că sunt toate făcute în culori vii, ca să atragă atenția.“

masti 1

Jocul mascaților era, pe vremuri, momentul de spectacol din perioada Sărbătorilor de iarnă. Ion Albu își aduce aminte: „Cu zeci de ani în urmă te duceai cu ursul, jucai capra. Când eram tânăr era obiceiul ca la sătenii care nu primeau ceata să li se fure porțile, apoi să vezi cât le mai căutau, că erau bine ascunse. Odată eram într-o ceată de mascați și ne-am urcat pe casă, la horn. Am căzut de-acolo și, nu știu cum, am alunecat direct în pivniță și, nu credeți că am stat să bem vinul omului, am dat iama la butoiul cu varză că de zeamă de varză aveam nevoie! Au fost multe pățanii de astea!“

Meșterul ia o mască de pe perete și o privește cu drag, ca pe un copil „Ce vreau să le spun tinerilor... ar trebui să se implice mai mult, să facă ceva, să nu lase tradițiile să se piardă, ar fi mare păcat!“

Măștile lui Ion Albu sunt acum împrăștiate prin toată lumea. Străinii le apreciază peste tot pe unde au ajuns. Ion Albu ne spune că până și pe americani i-a lăsat... mască cu măștile sale.

Vasile Braic

Târgul „Produs în Neamț“ pe platoul de la Curtea Domnească

Gustul poamelor toamnei și culorile ei au putut fi simțite și admirate la începutul lunii octombrie, pe Platoul Curții Domnești din Piatra Neamț, în cadrul primei ediții a Târgului „Produs în Neamț“. Eveniment aflat la prima ediție, a fost organizat de Consiliul Județean Neamț, în colaborare cu Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, Camera de Comerț și Industrie Neamț, Primăria și Consiliul Local Piatra Neamț.

Cluster – Produs în Neamț

„Târgul – „Produs în Neamț“ – este un nou proiect al Consiliului Județean, prin care ne dorim să aducem laolaltă producători agricoli din județ, dornici de a-și etala munca de peste an. De asemenea, urmărim să dăm posibilitatea tuturor celor interesați să se bucure de gustul deplin al fructelor și legumelor, al mustului proaspăt stors, de atmosfera de sărbătoare așa cum era în vremea tinereții bunicilor și părinților noștri care, după ce terminau de strâns recoltele de pe câmp, petreceau cu voie bună! Sunt bucuros că am reușit să punem bazele unui cluster în care i-am unit pe toți producătorii din ținutul nostru, pentru a-i ajuta în promovarea activității lor pe plan local, național și internațional“, a declarat în deschiderea târgului Ionel Arsene, președintele CJ Neamț.

Constituirea producătorilor agricoli în forme asociative deschide noi oportunități de dezvoltare economică prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale și folosirea puterii colective în scopul creșterii prosperității membrilor, a familiilor lor și comunităților din care fac parte.

Clusterul „Produs în Neamț“ poate facilita toate aceste puncte doar prin dorința producătorilor locali de a se uni și a se dezvolta împreună.

O universitate parteneră la un cluster

Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi se numără printre membrii fondatori ai asociației, un proiect care își propune să schimbe din temelii percepția față de producătorii locali, aducându-le recunoașterea pe care o merită. Prezent la evenimentul de lansare, prof. univ. dr. Gavril Ștefan a subliniat importanța prezenței unei instituții de învățământ superior într-un astfel de cluster. „Orice întreprinzător are nevoie, pe lângă suportul financiar din partea guvernului, de cunoaștere și informație. Universitatea este în cluster pentru a crea flux de cunoaștere, de cercetare spre mediul economic, spre practică“, a menționat prof. univ. dr. Gavril Ștefan, director al Departamentului pentru relații cu mediul economic al USV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Județul Neamț, comuna Săbăoani: Ciupercărie cu Pleurotus, în prag de subzistență

Ciupercăriile sunt considerate, în general, afaceri cu câştig garantat, având în vedere cererea de pe piaţă. În mod special, ciupercile Pleurotus sunt avantajoase pe suprafețe mari pentru că sunt mai uşor de cultivat şi se pot vinde la preţuri mai mari, fiind apreciate de gospodine. În schimb, pe suprafețe mici, ca de exemplu pe 300 mp, această cultură nu este rentabilă, fiind perisabilă și pot apărea probleme majore în procesul tehnologic, ne spune Claudiu Doboș, care are o mică ciupercărie în comuna Săbăoani, județul Neamț.

„Am căpătat alergii la spori şi fungi!“

„Cultura Pleurotusului nu este la fel de rentabilă ca cea a Champignonului, unde pe metru pătrat de suprafaţă producţia este mult mai mare. Nu vreau să creez iluzii deşarte cititorilor. Efectiv merg din inerţie, am căpătat şi alergii la spori şi fungi, iar în campania de toamnă am venit cu bani de acasă. A fost invazie de ciuperci din flora spontană şi, în plus, am avut probleme majore în procesul tehnologic, o bacterioză; am avut compostul puţin mai umed şi de aici s-a declanşat boala. În campaniile care merg bine, abia îmi scot salariul mediu pe economie şi doar în perioada recoltării din cele două sezoane anuale, adică două luni primăvara şi două luni toamna, câștig mai bine. Afacerea ar fi profitabilă doar producând pe suprafață mare. Pe cei 300 mp ai mei este aproape muncă voluntară. Dacă nu ar fi pasiunea și faptul că nu-mi pot converti spațiile de cultură în alte destinații, aș abandona mâine. În rest, muncă voluntară, iar ciuperca nu se vinde“, specifică cultivatorul.

Producătorii de succes din acest domeniu încep să dispară

producator ciuperci Sabaoani Neamt

Pe lângă problemele deja enunțate, nemțeanul ne-a vorbit și despre perisabilitatea ciupercilor. „Trebuie să amintesc și de perisabilitatea incredibilă a produsului dacă păstrezi ciuperca la 2 grade Celsius în camera frigorifică, după 12 ore pierde aspectul comercial şi cca 5-10% din greutate prin evaporarea apei. Scoasă la tarabă, în spaţiu deschis, dacă nu se vinde în aceeaşi zi, a doua zi abia mai scoţi preţul de cost, mai ales în lunile calde, apoi efectiv se aruncă. Fac acest lucru deoarece îmi respect clienţii. Practic, se franjurează pălăria şi îşi pierd aspectul comercial. De ce credeţi că nu sunt producători de succes în domeniu? Legat de desfacere, eu produc ciuperca cu 8 lei/kg. Gândiţi-vă că marile magazine îmi oferă 3,5-4 lei pe caserola deja cântărită la 500 grame; caserola şi manopera reprezintă un cost suplimentar, nu? Automat, dacă aş lucra cu ei, trebuie să vin cu bani de acasă. În sezonul următor aş vrea să testez alte ciuperci care au aproximativ aceeaşi tehnologie dar cu un preţ mai ridicat, tip: pleurotus galben, pleurotus roz, pleurotus eryngii. Cam aşa văd eu luminiţa de la capătul tunelului,“, adaugă Claudiu Doboș.

Tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus

Cu privire la tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus, substratul poate fi din paie de grâu, fân, scoarță și frunze de la arbori foioși, orice reziduuri celulozice de la plante precum soia, rapiță, muștar, mazăre, cartofi, stuf etc. Materialele se toacă sau se zdrobesc de la 4-6 cm în cazul paielor la 1-2 cm la ciocălăi de porumb. Se introduc în apa fierbinte la 80 grade C și se mențin 4-6 ore, apoi se scot, se scurg bine și se lasă să se răcească până la 25 grade.

Un calcul empiric ar fi următorul: dintr-un kg de paie uscate obțineți 3 kg după opărire și cca 1 kg ciuperci la recoltare. Înainte de însămânțare se recomandă să se aplice 2 kg de ipsos la 100 kg materiale scurse și 3 sau 4 kg miceliu românesc. Se amestecă bine și se introduce materialul în saci perforați la 15 cm între orificiile cu diametrul de 2 cm. Dintr-un kg de miceliu de calitate se pot însămânța

3-4 saci cu greutatea de 10 kg fiecare. Un kg de miceliu poate costa între 10-15 lei. Dacă la 100 kg de substrat adăugați și 2 sau 3 kg de mălai randamentul este de 3 sau 4 kg de ciuperci pe sac cu substrat cu o greutate de 10 kg.


Crescătorul nemţean mai spune că ciupercarii din alte ţări sunt ajutaţi într-un fel sau altul de stat, românii fiind singurii care nu beneficiază de niciun fel de sprijin. „S-au închis ciupercării în România tocmai pe motivul că se aduce ciupercă ieftină din Polonia. Toate supermarketurile cumpără din import pentru că e mai ieftină, fiind subvenţionată.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Ce proiecte propune ADR Nord-Est pentru una dintre cele mai sărace regiuni din UE

Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a elaborat prima versiune a Programului Operațional Regional 2021-2027, document pe care l-a trimis spre consultare partenerilor europeni. E important să reamintim că toate structurile ARD din țară vor îndeplini, potrivit OUG 122/29 iulie 2020, funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noul statut aduce obligații suplimentare, dar și decizia mai aproape de partenerii locali (firme, ONG-uri, grupuri de acțiune locală, primării, consilii județene, instituții de cultură, universități etc.)

Regiunea Nord-Est este, cu o populație de 3.210. 481 de locuitori și o suprafață de 36.850 kmp, cea mai mare din țară, dar ca performanțe economice se clasează pe ultima poziție în România și pe ultimele 10 locuri în întreaga Uniune Europeană. În primul draft pentru următoarea perioadă de programare se arată că „populația rezidentă este într-o continuă descreștere – cu 770.000 de locuitori mai puțin în ultimii cinci ani“, iar motivele țin de „sporul natural negativ și migrația economică înspre alte state membre sau alte regiuni ori zone metropolitane din țară“.

Starea la zi a regiunii: modestă spre rea

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2019 regiunea Nord-Est înregistra cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, respectiv, 7.081 euro/locuitor. Între județele din regiune sunt disparități din acest punct de vedere, Iași și Bacău înregistrând un PIB/loc. de 8.691 euro, respectiv, 7.501 euro, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt cele mai mici valori, 5.554 euro/loc, respectiv, 5.688 euro/loc. Populația ocupată din regiune este, după raportul CNSP, de 1.105 mii persoane, cu o pondere ridicată (aproximativ 40%) în agricultură. Numărul de salariați era, în 2019, de 581,1 mii persoane, iar numărul de șomeri – de 57,3 mii persoane. De altfel, starea la zi a regiunii este sintetizată în schița POR 2021-2027: „Regiunea are vulnerabilități atât pe componenta de bază la capitolele educație și infrastructură, cât și pe componenta de inovare, educație superioară și formare continuă (...) Deși față de 2007 valoarea totală a investițiilor străine s-a triplat, fluxurile financiare din ultimii ani sunt în continuă descreștere, reprezentând doar o foarte mică parte din valoarea totală a investițiilor realizate în România (3%).“ Regiunea prezintă, potrivit specialiștilor de la ADR Nord-Est, „performanță scăzută pentru înzestrarea locuințelor cu toalete, gradul de colectare a deșeurilor, rata de cuprindere în învățământul secundar, rata de părăsire timpurie a școlii, gradul de interacțiune online cu autoritățile publice, pondere scăzută a absolvenților din învățământul superior.“ În ceea ce privește mediul rural, analiza este una destul de dură, ca realitate: „Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt caracterizate de un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și tehnico-edilitare. Gradul modest de modernizare a drumurilor care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un obstacol, determinând o accesibilitate modestă a populației la serviciile publice de educație și sănătate, la oportunitățile de muncă din mediul urban. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a crescut în ultima perioadă, nivelul prezent, de 41% , fiind unul foarte ridicat, superior celui național și comunitar. Nivelul de marginalizare în mediul rural este dublu față de zona urbană, cele mai afectate teritorii fiind în județele Vaslui, Iași, Botoșani și Bacău.“

Ce ar fi, totuși, de făcut?

ADR Sud-Est nu deține soluția în totalitate, fiind doar un pion în angrenajul de factori care realizează politicile de dezvoltare a zonei. Și acoperă, de asemenea, doar o parte din necesar, în limita unei surse financiare disponibile prin POR. Știm că, la ora aceasta, primăriile au depus proiecte în valoare de 2,54 miliarde de euro, universitățile – de 297 milioane euro, iar alți actori regionali – de 31,37 mil. euro. Prin POR 2021-2027, suma orientativă pusă la dispoziție este de 1,56 miliarde euro! Alocarea pe cele 7 priorități este oarecum previzibilă, cu cea mai mare sumă rezervată mediului:

  • O regiune mai mai competitivă, mai inovativă, alocare de 353,088 milioane euro: dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (regiunea numără 424 de întreprinderi inovatoare, 11 claustere, 5 entități de inovare și transfer tehnologic, 2.874 de cercetători și 35 școli doctorale), impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor (62.160 unități locale active);
  • O regiune mai digitalizată, 176,544 mil. euro: 122 de instituții au depus proiecte în acest sens;
  • O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, 670,868 mil. euro: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (regiunea dispune de 1.461.968 de locuințe, din care 325.908 au beneficiat de lucrări de reabilitare termică), îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării (3.253 hectare de spații verzi amenajate în urban – 18 mp/loc., iar ținta este de a 4.683 hectare – 26 mp/loc.); promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile (transport public în 13 localități urbane, din totalul de 46);
  • O regiune mai accesibilă, 183,606 mil euro: dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (5.388 km de drumuri județene, din care 41% reprezintă drumuri modernizate);
  • O regiune educată, 183,606 mil euro: îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții (potrivit draftului POR, în județul Vaslui 70% din unitățile școlare de învățământ primar și secundar nu beneficiază de toaletă în interior, în Botoșani – 60%, în Iași, Bacău și Suceava câte 40%, iar în Neamt 28%) – 200 de proiecte pentru construire de creșe, grădinițe, modernizare, reabilitare dotare școli generale, gimnaziale, licee tehnologice etc.;
  • O regiune mai atractivă, 121,887 mil euro: dezvoltarea patrimoniului cultural și turistic (1,26 mil. turiști, predominant in județele Suceava – 34%, Iași – 26% și Neamț – 20%).

Maria BOGDAN

Bunătăţi din Livezile Ursului, un proiect la început de drum

Tânărul Mihai Ursu şi-a propus înfiinţarea unei plantaţii mixte de produse bio în localitatea Valea Albă, comuna Războieni, judeţul Neamţ, şi chiar a reuşit. Dar, cum se descurcă acesta la început de drum şi ce planuri de viitor are în zonă aflăm chiar de la el.

Reporter: Care este povestea proiectului Bunătăţi din Livezile Ursului? Când a început totul?

Mihai Ursu: De-a lungul anilor dorinţa de a înfiinţa o plantaţie a fost din ce în ce mai mare, dar cum acest lucru este foarte costisitor, am căutat soluţii de finanţare. De aceea, am început să mă informez despre posibilitatea accesării unor fonduri europene nerambursabile, pe Internet, pe la cunoştinţe, consultanţi, cam peste tot unde se putea afla câte o mică informaţie. Am încercat mereu să fiu în temă cu toate posibilităţile şi liniile de finanţare pentru a-mi împlini visul. În sfârşit, în anul 2019, când mi-am făcut suficient curaj să încep, m-am lovit de un alt obstacol, nu reuşeam să adun suficient punctaj pentru ca proiectul meu să poată intra la finanţare. După această experienţă mi-am dat seama că, pentru a avea o şansă ca visul meu să devină realitate, trebuie să mă specializez în domeniu şi, în același timp, să încerc şi din fonduri proprii să dau start proiectului. Astfel, în toamna anului 2019 m-am înscris la master în domeniu şi, ca să nu mai amân startul visului, am început şi o mică plantaţie din resurse proprii.

Rep: Ce culturi aţi ales şi ce tehnologie de cultivare aţi folosit?

M.U.: Pe o suprafaţă de 5.000 mp am plantat cei 3.500 butaşi de zmeură, rândurile au fost făcute cu motocultorul, iar plantarea a fost făcută manual. Înainte de înşirarea butaşilor pe rând, aceştia au trecut prin procesul de mocirlire (înmuierea rădăcinilor într-un amestec de apă, pământ şi gunoi de grajd), acoperirea lor fiind făcută tot manual, cu sapa. Distanţa dintre rânduri este de 2 m, iar distanța dintre plante pe rând de 40-50 cm. În această primăvară am decis să plantăm şi 2.200 butaşi de lavandă; plantarea a fost făcută tot manual, distanţa dintre rânduri fiind de 1 m, iar între plante de 30-40 cm.

Rep.: Ce puteți să ne spuneți despre soiurile folosite și ce caracteristici au?

M.U.: Butaşii i-am achiziţionat de la o pepinieră din judeţul Braşov; am ales această sursă deoarece am negociat un preţ mai mic. În total, am achiziţionat 2.000 de butaşi din soiul Polka şi 1.500 butaşi din soiul Willamette. Soiul de zmeură Polka este apreciat ca fiind printre cele mai profitabile din România, este recunoscut că rodește fructe foarte mari ce sunt apreciate de consumatori și, implicit, se vând cu un preț și un profit mai bun, acesta fiind și foarte bine aclimatizat pentru zona noastră. Celălalt soi, Willamette, este timpuriu, se culege începând din jurul datei de 10 iunie până la mijlocul lunii iulie. Poate fructifica de două ori pe an, a doua fructificare fiind la sfârşitul lunii august, început de septembrie. Este un soi remontant foarte productiv, cu fructul de mărime mijlocie, de culoare roşu aprins la maturitate. Fructele sunt suculente, cu un gust deosebit de bun, parfumate, dulci, bogate în arome, ceea ce le recomandă pentru consumul sub formă de desert, în stare proaspătă, dar și procesate pentru obținerea gemului, marmeladei, sucurilor sau a siropurilor de zmeur. În schimb, pentru lavandă am ales soiurile Blue Scent şi Sevastopolis. Acesta din urmă este un soi foarte potrivit pentru ţara noastră şi mediul climatic de la noi, iar, pe lângă condiţiile pedoclimatice favorabile, mai are şi avantajul de a fi un soi foarte potrivit pentru producerea uleiului de lavandă, unul dintre principalele produse ce pot fi obţinute şi valorificate. Soiul de lavandă Angustifolia Blue Scent este cunoscut şi sub denumirea de Lavanda englezească şi este cultivat pe scară largă pentru proprietăţile sale ornamentale, aromatice, culinare şi medicinale

Rep.: Cum v-ați gândit să intraţi pe piaţă şi unde doriţi să valorificaţi produsul finit?

M.U.: În ambele situaţii ne-am gândit să mergem şi pe partea de procesare a produselor, atât cu zmeura cât şi cu lavanda. Pentru zmeură am discutat în avans deja cu câteva laboratoare de cofetării, unde am găsit deschidere destul de mare şi sperăm să avem o colaborare bună, iar pentru lavandă ne gândim să achiziţionăm o instalaţie de produs ulei. În planurile noastre de viitor este prinsă şi înfiinţarea unei asociaţii sau a unei cooperative pentru o mai bună colaborare cu producătorii zonali şi pentru a avea o piaţă de desfacere mai accesibilă.

Rep.: Ce investiţii semnificative aţi mai făcut în această plantaţie… şi ce mai urmează?

M.U: În această primăvară am montat şi un sistem de irigaţii prin picurare pentru plantaţia de zmeură. Deoarece nu avem o sursă proprie de apă suntem nevoiţi să aducem apa cu cisterna de la pârâu, să o transferăm în bazinele de 1.000 l pe care le avem şi de acolo să dăm drumul la irigat pe întreaga suprafaţă. Pentru sistemul de irigat prin picurare am folosit tub de 16 cu găuri duble din 30 în 30 cm. Tubul a fost prins cu coliere pe o sârmă de 2 mm, sârmă care este întinsă pe spalieri la o înălţime de 40 cm. Deoarece plantaţia este în apropierea pădurii am fost nevoiţi să îngrădim întreaga suprafaţă. Până acum am cheltuit cca 30.000 lei pentru butaşi, sistem irigaţii şi sistem îngrădire, totul fiind din surse proprii. Pentru toamnă avem în vedere să ne extindem şi să plantăm 1.000 stoloni de căpşuni, precum şi să ne extidem plantaţia de zmeură. Iar pentru următorii 2 ani, dacă reuşim să accesăm nişte finanţări europene, sperăm să achiziţionăm nişte utilaje pentru procesare, pentru prelucrare şi pentru depozitare la rece. Aş dori să menționez că, pe lângă această investiţie financiară, am beneficiat şi de ajutorul prietenilor şi al familiei pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere, lucrări care m-au scutit de alte cheltuieli în plus. Treaba abia de acum începe, să ne dea Dumnezeu sănătate!

Beatrice Alexandra MODIGA

Portfolio Farm a fost organizat și în județul Neamț

Compania Corteva Agriscience continuă seria evenimentelor Portfolio Farm în mediul online, iar platforma recent prezentată de reprezentanții acesteia a fost cea din localitatea Zănești, județul Neamț. Mai exact, este vorba despre platforma din cadrul grupului de ferme TCE 3 Brazi, una dintre cele mai productive ferme din țară, unde gazde au fost domnii Vasile Iacob și Ionuț Radu.

“Este al 6-lea an când organizăm evenimentul alături de compania Corteva, de fapt, 70% dintre inputurile pe care noi le folosim în fiecare an în cadrul fermei noastre sunt de la compania Corteva și mă refer la sămânța de porumb, floarea-soarelui, soia, precum și o bună parte dintre pesticidele pe care le administrăm”, a precizat Vasile Iacob, directorul tehnic pentru producție vegetală din cadrul TCE 3 Brazi.

Grupul de firme TCE 3 Brazi obține an de an producții însemnate la grâu, soia, porumb sau floarea-soarelui, motiv pentru care și în cadrul platformei din acest an au fost prezentate tehnologiile aplicate.

Porumbul este o cultură importantă în cadrul grupului TCE 3 Brazi. Anual, în jur de 2.000 ha sunt semănate cu porumb, iar 95% din suprafață este ocupată de hibrizii Pioneer.

“Ce mi-a plăcut foarte mult a fost produsul N-Lock (stabilizator de azot) pe care l-am administrat pe 200 ha și cred că vom mări suprafața, pentru că am văzut că plantele de porumb se comportă cu totul altfel și cred că rezultatele vor fi spectaculoase în acest an”, a declarat Vasile Iacob.

“Ne aflăm în platforma de la Zănești, unde vedem o tehnologie foarte bine pusă la punct. A fost aplicat inclusiv insecticidul Inazuma®, pentru combaterea Diabroticii și a Ostriniei. Noi recomandăm prima aplicare atunci când porumbul are 2-3 frunze, iar a doua trecere la apariția paniculului. Acesta are două substanțe active, deci două moduri de acțiune diferite, atât de contact, cât și sistemic. Așadar, este vorba despre un insecticid complex, care se aplică de la 0.15 până la 0.25 kg/ha, și poate fi folosit nu numai la porumb, ci și în cultura de rapiță și muștar”, a punctat Ana-Maria Pascariu - Category Marketing Manager Fungicide și Insecticide.

Ana Pascariu

Compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor cei mai performanți hibrizi de porumb, iar prezentarea celor mai importanți hibrizi din cadrul platformei a fost realizată de Valentin Mihai - Category Marketing Manager porumb și soia.

“Aș vrea să enumăr 4 hibrizi. Primul P8834 – FAO 310, a cărei caracteristică principală este faptul că pierde apa foarte bine după maturitatea fiziologică, fapt pentru care putem să-l comparăm cu hibrizi din grupe mult mai joase. Apoi P9610 – FAO 330 care vine în portofoliul nostru să înlocuiască binecunoscutul P9241. Ce aduce în plus? O productivitate excepțională, caractere agronomice asemănătoare cu P9241, dar și o adaptabilitate și pretabilitate la diferite condiții de climă și mediu. Un alt hibrid este P9415FAO 340 care se caracterizează printr-o intensivitate deosebită. Recomandăm semănatul acestui hibrid cu 5.000 de plante în plus față de cum se obișnuiește în zonă. Ultimul hibrid P9889 – FAO 350 care vine să înlocuiască P9903, cel mai cultivat hibrid din România”, a prezentat Valentin Mihai.

Valentin Mihai

Pentru a obține producții ridicate, fiecare solă de porumb trebuie atent îngrijită, astfel că erbicidele ocupă un rol esențial. În platforma de la Zănești au fost ales două variante de erbicidare, cea cu Principal® Plus și cea cu Arigo®.

“Despre Principal Plus știți deja că este un erbicid complet în combaterea buruienilor monocotiledonate cum ar fi mohorul, iarba bărboasă, costreiul din sămânță, dar combate și buruienile dicotiledonate cum ar fi loboda, știrul, pălămida și volbura. Însă, pe lângă acestea produsul combate foarte bine și samulastra de floarea-soarelui din cultura de porumb. Putem spune deci că este un produs complex în combaterea buruienilor din cultura de porumb. Acesta se aplică de la faza de 3-4 frunze, până la faza de 6 frunze în doza de 440 g/ha împreună cu adjuvantul Trend®. Trebuie menționat că nu creează probleme culturilor care urmează a se înființa după porumb. Arigo® combate buruienile anuale și perene din cultura de porumb, dar oferă cu o flexibilitate mai mare. Practic acest produs poate fi aplicat până la faza de 8 frunze fără a avea vreun efect de fitotoxicitate, iar doza recomandată este de 330 g/ha împreună cu adjuvantul Trend®”, a specificat Ion Mutafa.

Ion Mutafa

La fel de bine arată și câmpurile de floarea-soarelui la Neamț, unde vedetă este în acest an hibridul P64LE136. “Este un hibrid de generație nouă care vine să completeze portofoliul companiei care include și hibrizii P64LE99 și P64LE25 care domină piața de floarea-soarelui din țara noastră. Despre acest hibrid, precum și despre P64LE137, putem spune că are caractere îmbunătățite, inclusiv toleranțele la principalele boli ale acestei culturi, dar și o îmbunătățire a arhitecturii plantei, pentru că are poziția ușor modificată a calatidiului, care va ajuta planta să realizeze producții mai calitative în perioadele de arșiță, precum și îmbunătățirea masei hectolitrice a recoltei. Mai vorbim și despre o îmbunătățire la autopolenizare, la port, la talie și la tulpină. Este recomandat în special fermierilor din est, vest și centru, și nu recomandăm semănarea lui în sud-estul țării pentru că problemele cu lupoaia vor fi prezente în câmp. Pentru această zonă recomandăm hibridul P64LE137, hibridul cu cea mai mare rezistență la Orobanche din Europa. Are un set de 3 gene care sunt prezente și care îi permit cultivarea pe orice areal din România”, a punctat Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase.

Andrei Ciocoiu

Nu putea să lipsească din tehnologia aplicată florii-soarelui fungicidul Tanos® 50 WG, un produs inovativ care contribuie la obținerea recoltelor sănătoase și de calitate și o protecție deosebită pe tot parcursul vegetației chiar dacă uneori nu sunt respectate condițiile de rotație.

“Floarea-soarelui necesită o atenție sporită pe perioada perioadei de vegetație pentru că pot apărea atacuri cu numeroase boli. De aceea fermierii trebuie să acorde o mai mare atenție semănatului și să respecte rotația culturilor o dată la 6-7 ani. Însă cum acest lucru nu este de foarte multe ori posibil, floarea-soarelui este predispusă la agenți patogeni foarte păgubitori, printre care putregaiul alb, putregaiul cenușiu, mana și frângerea tulpinilor. Compania Corteva oferă pentru toate aceste lucruri fungicidul Tanos® 50 WG, care are la bază două substanțe active ce se completează reciproc. Astfel, recomandăm aplicarea lui ca prim tratament, atunci când plantele au 4-6 frunze, dar și ca al doilea tratament la apariția butonului floral pentru o protecție completă și pentru realizarea unor recolte bogate. Iar pentru stoparea infecțiilor secundare cu mană recomandăm aplicarea produsului în două tratamente succesive, la o distanță de 7 zile. Doza de aplicare recomandată este de 0.4 kg/ha, are o rezistență foarte bună la spălare, indiferent de condițiile meteo, deci este eficient chiar dacă apare o ploaie la o oră de la aplicare”, a punctat Ana-Maria Pascariu.

La grâu, reprezentanții TCE 3 Brazi au fost plăcut impresionați de erbicidul Bizon despre care domnul Vasile Iacob a menționat că va deveni fanionul companiei Corteva. “Noi     l-am administrat pe mai mult de 400 ha în acest an, am avut rezultate foarte bune, astfel că trei sferturi din suprafață nu am mai erbicidat-o cu alt produs, a rămas doar erbicidarea cu Bizon. Am stabilit ca anul viitor 70% din suprafața pe care o vom semăna cu cereale să fie erbicidată cu acest produs. De aceea le recomand fermierilor să aplice acest produs, măcar pe jumătate din suprafața pe care o au, pentru că sigur în următorul an vor mări suprafața”, a mai punctat acesta.

Despre modul de acțiune al erbicidului Bizon a vorbit și un alT reprezentant al grupului de firme TCE 3 Brazi, Ionuț Radu, care a specificat că tehnologia pe care o aplică în această platformă nu diferă foarte mult de cea din fermă. “Aici, la fel ca în 80 % din fermă, nu s-a arat, ci am folosit o tehnologie minimum tillage. Am fost plăcut surprinși de erbicidul Bizon, noi anul trecut am avut lanurile de grâu infestate cu samulastra de floarea-soarelui. Fiind temperaturi pozitive și ploi suficiente în primăvară a răsărit în valuri și ne-a afectat la recoltat. Soluția oferită de compania Corteva a fost erbicidarea de toamnă cu Bizon, iar pe o solă unde deja am recoltat orzul rezultatele au fost foarte bune. Al doilea lucru pe care vreau să îl menționez, este faptul că în zona noastră se înregistrează primăvara temperaturi destul de scăzute, noaptea 2-3°C și ziua 15-16°C, deci diferențe destul de mari, la care s-a adăugat seceta. Din acest motiv mulți fermieri nu au mai intrat în culturi pentru a nu mai oferi un stres în plus, noi nu am avut nici o problemă și am intrat în prima fereastră cu Evolus®. De aceea nu am avut niciun fel de boală sau buruiană în cultură”, a punctat tânărul agronom.

Despre beneficiile produsului Bizon le-a vorbit fermierilor din mediul online atât Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide, cât și Cosmin Ciobotaru - National Sales Manager CP & SEEDS.

“Ne aflăm într-o miriște de orz erbicidată cu Bizon. În perioada următoare vom încerca să provocăm fermierii să aplice erbicide de toamnă în culturile de cerealele păioase, o practică mai puțin utilizată la noi, dar folosită de fermierii străini. De ce să facă acest lucru? Pentru că oferă un spor de producție seminificativ, minim 700 kg în plus, dar și alte avantaje importante. Ceea ce încercăm să facem este să convingem fermierii să aplice măcar pe o mică suprafață acest produs pentru că așa vom începe să facem și noi ceea ce Europa face de foarte mult timp”,  a precizat Cosmin Ciobotaru.

Tot în cadrul platformei de la Zănești a fost prezentat și un lot unde a fost aplicat pachetul Pixxaro™ Super.

“Lotul tratat cu Pixxaro™ Super, arată foarte bine. Ce conține acest pachet? Două produse: Pixxaro™ care are două substanțe active – Arylex™ Active și fluroxipir, iar cel de al doilea produs, Frontal cu substanța tribenuron. Este pentru 4 hectare și combate buruienile dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale, cum ar fi ambrozia, o buruiană destul de problematică, macul, pălămida, volbura și multe alte buruieni. Trebuie ținut cont că se poate aplica până la faza de burduf fără a crea probleme de selectivitate și fitotoxicitate și mai important, nu creează probleme în rotația culturilor”, a punctat Ion Mutafa.

Fungicidul aplicat în cadrul platformei din județul Neamț a fost Evolus®, despre care Ana-Maria Pascariu - Category Marketing Manager Fungicide și Insecticide,  a punctat faptul că poate fi aplicat ca prim tratament pentru protejarea culturii împotriva atacului de făinare, septorioză și ulterior a apariției ruginilor, dar și în cel de al treilea tratament pentru protejarea spicului.

Transform este un alt produs aplicat în platforma de la Neamț cu rezultate foarte bune. “Anul acesta a fost destul de secetos și de aceea putem spune că a fost un an al insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt. Noi oferim în acest moment cea mai importantă soluție pentru combaterea acestora, produsul Transform. Acesta are o substanță activă nouă care acționează atât sistemic, cât și translaminar, astfel încât protejează plantele de insectele care sunt ascunse pe sub frunze și printre frunze. De exemplu știm cu toții că afidele stau ascunse, iar în momentul în care aplicăm doar un insecticid nu rezolvăm această problemă, în schimb Transform este soluția perfectă pentru combaterea acestora. El poate fi administrat încă din toamnă, urmat de încă o administrare în primăvară, doza recomandată fiind de 48 g/ha”, a declarat Ana-Maria Pascariu.

Pentru a vedea cum arată culturile, dar și pentru a afla toate recomandările specialiștilor Corteva Agriscience puteți accesa link-ul:

https://www.youtube.com/watch?v=DBqz3FZrQAQ&list=PLJH446RiTipbWoiPZE35ppQeR4TJIluMo&index=108&t=9s

„Valea celor doisprezece“ - Sat de vacanţă în judeţul Neamţ, unic în Europa

Ionuţ Buta, un tânăr antreprenor din judeţul Neamţ, pune în practică în Dobreni un proiect inedit, unic în Europa, „Valea celor doisprezece“, cu căsuţe din pământ, lemn şi piatră ce pot fi închiriate în scop turistic.

Căsuţe din pământ în care iluminatul se face cu lumânări sau opaiţ

3Valea celor doisprezece

La 12 km de Piatra Neamţ spre Târgu Neamţ, în comuna Dobreni, lacalnicii sau turiştii se pot bucura de o oază de linişte: un sat de vacanţă cu 12 căsuţe îngropate în pământ. Proiectul numit „Valea celor doisprezece“ este ideea lui Ionuţ Buta, un antreprenor curajos care a pornit să-şi pună în practică ideile în septembrie 2018. „Este un proiect la care mă gândesc de 13-14 ani, dar abia în anul 2018 m-am apucat de el. Cum a luat viaţă? La un pahar de vin, i-am spus soţiei ce aş dori să fac, iar ea m-a surprins şi mi-a zis că îi surâde ideea, apoi m-a întrebat când încep. L-am gândit ca un model eco, totul este construit manual, din material natural (pământ, lemn şi piatră), aşa cum se trăia odată. Căsuţele sunt tencuite cu lut bătut cu mâna, iar cimentul l-am utilizat doar la zidăria din piatră, acolo unde nu aveam ce face, cel puţin la faţadă. La ferestre am montat geamuri din sticlă. Complexul este pe o suprafaţă de 5.000 de metri patraţi, şi nicio căsuţă nu seamănă cu alta. În interior se menţine o temperatură constantă de 18 grade pe toată perioada anului, iar încălzirea se face cu sobe. Am construit acest complex pentru a readuce celor care ne trec pragul bucuria pe care o simţean când eram mici şi ne petreceam vacanţele la bunici. Am creat acest sătuc pentru a reda timpuri de mult uitate, pentru a nu ne uita rădăcinile, dar, cel mai important, pentru a ne rupe de cotidian. Motiv pentru care în căsuţe nu avem prize şi iluminatul se face cu lumânări sau opaiţ. Am creat un sătuc care să ne aducă aminte că fericirea vine din lucruri mici, un loc al inspirației pentru trup și suflet, construit pentru odihnă și relaxare“, ne mărturiseşte acesta.

5Valea celor doisprezece

Proiectul este într-o continuă dezvoltare, cu toate că s-au făcut multe investiţii, mai precizează tânărul. „Nu vă pot spune o cifră exactă, dar ne-am adunat economiile, am vândut ce am avut şi cu câteva credite în bancă am reuşit să facem ceea ce este până acum. Proiectul nostru este în continuă dezvoltare, ceea ce vedeţi anul acesta, în următorul an va fi diferit. Ne bucurăm că oaspeţii care ne trec pragul sunt încântaţi, uită de gadgeturi şi socializează din nou. Suntem unici în Europa!“

1Valea celor doisprezece

Tânărul mai adaugă că una din cele mai grele încercări pentru a contura „Valea celor doisprezece“ a fost asigurarea constantă a forţei de muncă. „Cu forţa de muncă a fost o problemă! Nimeni nu mai vrea să muncească, se plâng că nu au de muncă, dar când le oferi de muncă găsesc tot felul de motive pentru a nu munci. Cu oamenii a fost cel mai greu, aşa că majoritatea timpului am lucrat singur.“

 


„Valea celor doisprezece“ promite experiențe autentice, unde simțurile revin la stări de mult uitate în timpurile noastre.

Haideți să vedeți cu ochii voștri, căci acest loc așteaptă trecători în vizită! Satul își deschide porțile în fiecare marți și le închide duminica, iar de la orele 12.00 până la orele 16.00 la prânz ne puteți vizita într-un loc de suflet. Oamenilor mari le cerem un bilet de 15 lei, copiilor trecuți de vârsta de 7 ani – 5 lei, iar pruncilor le cerem să se bucure de tot și toate.

Îi respectăm pe cei care poposesc la noi și noaptea și de aceea rugăm trecătorii să ne viziteze doar în orele alese pentru ei: marți - vineri între orele 12:00-16:00.


Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Turism

Societatea Almos şi USAMV Iaşi, în vizită la fermierul Iulian Alexandru Cozma

În luna octombrie, studenţii din anul IV de la Facultatea de Agricultură şi Montanologie, din cadrul Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi (USAMV), au făcut o vizită tânărului fermier Iulian Alexandru Cozma, din satul Miron Costin, comuna Trifeşti, județul Neamț, care se afla în campania de recoltat sfeclă de zahăr. Cel care a făcut posibilă această vizită şi a venit cu combina de recoltat sfeclă Ropa a fost Alexu Molodoi, de la societatea Almos Group România.

Almos Agrorom: 900 ha de sfeclă pentru zahăr

Alexu Molodoi, director tehnic al firmei Almos Group România şi inginerul agronom al societăţii, a prezentat viitorilor ingineri societatea, structura culturilor şi în special a vorbit despre cultura de sfeclă pentru zahăr. „Astăzi suntem oaspeţii tânărului Alexandru Gozma, pe o parcelă de sfeclă de zahăr, cu combina noastră Ropa. Din cauza condiţiilor meteo nu am putut ajunge la parcela unde recoltăm, în condiţii bune, astfel încât şi dumneavoastră să vedeţi această cultură, care este foartă importantă pentru noi. Despre Societatea Almos pot spune că exploatează 3.600 ha de teren pe raza a mai multor comune din judeţul Neamţ. În zona în care ne aflăm, Miron Costin, comuna Trifeşti, avem aproximativ 1.500 ha. Ca structură de cultură în anul agricol 2018-2019 am recoltat 230 ha de rapiţă; cu toate că am semănat în toamna anului 2018 730 ha, 500 ha le-am întors şi au rămas 230 ha, cu o producţie catastrofală. În ceea ce priveşte cerealele păioase, orz şi grâu, avem 200 ha, unde am realizat o producţie de 5 tone, mai puţin în comparaţie cu anul 2018 cu cca 20-25% şi porumb 800 ha. Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, care este cea mai importantă cultură pentru noi, este de aproximativ 900 ha. Putem spune că suntem cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din ţară, iar ca nivel de producţie şi tehnologie suntem tot cel mai mare furnizor de materie primă pentru Agrana. Dacă Agrana procesează 500.000 tone de sfeclă de zahăr într-o companie, 10% din acea cantitate este livrată de către firma Almos. Pot să mai spun că pentru această cultură subvenţia este destul de consistentă deoarece sfecla beneficiază de sprijin cuplat, care în campania 2018 a fost de 825 euro/ ha. În afară de preţul care este în contract, Agrana, pentru a stimula producţia de sfeclă în zonă, oferă suplimentar 150 de euro pentru fiecare hectar cultivat pentru această campanie“, a precizat Alexu Molodoi, odată cu vizita în câmp.

„În anul 2019 am cultivat o suprafaţă totală de 600 ha de teren, dintre care aproximativ 58 ha de sfeclă pentru zahăr, plus alte culturi precum grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Anul acesta am avut ca experiment 2 ha de năut şi 2 ha de mazăre, dar pentru primul an nu pot spune că sunt chiar profitabile. La cultura de sfeclă pentru zahăr am fertilizat cu 450 kg NPK 4:24:12, după care am arat. În primăvară am folosit combinatorul pentru pregătirea patului germinativ, după care a urmat semănatul. La această cultură am făcut două tratamente de la firma Adama cu produsul Belvedere Forte, care are trei substanţe active, plus Tornado, care are ca substanţă activă metamitronul; acest produs menţine câmpul curat de buruieni monocotile şi dicotile. Din cadrul portofoliului FMC am aplicat două erbicide, respective Safari si Venzar, ambele fiind sistemice. Anul acesta estimez o producţie de 80 de tone la hectar“, încheie Iulian Alexandru Cozma.


Tânărul Iulian Alexandru Cozma, gazda acestei vizite, le-a vorbit viitorilor absolvenţi despre structura culturilor din ferma sa, dar şi despre tehnologia folosită.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ultima serie de fermieri campioni la floarea-soarelui din 2019

Încheiam prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui din 2019 cu rezultatele obținute de agricultorii din județele Vaslui, Neamț, Alba, Mureș, Prahova și Ilfov.

“Corteva Agriscience™ încheie cu succes încă o campanie în care fermierii care au ales genetica Pioneer® au avut producții foarte bune. Constanța și productivitatea hibrizilor sunt două dintre aspectele importante pe care mizează genetica Pioneer®, iar datorită acestora, volumele de sămânță vândute sunt în creștere de la an la an. Acest fapt ne responsabilizează și ne determină să venim mereu în sprijinul fermierilor cu noi hibrizi care să asigure productivitate, performanță și siguranță. Astfel că în următoarea campanie oferim pachete complete, formate din cei mai performanți hibrizi și cele mai eficiente erbicide pentru cultura de floarea-soarelui. Dacă în ultimii ani hibrizii care au asigurat cele mai bune rezultate au fost P64LE99 și P64LE25, trebuie să spunem că vom avea încă doi noi hibrizi - P64LE136 și P64LE137, despre care știm că vor asigura producții peste cele oferite de cei doi coloși. Deci, iată că asigurăm produse tot mai performante, tocmai pentru ca fermierii să aibă rezultate foarte bune, indiferent de condițiile de cultură”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience™.

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Iulian Tofan, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.800 kg/ha. “Lucrăm 500 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 120 ha. Am avut și monocultură, dar am semănat și după porumb. În toamnă terenul a fost arat, discuit și a primit 150 kg/ha îngrășământ triplu 15. După care, în primăvară, am pregătit terenul cu combinatorul, am semănat începând cu data de 7 aprilie și tot atunci am fertilizat cu nitrocalcar - 150 kg/ha. În stadiul de 6 frunze, am mai fertilizat din nou cu îngrășământ 15.15.15. Cultura a fost erbicidată cu Tanos® și a primit un biostimulator. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că a fost o campanie bună, de aceea anul viitor voi semăna 150 ha de floarea-soarelui și voi alege cei doi hibrizi P64LE99 și P64LE25”, a precizat fermierul campion.

tofan iulian

Hibridul P64LE99 a făcut performanță și în județul Neamt, în cadrul grupului de ferme TCE 3 Brazi. Producția pe care a obținut-o aici domnul ing. Vasile Iacob a fost de 4.500 kg/ha. „Anul acesta chiar dacă a fost un an atipic, cu secetă în prima perioadă, apoi  ploi în mai și iunie, apoi iar secetă în perioada recoltării. Hibrizii Pioneer® s-au comportat foarte bine și nu am avut diferențe mari de producție față de anul trecut, când au fost condiții de cultivare mai bune. În acest an am ales doar hibridul P64LE99, este un hibrid cu toleranță bună la arșiță și secetă, este viguros și are o înrădăcinare puternică, se comportă mult mai bine față de alți hibrizi, care au o astfel de problemă și de aici rezultă căderea plantelor. Deși în zona noastră au fost furtuni, vijelii, nu am avut probleme cu căderea plantelor. Noi semănăm 68.000 de plante/ha, dar am observat că și la densitatea de  55.000 plante producția este foarte bună. Noi semănăm floarea-soarelui numai după cereale păioase și porumb, aplicăm 500 kg/ha de îngrășăminte complexe 16.16.16, iar la semănat mai administrăm 200 kg/ha de nitrocalcar. Noi am ales în ultimii 10 ani doar hibrizi Pioneer® și am avut mereu rezultate foarte bune”, a declarat ing. Vasile Iacob. În ceea ce privește tehnologia aplicată, mai multe detalii ne-a oferit ing. Ionuț Radu: “Cultura a fost erbicidată cu Express® 50 SG iar primul tratament, pe care noi îl considerăm foarte important, am aplicat fungicidul Tanos® – 400 g/ha împreună cu bor, 2 l/ha, iar imediat după, pentru că a fost o primăvară ploioasă, am intervenit cu erbicidul Pilot® împreună cu un complex de aminoacizi. Tratamentul cu Tanos® ne-a asigurat o cultură sănătoasă atât în loturile semincere, cât și în cele de consum”.

iacob vasile

Dragoș Nechita din județul Neamț lucrează împreună cu tatăl lui 120 ha, iar floarea-soarelui au semănat în acest an 28 ha și au obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Plantă premergătoare pentru floarea-soarelui a fost grâul. Am arat terenul la 35-27 cm și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat 72.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie și atunci am fertilizat cu îngrășământ 15.10.5 și microelemente – 240 kg/ha, iar în vegetație, în stadiul de 6-8 frunze, am mai dat 240 kg/ha de nitrocalcar. Am aplicat două erbicide, unul înainte de răsărirea plantelor, al doilea după ce au răsărit, am mai aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că sunt mulțumit de producție, cred că anul viitor voi semăna doar hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

nechita dragos

Cu producția de 4.100 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și domnul Constantin Felix Murariu din localitatea Dochia, județul Neamț.

muraru felix

Hibridul P64LE99 i-a oferit titlul de fermier campion și domnului Gheorghe Cenușă din localitatea Izvoru, județul Neamț, care a obținut 3.520 kg/ha.

cenusa gheorghe

În județul Mureș, fermier campion a devenit domnul Ioan Ferenczi, care a ales hibridul P64LE25 și a obținut 4.389 kg/ha.

ferenczi ioan

În județul Alba, fermier campion a devenit în acest an domnul Vasile Dionisie Nagy. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Cetatea de Baltă și a obținut cu hibridul P64LE99 4.080 kg/ha. “Lucrez 2.200 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 268 ha semănate după porumb și grâu. Terenul a fost pregătit foarte bine, am erbicidat în toamnă, avem semănătoare directă și nici măcar nu am discuit, am semănat direct. Pe unele sole a administrat și gunoi de grajd, iar la semănat am dat 350 kg/ha de NPK, substanță brută, după care în stadiul de 6-8 frunze am mai administrat 250 kg/ha de azotat de amoniu. Am administrat și erbicidul Express®, un fungicid și un îngrășământ foliat. Recoltatul a avut loc în luna septembrie, a fost un an fără probleme și cred că anul viitor voi semăna între 250 – 300 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid, P64LE99 pentru că este stabil și oferă producții bune”, a precizat fermierul.

nagy vasile

Un alt fermier campion la floarea-soarelui este domnul Cosmin Iancu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Ilfov, iar în acest an a obținut 4.060 kg/ha cu hibridul P64LE136.

iancu cosmin

În județul Hunedoara cea mai bună producție a obținut-o domnul Ioan Adrian Borlea. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.050 kg/ha. “În cadrul a două societăți lucrez 270 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 85 ha. Ar în toamnă, apoi în primăvară pregătesc terenul cu combinatorul. Am semănat 63.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am administrat îngrășământ triplu 16, cantitatea a fost între 260 și 280 kg/ha. Am erbicidat și în preemergență și în vegetație. Am dat un foliar și un fungicid, atunci când plantele aveau 60-70 cm și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada 12-15 septembrie, iar pentru anul viitor cred că voi alege hibridul P64LE99, însă doar pe 30-40 ha pentru că nu îmi permite rotația culturilor să am o suprafață mai mare. Cultiv P64LE99 și P64LE25 de 3 ani, P64LE99 mi se pare mai bun, cred că P64LE25 este un pic mai pretențios pentru zona noastră”, a precizat fermierul.

borlea adrian

Doamna Dana Furnea, din județul Hunedoara, a cultivat în acest an hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Lucrăm 300 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 55 ha, semănate după porumb. Am arat terenul în toamnă și am administrat gunoi de grajd, iar în primăvară am pregătit terenul cu discul, în două treceri, și am aplicat azot – 100 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie, am administrat erbicidul Express® 50 SG și un fungicid. Nu am prășit și nici nu am mai administrat altceva, a fost un an mai bun pentru P64LE99, față de P64LE25, însă este clar că în acest an a contat foarte mult și faptul că a plouat la timp. Anul viitor vom semăna floarea-soarelui pe 70 ha și vom alege hibridul P64LE99”, a declarat doamna Furnea.

furnea dana

În județul Prahova, cea mai bună producție cu hibrizii Pioneer a obținut-o fermierul Marian Jarcă. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 3.900 kg/ha.

jarca marian

Cartofii din gospodăria familiei Ilie

Mădălina Ilie din satul Vad, localitatea Dragomirești, județul Neamț, cultivă cartofi ajutată de părinți și bunici începând cu anul 2013, iar an de an a mărit treptat suprafața cultivată până a ajuns la 3.000 mp. Soiul folosit de aceasta se numește Cleopatra, iar capacitatea biologică de producere a acestuia este de 55 t/ha.

Soiul Cleopatra, destinat consumului de toamnă-iarnă

Familia Ilie cultivă cartofi de mult timp, dar la început semănau cât pentru a trece peste iarnă și pentru animale. Cartoful este destul de ușor de întreținut, nu este chiar nevoie sa fii zilnic lângă el, ne spune Mădălina. „Eu, lucrând în același timp, nu aș fi reușit dacă ar fi trebuit să fiu 24 de ore din 24 lângă cultură. Ajutor de preț sunt părinții și bunicii de la care am moștenit pământul și care ne ajută cu treburile de mentenanță atunci când lipsim. O suprafață mai mare am început să plantăm în anul 2013. Momentan cultivăm pe o suprafață de 3.000 mp, iar capacitatea biologică de producție a soiului Cleopatra cultivat de noi (recolta de toamnă) este de 55 t/ha. Acest soi are tuberculii de formă rotund-ovali, coaja roșie și pulpă galben deschis, dar și calitate culinară bună și gust deosebit. Este destinat consumului de toamnă-iarnă, mai ales că rezistă foarte bine peste iarnă, în condiții bune de depozitare, dar sunt foarte gustoși și timpurii (înainte de coacere)“, menționează tânăra.

„Cartofi de sămânță“ se obțin de la an la an

Mădălina împreună cu familia sa a început să cultive cartofi cu fonduri proprii pe o suprafață mică, dar ulterior, văzând că lumea caută gustul cartofilor din copilărie, a mărit treptat suprafața cultivată. „Am început ca un hobby, după care am tot început să ne luăm unelte, iar acum tata pregătește singur pământul și cele necesare plantației. Întâi de toate opresc de la an la an „cartofi de sămânță“, nici mici, dar nici mari, sănătoși. În primăvară îi scoatem la lumină și îi mai sortăm în caz că au colții prea mari. Apoi, arăm pământul și îl dăm cu freza și cu discul pentru a fi mărunțit cum trebuie, apoi împrăștii gunoiul de grajd putrezit și las așa până în primăvară. Zăpada de peste iarnă ajută gunoiul să se infiltreze bine în pământ pentru a-și lua plantele cele necesare. În primăvară, în luna aprilie, mai dau odată cu freza să amestec și să răscolesc pământul, apoi formăm straturile cu ajutorul unui bilonator, după care punem cartofii. În luna iunie începem să scoatem cartofii noi foarte căutați și apreciați. În luna septembrie recoltăm cartofii la stadiul maxim de dezvoltare și de coacere în zi cu soare, iar apoi îi sortăm și îi depozităm în beci. Îmi doresc ca în viitorul apropiat să pun la punct două solarii pentru a produce cartofi noi și timpurii pentru a ne bucura clienții cu același gust deosebit și mai devreme decât se poate începe recoltarea din câmp“, adaugă Madălina Ilie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noutățile din portofoliul companiei FMC România la Dulcești, Neamț

În luna iunie 2019, la Dulcești, în județul Neamț, în cadrul societății Almos, numeroși fermieri din județ și nu numai au avut ocazia să participe la o prezentare a loturilor demonstrative de grâu, orz, rapiță, porumb și sfeclă de zahăr, cu tehnologii de ultimă oră FMC, în domeniul protecției și nutriției plantelor.

Produse de protecție a plantelor

Laurențiu Gheorghiță, directorul de vânzări al companiei FMC România, ne precizează câteva detalii despre compania FMC, motivele care îi diferențiază de alte companii și produsele utilizate în vitrina de la Dulcești.

„FMC este o companie americană care în momentul de față este pe locul cinci mondial, din punctul de vedere al vânzării de produse de protecția plantelor. Ce ne diferențiază față de alte companii este partea de cercetare și faptul că această companie se dedică în totalitate produselor de protecția plantelor. Evenimentul de la Dulcești a fost unul tehnic, în care fermierii au putut să vadă foarte multe produse, au avut posibilitatea să pună întrebări și să aibă suportul echipei tehnice. În cadrul culturilor de astăzi s-a început cu rapița, unde am utilizat Salsa Foliar Extra, apoi a fost cultura de cereale păioase, unde s-a văzut efectul erbicidului Omnera. Totodată, am utilizat și fungicidele Azaka, Riza și Impact, plus Vantex, care este un insecticid foarte bun, microin­capsulat și Simax. Anul acesta a fost un an foarte dificil (...), după cum s-a discutat în câmp, multe culturi au fost salvate de produsele noastre și cred că toate lumea a apreciat că am putut să ajutăm fermierii.

Anul acesta aducem un erbicid foarte bun pentru cultura de rapiță, iar de anul viitor o să vină și alte produse. Menționez că produsele noi sunt în diverse stadii de dezvoltare și durează 12 ani până ajung un produs pe piață. Ritmul de a introduce substanțe noi este destul de scăzut pentru toate companiile, dar pot spune că noi suntem unii dintre fericiții domeniului, deoarece reușim să aducem produse cu totul noi.

Pe viitor, ne dorim apropierea de utilizatorul final al produselor noastre și vrem să ne mărim cota de piață“, a adăugat Laurențiu Gheorghiță, directorul de vânzări al companiei FMC România.

Ion Săvulescu, directorul tehnic al companiei FMC România, precizează că produsele companiei sunt de top. „În acest moment, la cereale păioase, unul dintre cele mai performante erbicide de pe piață este Omnera, un erbicid utilizat pentru buruienile cu frunza lată. La cultura de porumb, unul dintre cele mai bune produse aplicate înainte sau după momentul răsăririi porumbului pentru buruienile cu frunza lată și gramineele anuale este Successor TX, un produs care asigură o perioadă lungă de control al buruienilor. Un produs de ultimă generație este și Simax, un fertilizant foliar care ajută plantele să treacă peste partea de stres determinat“, a precizat Ion Săvulescu, directorul tehnic al companiei FMC România.

Almos & FMC

Gazda evenimentului a fost compania Almos, care a sprijinit realizarea acestei platforme FMC. Almos exploatează în județul Neamț aproximativ 4.000 de ha, din care anul acesta are ca structură de culturi: 400 ha de orz, 800 ha de grâu, 250 ha de rapiță, 800 ha de porumb, 120 ha de soia, 80 ha mazăre și 200 ha floarea-soarelui. Dar, cultura care le aduce cea mai mare satisfacție este sfecla de zahăr, cca. 860 de ha.

Alexu Molodoi, directorul tehnic al companiei Almos Agrorom, a precizat motivul colaborării cu firma FMC. „Este un eveniment tehnic, în care cei prezenți au putut vedea această vitrină de culturi agricole; mă refer aici la rapiță, grâu, orz, porumb și sfeclă de zahăr, pe care am aplicat strategii de protecție împotriva buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor, oferite de firma FMC. Am început să colaborăm cu aceștia deoarece au în portofoliu produse pentru cultura de sfeclă de zahăr care nouă ne aduc cele mai mari satisfacţii, respectiv Venzar şi Safari“, a adăugat Alexu Molodoi, directorul tehnic Almos Agrorom.

Ce spun fermierii?

fmc romania

La eveniment a luat parte și Florin Tanasă, fermier din comuna Belcești, județul Iași. Acesta exploatează o suprafață de aproximativ 750 ha, predominant cu cultura porumbului, dar și cu floarea-soarelui, grâu și soia. Acesta folosește cu încredere produse FMC deoarece spune că sunt produse premium și sunt accesibile ca preț. „Am folosit anul trecut erbicidul Omnera la cultura de grâu, Successor TX la porumb, precum și tehnologia Express la floarea-soarelui. Legat de evenimentul de astăzi mi-a atras atenția erbicidul Targa Max la cultura de rapiță“, a adăugat Florin Tanasă, fermier din Belcești, județul Iași.

Narcis Vrabie este un alt fermier care a luat parte la loturile demonstrative de la Dulcești. Acesta este din Cotnari, județul Iași și folosește produse de protecția plantelor de la FMC, începând cu anul 2012. „Momentan lucrăm 1.500 de ha, cultivate în mare parte cu culturi de toamnă, circa 800 de ha cu grâu, orz și rapiță. Am venit la prezentare să văd ce noutăți mai sunt. Am văzut că au prezentat un produs relativ nou, respectiv produsul Omnera, cu trei substanțe active, fluroxypyr, thifensulfuron metil și metsulfuron metil, produs pe care l-am folosit și eu în fermă, cu rezultate excelente. Spun că mi s-a părut eficient, ținând cont că anul acesta a fost o invazie de buruieni, fiind precipitații foarte mari în a doua perioadă a primăverii, iar culturile au avut de suferit din cauza aceasta și chiar ne trebuia un erbicid destul de puternic. Pe acesta l-am folosit la cultura de grâu. Alte produse mai folosim la floarea-soarelui, respectiv Express, iar la sfeclă de zahăr Venzar și Safari, cel puțin la această din urmă cultură acestea sunt erbicide cheie, de care nu te poți detașa“, a conchis Narcis Vrabie, fermier din Cotnari, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Reprezentanții companiei Syngenta s-au reîntâlnit cu fermierii, în județul Neamț, pentru a vorbi despre eficiența produselor de protecție a plantelor

Schimbarea a fost atuul care a stat la baza evenimentului, dedicat fermierilor, organizat pe 21 iunie 2019 la Traian, în județul Neamț, de compania Syngenta România. În prezența a sute de fermieri, evenimentul a fost structurat pe patru ateliere de lucru, dedicate protecției culturilor de cereale păioase, porumb, rapiță și floarea-soarelui.  

Schimbări climatice & legislative

În deschiderea evenimentului, Sergiu Staicu, director general Syngenta România și Republica Moldova, a vorbit despre schimbare, soluții și dialogul cu fermierii. Acesta a menționat produsele cu care compania Syngenta România răspunde schimbărilor climatice și legislative din ultima vreme. „Venind către dumneavoastră, mi-am dat seama de un lucru, că sunt câteva lucruri care sunt constante în viață, și primul care mi-a venit în minte, a fost schimbarea, pentru că mă uitam, în stânga și-n dreapta, pe câmpuri, și-n locul unde anul trecut era secetă și te rugai să plouă, acum apa băltea (...), se schimbă lucrurile, și asta e doar o schimbare, pe partea de schimbări climatice. Se mai schimbă lucrurile și în alte zone, respectiv pe partea legislativă, după cum știți, probabil foarte bine, produsele pe bază de neonicotinoide, nu mai sunt disponibile pe piața din Europa. O altă constantă, este partea de dialog, iar atunci când venim în fața fermierului, și avem un dialog cu acesta, vrem să înțelegem care sunt nevoile și provocările, astfel încât, să răspundem lor. Dar mai este un al treilea lucru, care pentru mine este constant în viață, este o vorbă românească care spune că "Omul sfințește locul", și când spun asta, mă refer la echipa Syngenta, dar și la fermieri, deoarece fără ei rațiunea noastră de a fi și a face, ceea ce facem, nu ar exista! Totodată, vorbeam de schimbările legislative, de produsul care înlocuiește neonicotinoidele, respectiv tratamentul la sămânță, Austral Plus. Acesta este singura soluție insecto-fungicidă pentru tratamentul la cereale, astfel încât, să ne putem proteja culturile“, a precizat Sergiu Staicu, director general Syngenta România și Republica Moldova.

După cuvintele de bun augur, rostite de către, Sergiu Staicu, directorul general Syngenta, a urmat vizitarea atelierelor, unde câte un specialist Syngenta a oferit informații și noutăți celor prezenți în câmp.

Elatus Era, asigură o protecție fungicidă la cereale

Într-unul din ateliere am văzut soiuri de grâu Syngenta și un produs eficient pe partea de protecție la această cultură, prezentat de managerul companiei Syngenta, Gabriela Dragoș. „Avem patru varietăți de grâu, respectiv Ingenio, Illico, Moisson și Falado. Am ales să prezint soiul Falado, deoarece este un soi de grâu intrat pe piața noastră, în urmă cu doi ani, un soi foarte adaptat condițiilor de aici. Acesta se pretează foarte bine zonelor cu mai multă secetă și totodată vine cu un bagaj de toleranță la boli mai bun, deoarece are un strat de ceară protector, care îl ajută să aibă evapotranspirația mai redusă și o protecție mai bună împotriva bolilor. Anul acesta a fost un an de precipitații abundente, a fost și o presiune de boli, și atunci vorbim despre Elatus Era, un fungicid la care Syngenta a lucrat 19 ani, până când a fost adus pe piață, dar este fungicidul, care se pretează pe noul standard, în materie de protecție fungicidă la cereale“, a punctat Gabriela Dragoș, managerul companiei Syngenta.

Austral Plus, insecticid unic pentru cultura de cereale

Tot la cultura de cereale, Bariș Uckesen,Baris Uckesen a directorul tehnic al companiei Syngenta, a prezentat  unica soluție pe piață, pentru tratamentul semințelor de cereale, insecto-fungicidul Austral Plus. „Spunem că este unic pentru că suntem singurii care venim cu un ready-mix, către fermieri, pentru tratamentul semințelor. El va oferi o protecție completă, atât împotriva bolilor, cât și a dăunătorilor din sămânță și sol. În Austral Plus avem două substanțe active, fludioxonil și teflutrin, iar tehnologia noastră ne-a oferit ocazia să putem face o singură moleculă perfectă, care să îmbine cele două substanțe. Fludioxonilul este un fungicid, care controlează foarte bine principalele boli cu transmitere prin sămânță și sol (Fusarium spp., Septorioza și Mălura comună), iar cea de-a doua substanță activă din Austral Plus este teflutrin, care combate cu succes cei mai importanți dăunători pentru sămânța de grâu,  Agriotesul și Zabrosul“, a menționat Bariș Uckesen,Baris Uckesen a directorul tehnic al companiei Syngenta.

Elumis & Calaris Pro, eficiente împotriva buruienilor

Unul dintre atelierele pe care împreună cu fermierii l-am vizitat a fost cel dedicat culturii de porumb, unde Ionuț Nae, reprezentant al departamentului de marketing la cultura de porumb, a vorbit despre produsele de protecție aplicate hibrizilor de porumb, cultivați pe platforma demonstrativă de la Traian. „Hibrizii de porumb au fost semănați în două densități, sunt hibrizii noștrii Artesian, lansați începând cu anul 2018, dar și o parte din hibrizii lansați anula acesta, și  cei care, vor putea fi comercializați, începând cu anul 2020. Pe partea de protecție la porumb avem soluții, începând din preemergență până în postemergență tardivă. Întotdeauna, recomandarea noastră este să se aleagă produsul, în funcție de spectrul de buruieni. Ca și produse, avem un portofoliu complet, începând din preemergență, vorbim despre clasicele erbicide, Dual Gold și Gardoprim Plus Gold. De altfel, avem două soluții pe care le propunem, în partea de tehnologie a culturii de porumb, vorbim despre o soluție deja cunoscută pe piață, Elumis, care poate fi aplicat din perspectiva de 2 frunze până în stadiul de 8 frunze, și care conține ca substanțe active, mesotrione și nicosulfuron. Aceasta este una din cele mai sigure soluții pe partea de postemergență, din perspectiva combaterii integrale a buruienilor. O a doua soluție pe care Syngenta o propune, începând cu anula acesta, este Calaris Pro, un erbicid nou-nouț, care are în compoziție două substanțe active, mesotrione și terbutilazin, vorbim și de această dată despre o fereastră de aplicare, care pleacă din preemergență până în stadiul de 8 frunze al culturii de porumb“, a punctat Ionuț Nae.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Ziua Câmpului ALMOS, un real succes

Miercuri, 5 iunie a.c., la Dulceşti, în județul Neamț, s-a desfășurat cea de a XI-a ediție a "Zilei Câmpului ALMOS", eveniment care reprezintă deja o tradiție între fermierii din zonă și firmele partenere, cu privire la tehnologia modernă aplicată de Grupul Almos România, pe loturile demonstrative, care au ocupat o suprafață de aproximativ 10 hectare.

Loturile demonstrative de la Dulcești

Per total, Grupul Almos lucrează aproximativ 4.000 ha, pe raza a șase comune din județul Neamț, dar la Dulcești vitrina de prezentare a cuprins o suprafață de aproximativ 10 ha, iar cei prezenți au avut ocazia să participe la o prezentare a loturilor demonstrative de rapiță, grâu, năut, phacelia, lupin, mazăre, bob, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, dar și a unor tehnologii aplicate pentru protecția plantelor la aceste culturi. „Suntem în câmp, chiar dacă condițiile meteo sunt nefavorabile. Aici, la Dulcești am pregătit această sărbătoare, încă din toamna anului 2018 (...), practic avem o vitrină cu mai multe culturi; din toamnă am înființat cultura de rapiță și cereale păioase, iar în primăvară, culturile fixatoare de azot, aici mă refer la mazăre, soia, năut, bob, linte și phacelia. Pe toate aceste culturi am aplicat diferite strategii de combatere a bolilor și dăunătorilor, de la toate firmele, care oferă inputuri pentru agricultura românească. În plus, ca să faci agricultură performantă ai nevoie și de utilaje, de aceea avem toată gama de mașini, începând de la semănat până la recoltat. Ieri, a plouat la locul de desfășurare a evenimentului și din păcate nu am putut aduce toate utilajele și să le expunem pe această platformă, dar firmele care oferă utilaje au oferit astăzi, fermierilor din regiunea Moldovei, prospecte și materiale despre utilaje și mașini agricole, necesare pentru a face agricultură performantă“, a subliniat Alex Molodoi, directorul tehnic al firmei Almos Agrorom.

România are potențial uriaș, pentru a realiza proteina vegetală

Ca și noutate, anula acesta, Grupul Almos România s-a axat pe culturile fixatoare de azot. „5 % din suprafața terenului trebuie cultivată cu culturi fixatoare de azot; pe aceste suprafețe nu ai voie  să erbicidezi și nu ai voie să faci nici un program de protecție, începând de la semănat până la recoltat. Soia și mazărea sunt culturi importante, deoarece lasă solul îmbogățit în azot, aduce un aport de 100-120 de kg azot, pe care-l fixează din atmosferă, prin nodozități, plus creează un spor de producție de 1.000-1.500 kg, de exemplu la cultura care urmează după soia. De altfel, cum să facem proteină vegetală în România și să nu mai importăm soia modificată genetic, este un subiect, care ar trebui dezbătut la toate sesiunile de comunicări științifice, deoarece România are potențial, chiar unul uriaș, pentru a realiza proteina vegetală“, mai adaugă Alex Molodoi, directorul tehnic al firmei Almos Agrorom.

Produse pentru protecția plantelor, unice pe piață

Partenerul oficial, în ultimii ani, pentru organizarea acestui tip de eveniment este Grupul Adama, care a fost prezent cu tehnologii pentru toate culturile înființate în câmpul Almos. Iulian Popovici, directorul regional Adama Agricultural Solutions, pe zona Moldovei, ne dă mai multe detalii, despre companie și produsele aplicate pe platforma de la Dulcești. „Noi avem un parteneriat îndelungat cu compania Almos, de peste zece ani, dar de doi de când sunt director regional la Adama, am reușit să devenim sponsori și parteneri oficiali ai evenimentului. Ca și companie, Adama este din anul 1992 prezentă în piața de agribusiness din România și în peste 100 de țări din Europa. În ultimii trei ani am reușit să creăm formulările noastre de produse, pe care alte firme nu le au pe piață, cum ar fi Kantik 450 EC, un fungicid pentru cereale, pe bază de procloraz, fenpropidin și tebuconazol; erbicidul Sulcotrek 500 SC este un alt produs, pentru porumb, pe bază de sulcotrione și terbutilazina“, spune Iulian Popovici, directorul regional Adama Agricultural Solutions.

Mavrik 2F, un insecticid prietenos cu albinele și cu apicultorii

Pe platforma din acest an, reprezentantul companie Adama a venit cu două culturi, respectiv cea de cereale păioase și de rapiță, la care consideră că sunt lideri de piață. „La cultura de cereale păioase, am încercat să venim, pe partea de protecție cu două fungicide, Kantik 450 EC și Zakeo Xtra; cel din urmă este a doua denumire a lui Amistar Xtra 280 SC, un produs renumit în piața din România a companiei Syngenta, care de anul trecut este în portofoliul nostru; produsul este pe bază de ciproconazol și azoxistrobin, și îl recomandăm fermierilor, atât la cultura de cereale păioase, cât și pentru cea de floarea-soarelui și rapiță. Pe platformă, acest produs a avut un rezultat extraordinar de bun, vizibil pentru toți participanții la acest eveniment. Plus de asta, suntem considerați numărul unul, în tot ceea ce înseamnă produse de protecția rapiței, începând chiar din toamnă, din faza de semănat până la intrarea în iarnă. În acest sens, erbicidul Sultan Top împreună cu Sultan 50 SC și Sultan Complet sunt produse omologate pentru rapiță, extraordinare de bune pentru buruienile dicotile. În completare, am  venit cu produsul Agil 100 EC, care este  cel mai rapid antigraminicid din piață, pentru samulastra de grâu, care știm că este o problemă în toamnă. În primăvară am intervenit cu Mavrik 2F, un insecticid prietenos cu albinele și cu apicultorii, ceea ce ne bucură, fiind unul dintre produsele acceptate de asociațiile de apicultori; se recomandă a se da la înflorit, fără a dăuna albinelor. În completare, datorită anului ploios, pe care l-am avut, am aplicat produsul Zakeo Xtra, care a dat rezultate extraordinare“, menționează Iulian Popovici, directorul regional Adama Agricultural Solutions.

...un pas înapoi, chiar pe tribuna de la Dulcești

Deținătorul Grupului Almos, Alfons Mosel, a profitat de această nouă ediție pentru a anunța că face un pas înapoi, chiar pe tribuna de la eveniment, lăsând-o pe fiica sa, Minnegard,  în a prelua în totalitate administrarea firmelor Almos. Acesta a anunțat retragerea din conducerea firmei, însă va rămâne consilier pe probleme de agricultură. „În calitate de administrator la firmele Almos, au fost vremuri mai bune, vremuri mai rele, iar de fiecare dată a fost mult de muncă, dar am fost mulțumit de munca depusă. Mulțumesc conducerii, angajaților și partenerilor pentru colaborarea pe parcursul anilor“, a conchis Alfons Mosel, fostul administrator al Grupului Almos.

Pe viitor va fi o agricultură intensivă și cu tehnologii moderne

Minnegard Mosel a participat la conducerea firmei aici, în România, permanent, însă nu atât de intensiv, cum va fi pe viitor, declară aceasta. „Mulțumesc tatălui meu pentru toată munca depusă în toți acești ani. O să fie un drum greu, dar mă bucur de această oportunitate, deoarece agricultura este o importantă ramură a economiei românești și văd multe posibilități de dezvoltare. Mă bucur de toate sarcinile, care mă așteaptă aici (...), va fi o solicitare, dar nu îmi este teamă. Am multă energie și vreau să merg mai departe! O să continuăm să ne dezvoltăm și să ne extindem, vrem să facem un rulaj mai mare de inputuri, mai multe prestări servicii, căutăm mai mulți clienți și parteneri. Pe viitor, o să arendăm și cumpărăm terenuri, deci ne vom extindem și o să continuăm mai departe cu o agricultură intensivă și cu tehnologii moderne. Legat de evenimentul de anul acesta, pot spune că a fost unul reușit, mai ales că au fost prezenți mulți fermieri. Întotdeauna, aceste evenimente sunt pozitive și benefice. De altfel, a fost o bună ocazie de a ne întâlni cu partenerii noștri și de a vorbi mai personal cu ei“, a declarat Minnegard Mosel, noul administrator al Grupului Almos.

Fermierii nemțeni își vor primi subvențiile...

Mihai Dorneanu, directorul executiv a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Neamț (APIA) a venit la eveniment cu două vești bune pentru agricultorii nemțeni. „Am demarat de câteva zile fluxul de autorizare pentru schemele cu plată în sectorul vegetal, iar în zilele următoare, fermierii care au accesat aceste scheme își vor primii subvențiile. De asemenea, tot în zilele următoare, vom efectua plata pentru subvenționarea accizei pentru motorină, aferentă trimestrului I 2019 (ianuarie-martie). Ca și activitate, în perioada imediat următoare, în luna iunie, desfășurăm activitatea de controale preliminare, ceea ce înseamnă că fermierii pot să-și facă unele corecții la cererea unică de plată, depusă în anul 2019, fără a suferi sancțiuni“, a precizat în cadrul evenimentului, Mihai Dorneanu, directorul executiv APIA Neamț.

Rapița, o cultură compromisă în Neamț

De la Direcția Agricolă Neamț (DAJ), Maricel Tălmăcel, directorul executiv a instituției a vorbit despre situația agricultorilor din județ, dar și despre cum se prezintă starea de vegetație a culturilor. „Dacă punem în balanță, ploaia a făcut mai mult bine decât rău, în sensul că, dacă nu ar fi plouat culturile de toamnă erau compromise, ori precipitațiile căzute în luna mai și aprilie, în județul Neamț se încadrează între 130 până la 220 litri/mp. După evaluările pe care le-am făcut, cerealele de toamnă vor avea producție comparative cu cele de anul trecut. Cu toate că, s-a întârziat la semănat, acum la nivelul județului, toate culturile sunt în sol, iar lucrările de întreținere s-au efectuat pe majoritatea suprafețelor. Singura cultură, care față de anul trecut suferă este rapița; anul trecut am avut 10.300 ha cultivate cu rapiță, acum după centralizare avem 4.600 ha. Sperăm că se vor opri ploile și vor lăsa culturile să se dezvolte, ca să le putem recolta în condiții bune“, subliniază Maricel Tălmăcel, directorul executiv a Direcției Agricole Județene Neamţ.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Cabanele de la Furcitura și stâna agroturistică

Silviu Bogdan Ardelean s-a reîntors în țară după 10 ani petrecuți în Marea Britanie, la poalele Ceahlăului, în anul 2018. Aici, acesta a construit o adevărată oază de liniște, care poartă numele de Cabanele de la Furcitura. În fapt, un complex turistic compus din trei cabane din lemn, puse la dispoziția turiștilor la Izvorul Muntelui, în județul Neamț. Pus pe treabă, nu s-a oprit aici, a cumpărat în jur de 120 de oi și a realizat în scurt timp o stână agroturistică. Până în prezent, investiția a ajuns la peste 35.000 euro din fonduri proprii, la care se mai adaugă încă o investiție de 10.000 euro într-o stână nouă.

La Izvorul Muntelui, Silviu împreună cu soția sa se bucură de liniștea și frumusețea naturii împreună cu turiștii care le calcă pragul. Întreaga zonă le încarcă bateriile și îi detașează de stresul zilnic deoarece simplitatea locurilor îi ademenește zi de zi. „La Cabanele de la Furcitura oferim cazare și încercăm să combinăm utilul cu plăcutul pentru turiștii noștri. Avem de toate, de la foișor cu grătar până la loc de joacă pentru copii și saună. De asemenea, avem doi cai pentru echitație, pe nume Pacă și Pastramă, doi ponei pentru copii, Samy și Dino, doi cai, Dochia și Cobal, și un Labrador, pe nume Oto. Fostul proprietar al cabanelor a construit o capelă mărișoară, ca o bisericuță, cu hramul «Sfânta Maria Mare», astfel că la data de 15 august ne-am angajat să sărbătorim în fiecare an acest hram“, ne spune Silviu.

Stână agroturistică la poalele Ceahlăului

cabane Neamt

Pe lângă animalele pe care le-am prezentat mai sus, în luna ianuarie, în mijlocul iernii, Silviu s-a hotărât să achiziționeze în jur de 120 de oi și să facă o stână agroturistică. „Totul a fost din scurt, nu am avut de ales, ținând cont că islazurile se dau în concesiune în primăvară (...), așadar a trebuit să cumpărăm oile în mijlocul iernii, ca să le putem anexa într-o asociație și să ne asociem pe pășune cu un consătean. Am avut la dispoziție o săptămână să construim un saivan, și să izolăm zona de maternitate pentru fătări. Practic, începând din luna ianuarie și până în luna mai pot spune că a fost o muncă titanică, luând în considerare că nu am avut contact cu oile niciodată și nu știam absolut nimic despre acest domeniu. Dar, împreună cu omul meu de bază, Petre, care este prietenul și mâna mea dreaptă, am îngrijit, muls și ajutat la fătat peste 100 de oi, fără a avea nicio noțiune despre această activitate. Între timp, am căutat ciobani și îngrijitori, m-am înțeles cu ei și ulterior am început construcția unei stâne moderne. Ținând cont de timpul scurt și de vreme, încă suntem în construcție. De la începutul lunii mai, oile au fost urcate pe pășune la munte, iar ciobanii stau în stâna veche. Tragem tare să terminăm stâna, cu fonduri proprii, mai ales că aceasta va avea absolut toate dotările, ca oricare stână din Vest, respectiv baie cu duș, panouri fotovoltaice, termoșemineu cu calorifere pentru serile reci, chiuvete cu apă rece și caldă“, mai spune tânărul.

Înainte de a achiziționa oile, acesta s-a documentat câteva săptămâni, iar în cele din urmă a ajuns la concluzia că pentru zona de munte cea mai bună alegere este Țurcana românească deoarece este o rasă rezistentă la intemperii. „Țurcana este de mai multe feluri, printre care Țurcana Oacheșă și Țurcana Brează. Se spune că Țurcana este «regina munților», iar Breaza este «prințesa țurcanelor». Noi avem mai multe oacheșe și câteva breze, dar suntem mulțumiți deoarece sunt niște oi masive și cu o bună producție de lapte. Poate și de aceea nu am stat pe gânduri și am cumpărat în jur de 120 de oi, 4 berbeci și un câine de întors oile, care ne-a impresionat pe toți cu istețimea lui. Practic, acest animal înlocuiește un om la băgat la strungă“, spune tânărul.

A lăsat Londra pentru frumusețile de aici…

cioban stana oi

În momentul în care Silviu s-a decis să facă o fermă a știut că cel puțin o parte din produse le va trimite la vânzare la Londra. „Primul transport de caș și urdă, dar și de alte produse tradiționale s-a vândut în 2-3 zile de când au ajuns acolo, în trei magazine românești. Cu toate că  acolo există cerere, sunt la început de drum și de aceea nu pot să fac față comenzilor. De aceea am decis să colaborez cu încă o stână și să îi ajut și pe cei de acolo cu desfacerea. Practic, de aici vine și povestea noastră (...), după 10 ani eu, și respectiv 15 ani soția petrecuți în Marea Britanie, eu fiind din Huși, județul Vaslui, ea din Timișoara, am decis să cumpărăm cele câteva proprietăți la munte. Noi aveam afaceri în Londra, respectiv o firmă de construcții, un magazin de măcelărie, o cofetărie cu brutărie și un salon de frizerie/coafor. Am decis să închidem firma de construcții, care aducea cel mai mare profit, și să ne retragem în România, să ne schimbăm modul de viață pentru că acolo aveam o viață haotică cu mult stres. Practic, am ales liniștea și frumusețea României în detrimentul banilor și succesului. În acest moment am rămas doar cu magazinele la Londra, fiind asociat cu fratele meu, cu care am muncit acolo, cot la cot pentru deschiderea și dezvoltarea lor“, mărturisește tânărul.

Legat de nutriția animalelor, în prima fază acesta a cumpărat câteva căpițe de fân din zonă, apoi a achiziționat un tir întreg de baloți rotunzi din zona Bucovinei. Mai mult de atât, oile fiind gestante a suplimentat cu grăunțe și furaje. Ținând cont că la vârsta de 19 ani a avut prima lui afacere, o minisecție de încălțăminte în sistem Iohn, apoi mai multe firme, acționând în domenii total necunoscute, o astfel de activitate nu îl sperie pe tânărul entuziasmat deoarece spune că, dacă îți dorești ceva cu adevărat, se poate. Trebuie doar voință și ambiție, mai ales că are și multe planuri pe viitor. „Ne dorim să construim un saivan cu condiții bune pentru iarna care vine, să mărim efectivul de animale la aproximativ 250 de oi, să facem o minispa cu piscină cu apă încălzită, un turn de observație cu binocluri, să achiziționăm telescoape nocturne și să facem un miniparc de aventură cu tiroliană“, a încheiat Silviu Bogdan Ardeleanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Turism

Un primar model... ține în frâu o stână de oi și o comună

În comuna Cândești, județul Neamț, o fermă de 1.000 de oi este ținută în frâu de State Daniel Gheorghe, primarul comunei. Fiica sa Alexandra vede un model în acesta și este mândră foc de omul care lasă pantofii de lac la primărie pentru cizmele de cauciuc de la stână.

Fermă de oi dintr-o pasiune

De câțiva ani, familia State se ocupă cu zootehnia. Capul familiei, Gheorghe, este ajutat de fiica sa, Alexandra, care susține cu mare drag pasiunea tatălui său. „Cu toate că noi avem două firme, una cu lemne și o alta cu o brutărie, în prima fază nici nu a fost vorba de așa ceva. Între timp, tatăl meu a ajuns primarul comunei, iar într-o zi acesta a cumpărat 100 de oi, apoi iar încă 100, și tot așa până am ajuns la 1.000 de oi și 50 de vaci. Practic, totul a început dintr-o pasiune a tatălui meu pentru aceste animale“, ne povestește aceasta.

Stand de brânzeturi în piața centrală din Piatra Neamț

„Nu prea aveam unde să ne vindem produsele, pentru că nu ne-am gândit că o să ajungem așa departe“, ne mărturișește Alexandra. Dar, în timp, aceasta a venit cu ideea să își deschidă un stand de brânzeturi în piața centrală din Piatra Neamț, cu lapte proaspăt și diverse produse, precum caș, burduf, smântână, cașcaval și telemea. „Totodată, vindem și în Bacău, unde distribuim săptămânal, în fiecare zi de miercuri. În ultima perioadă îmi scrie multă lume din Iași și Moinești, unde chiar am trimis produse și prin curier. Am avut persoane care au venit și cu copii la noi la stână și toți au fost tare încântați. Ne bucurăm că ne este apreciată munca“.

„Tatăl meu este cel care ține în frâu toată ferma! Astfel, după program își ia cizmele și se ocupă de tot... ar sta acolo până dimineață. Tot el se ocupă de tot ceea ce înseamnă hrana și tratamentele la animale. Avem și o moară, iar acolo le pregătește tot felul de furaje și amestecuri pentru că sunt foarte sensibile. În zona noastră, avem dificultăți să găsim forță de muncă pentru că nu am găsit pe cineva care să dorească să stea acolo permanent... oamenii vin și pleacă imediat deoarece este o muncă destul de solicitantă. De aceea, pentru a avea totul sub control, tata și-a făcut și o cabană la stână, iar pe timpul verii stă acolo și noaptea“, ne spune Alexandra.

Ferma State Candesti Neamt

2 litri de lapte = 5 lei

Aceasta consideră că este o investiție de viitor și mulți ar trebui să cumpere măcar o sticlă de lapte de la piață și nu din magazine. „O sticlă de lapte de 2 litri constă 5 lei, dar știi că bei ceva natural. Din păcate, în piață cei care cumpără sunt doar persoane care au peste 40-50 de ani, rar vezi persoane tinere cumpărând deoarece aceștea preferă supermarketurile.“

„Dacă te gândești la o investiție de genul acesta, trebuie să fii conștient că este multă muncă și că animalele nu știu ce este weekend, ele trebuie hrănite și îngrijite mereu. Sunt mulți cei care încearcă, dar le vând imediat. Noi nu renunțăm deoarece iubim aceste animale și de aceea vrem să ne facem un laborator și să distribuim în mai multe puncte. Ținând cont că acest lucru necesită mulți bani, momentan rămânem la stadiul acesta și sper... să nu îl mai apuce pe tatăl meu să cumpere, iar, în jur de 1.000 de oi“, conchide Alexandra State.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prepelițele, pastrama și ouăle marinate

Costin Constantin este un crescător de prepelițe din localitatea Zănești, județul Neamț, care de 17 ani se ocupă de această activitate. După atâția ani de trudă, crescătoria numără un efectiv de cca 500 de prepelițe din matcă, iar pe viitor acesta ne va aduce pe mese pastrama și ouăle marinate de prepeliță.

De 17 ani în slujba necuvântătoarelor

Crescătoria de prepelițe a lui Costin a luat viață în anul 2001 din necesitatea de a câștiga un ban cinstit, în urma pierderii serviciului. În acest moment are un efectiv de 500 de prepelițe, iar printre rase se regăsesc: Prepelița Japoneză, Auriu de Manciuria și Giganta Polară: „Primii pași în această activitate au fost făcuți prin achiziția unui incubator de uz gospodăresc și a unui număr de 150 de ouă de incubat, procurate cu mari eforturi de la un crescător cu experiență din județul Vrancea, iar în momentul de față, după 17 ani de activitate, crescătoria numără un efectiv de aproximativ 500 de prepelițe (matcă) din 3 rase: Prepelița Japoneză (rasă specializată pe producția de ouă), prepelița Auriu de Manciuria (o rasă mixtă ouă-carne) și prepelița de carne, Giganta Polară, care a fost importată de mine din Republica Moldova. Pe lângă prepelițele din matcă, creștem între 600-800 de pui pe serie din rasele enumerate, indiferent de anotimp. Clienții vin la noi ca la market deoarece asigurăm cuștile necesare confecționate 100% de noi, puii și prepelițele ouătoare, furajele și, ce este mai important, consultanță pe toată perioada colaborării.“

Hrana prepelițelor constă într-un furaj combinat realizat cu ajutorul unui doctor veterinar originar din Republica Moldova, momentan stabilit în județul Neamț, specialist în nutriție animală, adaugă acesta: „Nu folosesc un furaj intensiv, ci un furaj în sistem gospodăresc, bazat pe cereale de cea mai bună calitate. În momentul de față crescătoria mea produce aproximativ 350 de ouă zilnic, din care mare parte merg spre incubație, iar surplusul este comercializat spre persoane fizice care cunosc cu adevărat calitățile acestui ou minune,“ după cum ne-a declarat Costin Constantin.

Casă - masă - rasă

Datorită faptului că această crescătorie este axată pe producția de pui, apare de la sine un surplus de prepelițe care, împreună cu ouăle, satisface cerințele clienților din județul Neamț și chiar din județele învecinate. Și asta pentru că domnul Costin respectă trei reguli de bază: „Sunt bine cunoscute calitățile cărnii de prepeliță și ale ouălor, iar clienții nu întârzie să apară, din curiozitate, necesitate și chiar la indicațiile medicului. Prețul unui ou poate varia între 0,20 lei și 1 leu bucata, în funcție de cantitate, destinație, consum, tratament sau incubație. Clienții mei sunt informați ce tip de furaj folosesc și de aceea o parte din ei au renunțat la creșterea găinilor și au înlocuit în totalitate consumul oului de găină cu cel de prepeliță. Ușa crescătoriei este permanent deschisă oricărui potențial client sau curios pentru a verifica condițiile sanitar-veterinare și modul de creștere – furajare a acestor minunate păsări, care mie personal îmi place să le numesc «fabrici de făcut ouă» și, de ce nu, «fabrici de făcut bani». Pentru bunăstarea unei gospodării recomand actualilor crescători, dar și începători să respecte câteva reguli de bază: casă, masă, rasă (casă – condiții decente pentru creșterea prepelițelor; masă – hrană de calitate; rasă – alegerea rasei potrivite pentru necesarul familiei).“

prepelitele 1

Referitor la costurile înființării unei astfel de crescătorii, acestea pot pleca de la o sumă modică de 70-80 de lei, însemnând 150 de ouă de incubat, și pot merge până la câteva mii de euro. În funcție de banii investiți, profitul va veni mai devreme sau mai târziu: „Creșterea prepelițelor poate fi potrivită ca activitate anexă, pe lângă serviciu, sau ca activitate de bază și o recomand persoanelor dornice de a avea în permanență ouă proaspete și carne de prepeliță din producție proprie. Doar cine vrea poate găsi în propria gospodărie un colțișor cald pentru o cușcă cu cca. 40 de prepelițe, care va asigura o parte din necesarul de alimente zilnice. Cerințele pieței sunt din ce în ce mai mari, așa că toți cei care iubesc aceste păsări pot trece de la hobby la afacere. Ca în orice afacere, sunt suișuri și coborâșuri, dar odată cu trecerea timpului clienții fideli te pot ține pe linia de plutire sau chiar te pot ajuta printr-o bună recomandare. Tot ce a fost creat în cei 17 ani de activitate a fost doar cu resurse proprii din profit reinvestit și nu am apelat la niciun fel de împrumut, fonduri UE sau asocieri“, se confesează Constantin.

Noutăți culinare: pastrama de prepeliță și ouă marinate

Succesul reușitei pleacă din inimă și nu din buzunar, încheie Costin Constantin: „Rentabilitatea unei astfel de crescătorii poate merge până la 300%, dacă cuvântul muncă este înțeles în propriul său sens. Pentru această afirmație pot veni cu explicații financiar-contabile. În viitorul apropiat avem în plan dublarea numărului de păsări deoarece piața cere acest lucru, dar și crearea unor produse noi pentru clienții noștri. Astfel, în acest sens m-am gândit la pastrama de prepeliță, o rețetă la care încă mai avem de lucrat și testat, alături de ouăle marinate cu diferite ierburi aromate și chiar cu ulei de măsline. Gurmanzii știu ce vorbesc!“

Beatrice Alexandra MODIGA