cemrom iulie 2018
update 14 Nov 2018

Mangalița și Bazna, două rase care nu se lasă puse la colț!

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna se află în plină dezvoltare, chiar dacă pentru moment fermele de porci se află în fața unei grave amenințări.

„La ora actuală, în Registrul Genealogic sunt înscrise aproximativ 800 de animale pentru rasa Mangalița, din toate cele trei varietăți – blondă, roșu și burtă de rândunică – și 200 de exemplare din rasa Bazna“, ne-a spus Levente Balla, responsabilul de Registrul Genealogic al raselor și vicepreședinte al asociației. „La această dată încă este în desfășurare recensământul național al efectivelor din cele două rase, astfel încât aceste cifre desigur că vor mai suferi modificări“, a mai adăugat domnia sa.

De la câteva zeci de exemplare, la peste o mie

„Cel mai important de subliniat, este însă faptul că de la an la an creșterile sunt tot mai însemnate“, a punctat Ioan Rășinar, unul dintre fondatorii asociației și membru al echipei de conducere. După spusele sale, în urmă cu trei ani s-a plecat de la câteva zeci de exemplare, iar acum se vorbește despre sute. „Desigur că ne-a ajutat și existența unui cadru legislativ. Dar, referitor la acest aspect, ne-am fi dorit unele modificări, despre care, de altfel, discutasem încă din primăvară cu membri ai comisiilor de agricultură din Parlamentul României. După aceea a venit vacanța, iar acum, la începutul sesiunii, ni s-a spus că prioritatea este PPA, așa că trebuie să mai așteptăm!“, a mai adăugat el.

Cea mai mare problemă de care se lovesc crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna este lipsa unor abatoare pentru sacrificarea animalelor. Majoritatea abatoarelor se feresc să primească animale din această rasă. „De exemplu aici la noi, în județele Timiș și Arad, nimeni nu te primește. Cred că soluția ar fi să se înființeze un abator pentru Bazna și Mangalița pentru zona de Vest“, crede Ioan Rășinar.

Altfel, în mai multe zone din țară cererea este în creștere. „Oamenii ne caută și pe site-ul asociației, și la telefon. Avem liste de oameni care și-au rezervat deja câte un porc pentru Sărbători. Numai să fim sănătoși și noi, și porcii, că avem clienți“, mai spune fermierul care, la ora actuală, are 70 de scroafe și peste 200 de porci

Fermieri care și-au pus la punct inclusiv instalații de prelucrare a cărnii de Mangalița și Bazna se află și la Cluj, Sibiu și în zona de sud a țării, după spusele dlui Balla. „Deja a început să se contureze o separare între membrii asociației noastre. Unii dintre ei se ocupă de reproducție, de obținerea de purcei, în timp ce alții se ocupă de producție, respectiv de creșterea animalelor în scopul sacrificării și, unii dintre ei, al prelucrării. Putem spune că deja circuitul este închis chiar în interiorul asociației“, a precizat domnia sa. „Deocamdată mai avem nevoie de puțin marketing. Suntem abia la început și ne aflăm într-o nișă mică a sectorului de creștere a suinelor din România. Dar cu răbdare, cu pricepere, seriozitate și puțin sprijin suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm această activitate, deloc ușoară, de creștere a suinelor autohtone în conservare“, este convins vicepreședintele asociației.

Rentabilitate mai mică, dar calitate superioară

porci mangalita 6

De fapt, pentru mulți dintre crescătorii de porci din aceste rase, dincolo de componenta economică a activității lor, mai există și una sentimentală, după cum am constatat în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei.

Rentabilitatea la aceste rase este mai scăzută, inclusiv din cauza condițiilor de care au nevoie. Față de celelalte specii de porci, Mangalița și Bazna au nevoie de spații largi, exterioare și de hrană naturală ca să se dezvolte optim. Față de porcii din rasele comerciale, care ajung la 100 kg în aproximativ șase luni, cei din rasele autohtone au nevoie de până la 14 luni. Doar din aceste două motive se poate înțelege de ce carnea lor se vinde mai scump.

Pe de altă parte, și calitatea este net superioară. Dar este nevoie și de oameni care să fie de acord și să își permită să plătească suplimentar pentru diferența de calitate. Altfel, toată munca unor fermieri care nu vor să fie de acord cu afirmația unui mare crescător care este de părere că „istoria a pus aceste rase la colț“ rămâne doar un hobby costisitor.

„Biosecuritatea e ca un pahar cu gura-n jos!“

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), până acum, din fericire, nu s-au înregistrat cazuri la porci din aceste două rase. „Fie porcii sunt mai rezistenți, fie crescătorii sunt mai conștienți. Dar eu cred că este vorba despre oameni“, e de părere Ioan Rășinar.

„Părerea mea este că, în ceea ce privește PPA, principalul vector nu este nici mistrețul, nici altcineva, ci omul. Cum poți să fii atât de inconștient încât, ca să nu îți tai porcii, îi muți în alt județ, ca să nenorocești mai mulți? Eu cred că împotriva PPA ar trebui să lupte de la ultimul crescător până la președintele țării. Ministerul de Interne ar trebui să păzească drumurile ca nimeni să nu poată plimba porcii dintr-o parte în alta, așa cum s-a întâmplat. Cei care cumpără porci n-ar trebui să cumpere decât animale crotalizate, controlate, din surse de încredere. Apoi, în ferme biosecuritatea trebuie să se respecte, nu să fie doar o vorbă pe hârtie!“, consideră crescătorul.

„Știți cum e cu biosecuritatea ? E ca un pahar cu gura în jos. Nimic nu intră în el. Dar dacă bagi dedesubt ceva, o mână murdară, atunci gata biosecuritatea. Așa și în ferme, dacă omul intră și iese oricum, gata! La mine în fermă, de exemplu, la intrare și la ieșire se face dezinfecție. La fiecare zece zile adăposturile, locurile de hrănire se dezinfectează, fără nicio excepție. Locul în care ies animalele este împrejmuit cu garduri electrice, așa că nu intră niciun animal din afară“, explică și mai amănunțit fermierul

Apoi revine cu concluzia: „În orice caz, omul este de vină. Dacă își plimbă animalele, așa, fără niciun control, fără niciun certificat sanitar-veterinar, dintr-un județ în altul, vă dați seama unde putem să ajungem, Doamne ferește?“

Alexandru GRIGORIEV

Modificări în legislația pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa

În Ședința Guvernului din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care modifică Hotărârea Guvernului nr.9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc" și stabilește unele măsuri de aplicare a acesteia.

Având în vedere importanța schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc, precum și numărul însemnat de fermieri care dispun de resurse furajere și doresc să crească porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, a fost luată decizia ca această schemă să fie permanent deschisă pentru înscriere, luând în considerare faptul că, pe parcursul Programului crescătorii pot deveni furnizori, iar în consecință, prin proiect se creează cadrul juridic pentru o astfel de înscriere.

În consecință, furnizorii de purcei, crescătorii de porci şi procesatorii/alte persoane juridice, în baza cererii, pot solicita înscrierea în Program, pe toată durata de desfășurare a acestuia, cu condiția ca cererea de plată și documentele însoțitoare să se depună cu respectarea termenului prevăzut, dar nu mai târziu de 10 decembrie 2020.

De asemenea, prin acest act normativ se creează posibilitatea de a fi beneficiari ai schemei, pe lângă crescătorii care dețin exploatații supuse înregistrării sanitare veterinare sau supuse autorizării sanitare veterinare, și cei care dețin tipul de exploatații de animale supuse controlului sanitar veterinar.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2018, este de 4.600.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2018-2020, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţiile pentru agricultură județene şi a municipiului Bucureşti.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Prin Hotărârea Guvernului nr.9/2018, publicată în Monitorul Oficial nr.  39 din 16 ianuarie 2018, s-a aprobat schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc"

Pentru înscrierea în Program, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice, au avut o perioadă de 90 de zile, respectiv 16 ianuarie – 16 aprilie 2018.

La încheierea acestei perioade s-a constatat următoarea situație cu cei înscriși în registrele unice corespunzătoare: 223 furnizori, 28 procesatori și 3.410 crescători.

Sursa: madr.ro

Programul Bazna și Mangalița în județul Prahova

Programul de sprijin pentru crescătorii de porci, schemă de ajutor lansată în acest an, pentru intervalul 2018-2020, se află, și în Prahova, în linie dreaptă. Autoritățile agrare spun că a fost încheiată faza de pregătire și partea de documentație, iar în perioada următoare se va trece la livrarea gratuită a suinelor către fermieri, în condițiile prevăzute de HG nr. 9/16 ianuarie 2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc“.

Trebuie să spunem din capul locului că Prahova nu se află printre județele cu tradiție în creșterea vechilor rase Mangalița (de proveniență ungurească) și Bazna (rasă autohtonă). Ca urmare, dat fiind faptul că programul se dezvoltă în interiorul județelor, a fost destul de dificil să fie identificați fermierii care dețin efectiv matcă din rasa Mangalița, de exemplu. Până la urmă au fost găsiți șase furnizori (cea mai mare microfermă deține 10 scrofițe), dar și aici lucrurile au întârziat, fiindcă exemplarele nu erau înscrise în registrul genealogic. Directorul executiv al Direcției Agricole, dr. ing. Mita Enache, ne spunea că, la nivel județean, a fost nevoie mai întâi să fie constituită o comisie, formată din reprezentanți ai DAJ Prahova, Oficiului Județean pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“, care a parcurs toți pașii procedurali premergători înscrierii în registrul genealogic: deplasarea în teren, descrierea caracterelor de rasă, eliberarea către deținătorii de scrofițe Mangalița sau Bazna a unor adeverințe care să ateste deținerea unor exemplare din aceste rase și înscrierea în registrul genealogic.

42 de crescători declarați eligibili pentru program

Pentru a intra în acest program, inițial au depus cereri 87 de crescători, dar eligibili au rămas 42; ceilalți nu au depus toate documentele în termen de 90 de zile de la apariția HG nr. 9. Totuși, până în prima decadă a lunii mai niciun fermier din cei 42 nu a intrat în posesia purcelușilor pentru simplul motiv că furnizorii nu au dispus până la acea vreme de efectiv pentru livrare (purceluși în greutate de minimum 10 kg). Apoi Prahova nu a găsit acasă un procesator care să dorească să facă parte din acest program. Ca urmare, DAJ a trebuit să caute o firmă în județele limitrofe și a obținut colaborarea unei companii din Ilfov care s-a angajat să preia toată producția, să achite crescătorilor 11 lei/kg și plătească și serviciul de abatorizare, prestat de o unitate autorizată din Prahova.

Reamintim că la această schemă de ajutor participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei, crescătorii și procesatorii sau alte persoane juridice cu activități de prelucrare și conservare a cărnii. Programul constă în transmiterea către crescători a 2 până la 10 purceluși, obligatoriu în număr par, plătiți către furnizori de la bugetul statului cu 250 lei/animal; crescătorii, după ce îngrașă animalele până la minimum 130 kg (în viu), sunt obligați să vândă cel puțin 50% din efectiv abatoarelor și/sau procesatorilor incluși în circuit, diferența putând fi păstrată pentru consum propriu. Crescătorii pot livra și tot efectivul dacă doresc să nu oprească nimic în gospodărie. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor este 2018-2020, iar valoarea totală pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Maria BOGDAN

Perioada de înscriere în Programul de sprijin pentru rasele Bazna-Mangalița s-a finalizat

Până la data de 16 aprilie 2018 inclusiv, participanții la Programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, respectiv furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice, în baza unei cereri, au solicitat înscrierea în Program. Aceștia au avut la dispoziție o perioadă de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc. Astfel, la nivelul întregii țări, s-au înscris în Program 304 furnizori, 30 procesatori și 6.186 crescători.

Reamintim că în urma întâlnirii din data de 6 noiembrie 2017, care s-a desfășurat la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost agreate toate detaliile privitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească participanții la acest Program. La ședința condusă de ministrul Petre Daea, au participat experți ai Direcției Generale Politici Agricole, vicepreședintele ANSVSA, Laszlo Nagy Csutak, directorul general al ANZ, Iacob Lelior, președintele al Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, Alexandru Nagy, președintele Romalimenta, Sorin Minea precum și majoritatea crescătorilor de suine din rasele autohtone Bazna și Mangalița.

În aceeași întâlnire, s-a stabilit de comun acord că pentru un purcel livrat la o greutate de minimum 10 kg, valoarea corectă este de 250 lei/cap, preț care să acopere cheltuielile cu producerea și creșterea acestuia.

Cu privire la perioada de timp care trebuie să treacă de la data înțărcării când purcelul are 7 kg până la atingerea greutății de 10 kg fiind greutatea minimă de livrare, precizăm că, este nevoie de maxim 30 zile, ținând cont că, sporul în greutate la această vârstă este între 100 g – 150 g/zi.

Până la această dată, derularea Programului a condus la livrarea unui număr de 94 purcei de la 10 furnizori către 12 crescători, respectiv:

  • 4 furnizori din județul Sibiu au livrat către 4 crescători din același județ un număr de 38 purcei,
  • 1 furnizor din județul Hunedoara a livrat către 1 crescător din același județ un număr de 4 purcei,
  • 1 furnizor din județul Sălaj a livrat către 1 crescător din același județ un număr de 4 purcei,
  • 1 furnizor din județul Ialomița a livrat către 1 crescător din același județ un număr de 4 purcei,
  • 1 furnizor din județul Dâmbovița a livrat către 2 crescători din același județ un număr de 18 purcei,
  • 2 furnizori din județul Alba au livrat către 3 crescători din același județ un număr de 26 purcei.

Facem precizarea că un furnizor a livrat 80 de purcei în județul Buzău, în afara Programului, pentru material de reproducție.

Din cauza faptului că cele două rase erau pe cale de dispariție, materialul de reproducere identificat nu putea asigura o livrare imediată pentru toți cei care doresc să devină crescători ai acestor rase, dar se urmărește atent livrarea materialului biologic, astfel încât, în timp, să poată fi asigurată toată cererea de purcei pentru toți cei interesați.

Informații suplimentare

Hotărârea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc" a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 în data de 16 ianuarie 2018.

Ajutorul de minimis reprezintă purceii primiți cu titlu gratuit de crescătorii de suine care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, pentru aplicarea programului de susținere a producerii cărnii de porc din rasele Bazna și Mangalița, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică. Termenul până la care s-au putut realiza înscrierile în program a fost de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Sursa: madr.ro

Situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“ în Moldova

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să deţină exploataţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 şi maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract, să livreze minimum 50% din purceii primiţi cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap, să respecte structura raţiei furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică şi să deţină registrul individual al exploataţiei.

După aproximativ două luni de la apariția programului, în trei județe din regiunea Moldovei situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“, diferă de la județ la județ.

Iași

La nivelul județului Iași, până în prezent situația este astfel: „S-au înscris un număr de 185 persoane și doar doi furnizori de purcei Mangalița“, a precizat Roxana Florea, reprezentant comunicare DAJ Iași.

Bacău

La același program la nivelul județului Bacău s-au comunicat următoarele:  „Menționez că până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși. În schimb, avem un singur procesator înscris, cu 30 cap /porci și 96 de crescători cu 914 cap/ porci. Această situație nu este definitivă, deoarece se actualizează permanent până pe data de 16.04.2018“, a precizat Simona Barzaghideanu, Director Executiv DAJ Bacău.

Vaslui

Cu privire la situația din județul Vaslui vă aducem la cunoștință sintetic informațiile următoarele: „Până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși și niciun procesator, iar numărul crescătorilor înscriși este de 68 cu 612 porci solicitați“, a precizat ing. Gigel Crudu, Director Executiv DAJ Vaslui.

Atât furnizorii, cât  crescătorii și procesatorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la Direcția Agricolă Județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Beatrice Alexandra MODIGA

Startul Programului de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Prima livrare de purcei din rasele Bazna și Mangalița, realizată în prezența ministrului Petre Daea care s-a aflat în comuna Roșia, satul Nou, în județul Sibiu, în data de 6 martie 2018, s-a efectuat către un crescător de porci din satul Bradu. Purcelușii din rasele amintite au fost transportați de către procesatorul înscris în Program, demarând astfel programul guvernamental.

Programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel,  în comuna Bazna 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului.

Tot astăzi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

În cursul zilei de mâine, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de 4 purcei în județul Hunedoara de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa si sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare.

Sursa: madr.ro

Nea Marin te învață cum să obții 9.000 euro/an din creșterea porcilor Mangalița

Fost boxer de performanță, pasionat de cai și motociclete, un veșnic întreprinzător, Marin Constantin vede viața, de peste 20 de ani, doar din perspectiva crescătorului de animale. Zilele încep cu noaptea în cap, activitatea este trepidantă, pentru că mereu este ceva de făcut în fermă, iar grijile îi scurtează mai mereu nopțile. Totuși, ceea ce a reușit să facă de-a lungul timpului, numărul de animale la care a ajuns și planurile pe care le are îi dau suficient de multă satisfacție să pună suflet în continuare în ferma sa. Pentru că îl cunosc, pot să îl descriu, fără să greșesc, „mână de fier“ cu angajații și „pâinea lui Dumnezeu“ cu prietenii și apropiații.

Fermă în sistem gospodăresc

Gardul frumos al vilei impunătoare nu dă de bănuit că în curtea generoasă cresc sute de animale – cai și ponei, vaci, oi și capre, porci, păsări de curte (găini, rațe, bibilici) și „vreo 70 de struți“, cum afirmă nea Marin cu modestie. Cu excepția struților, mai toate animalele cresc în semilibertate. Atunci când vremea o permite viețuitoarele din fermă stau afară, chiar mișună nestingherite prin curtea neasfaltată din spatele casei. Libertatea de mișcare, dar și hrana cât se poate de sănătoasă, asigurată din resurse proprii, sunt secretul cărnii cu gust. Despre ferma sa, nea Marin spune că este un loc ideal pentru copii, care ar trebui aduși de părinți pentru a vedea animalele domestice în mediul lor natural, nu pe tablete sau telefoane. Bucuria de a vedea purceluși de o zi, de a se juca cu mieii sau de a călări un ponei sunt amintiri care le îmbogățesc sufletul și le rămân o viață. Experiențele acestea au o altă valoare față de orice joc interactiv din lumea virtuală.

Revenind la gospodăria din Bolintin, trebuie să vă spun ce m-a animat să fac acest drum. În primul rând, dorința de a afla direct de la un fermier cât de profitabilă este creșterea a două rase de porci – Mangalița și Bazna, dorite de mulți crescători mai ales după lansarea programului de susținere anunțat de autorități.

Așadar, să aflăm cine poate crește aceste două rase și ce eforturi presupun. Răspunsul... „numai dacă stați la bloc nu puteți crește acești porci. Dar un om care stă la țară, sau chiar la curte poate crește 3 până la 10 porci.

Mangalița se crește foarte ușor pentru că rasa aceasta crește atât în mediu natural, cât și în coteț. Oamenii gospodari ar putea crește 10 scrofițe, chiar în paralel cu un serviciu. La 10 porci nu are rost să te lași de serviciu. Hrana lor de bază este lucerna, porumbul, dar mănâncă orice, iarbă, buruiană, orice crește pe câmp. Eu îi cresc cu porumb, îi cresc ecologic, până și locurile le stropesc cu bălegar, nu există azot, pesticide la mine pe câmp“, declară Marin Constantin.

Dar trebuie să știți că, în lipsa concentratelor, creșterea este mult mai lentă. Mangalița sau Bazna nu ajunge la 120 kg în 6 luni, cum mai spun unii, ci după un an și jumătate.

140 de purcei îți aduc 42.000 lei/an

purcei mangalita

Vorbind despre rentabilitate, nea Marin, cum îi spune toată lumea, consideră că aceste rase sunt profitabile. „Cel mai bine se câștigă la valorificarea în viu. Să facem un calcul simplu: dacă ai 10 scrofițe și iei în considerare că fiecare face cam 7-8 pui pe care îi crește, la două fătări pe an (deși pot fi și trei) avem 140 de purcei. Niciun purcel nu se vinde sub 300-350 lei la vârsta de înțărcare (8-9 săptămâni), ceea ce înseamnă 42.000 lei, adică puțin peste 9.000 euro/an. Împărțiți banii ăștia la 12 luni și aveți un venit cât un salariu bun. La 10 scrofițe poți avea foarte bine și un serviciu.

Din ceea ce se încasează, jumătate reprezintă cheltuielile cu hrana și întreținerea, dar restul îi rămân omului în buzunar. Este un porc rezistent, nu cheltui pe tratamente. Sunt extrem de bine adaptați, nu au probleme la temperaturi extreme, dar au nevoie de apă la discreție. Eu îi țin în libertare, pentru că nu vreau să-i chinui. Cred că oricine îi poate crește, voință trebuie să existe.“

Dar, să ne înțelegem, oricine se traduce prin om harnic, „pentru că dacă ești puturos și te trezești la ora 10.00 nu faci nimic. Eu mă scol la 6.00, dacă se anunță ploaie, trebuie să-mi adun lucerna de pe câmp. Dar acum am 30.000 de baloți, nu mă plâng. Muncesc zi lumină. Cam așa stau lucrurile“, explică tot nea Marin.

Dacă cel mai bine merge valorificarea în viu, nici cea de sărbători când porcii sunt sacrificați nu este de neglijat. Prietenii, apropiații, familia și sătenii știu bine de unde să-și procure grăsunul în preajma sărbătorilor. „Ferma o țin în special pentru familia mea. Am o familie numeroasă, toți muncesc aici, de la cumnați, soră, frate, văr, nași. Toată lumea muncește la mine, fiecare își primește câte un porc de Crăciun, plus ce mai trebuie, necesarul casei. În plus, am foarte mulți prieteni care vin și cumpără de la mine“, îmi spunea satisfăcut nea Marin.

Argumentul forte pentru valorificarea porcilor Mangalița este carnea marmorată, împănată cum se mai spune, foarte fragedă și deosebit de gustoasă. Este adevărat că, față de alte rase, „are mai puțină carne, dar carnea raselor Duroc, Marele alb este fadă, nu se compară cu Mangalița. Niciodată nu o să fie untura de la rasele Duroc, Pietrain, Marele alb cum este cea de Mangalița. De aceea se tot vorbește despre această grăsime ca fiind bună, are colesterol bun, o poate mânca și un cardiac, și un diabetic. Dar, normal, dacă ai mâncat o friptură de porc nu este musai să mănânci și un tort, că e clar că te îngrași. Este o carne roșie, mult mai sănătoasă decât puiul, vițelul sau mielul“, ne lămurește fermierul.

În ferma de la Bolintin cresc cele 3 varietăți de Mangalița – cu păr blond, roșcat și negru sau burtă de rândunică. Porcii sunt înregistrați și au origine, după cum spune proprietarul. Dintre cele două rase, Mangalița domină efectivul, exemplarele de Bazna fiind în inferioritate numerică. „Am doar scrofițe Bazna, am ajuns la concluzia că se găsesc mai greu decât Mangalița. La început am procurat animalele din Ungaria, am găsit ceva și pe la Alba Iulia, dar vieruși îmi aduc la 2 ani doar din Ungaria. Pe de altă parte, dintre cele 3 varietăți de Mangalița, cea cu păr roșu are mai multă carne.“

La Bolintin cresc peste 150 de porci Mangalița

După ce a fost curtat și de autorități să participe la programul de susținere a celor două rase – Bazna și Mangalița, nea Marin este conștient că cererile pentru acești purcei vor crește, în perioada următoare, dar acest lucru nu îl pune în dificultate. În fermă sunt acum peste 150 de purcei, dar efectivul este în creștere pentru că zilnic au loc fătări. „În acest moment am 100 de scrofițe, anul acesta voi fi mai tare decât în anii trecuți și sunt convins că lucrurile vor merge foarte bine. Am văzut că se caută purceii și asta este foarte important. De când a ieșit domnul ministru Daea la televizor și a vorbit despre acest program, toată lumea vrea Mangalița. Oamenii chiar mă sună, mă întreabă tot felul de lucruri despre ei. Alții vin cu copiii să viziteze ferma și să știți că îi conduc frumos. Nu le iau niciun ban, îi primesc într-un spațiu frumos, amenajat și nimeni nu pleacă cu mâna goală, le dau câte o felie de brânză și câteva ouă și apoi vin singuri să cumpere. Când revin știu că de la mine pot cumpăra o brânză bună, o găină, ouă, iar pentru mine este un lucru foarte bun, pentru că scot cheltuielile și mai fac și ceva în plus. Așa reușesc să mă dezvolt.“

Și dacă tot vorbim de dezvoltare, planurile lui nea Marin includ o carmangerie, două magazine chiar la poarta fermei, unul cu produse proprii (carne, ouă, brânză) și altul cu pește. Dar pentru aceste obiective nu există un termen limită, ca într-o corporație, ci toate vor veni la timpul lor, dictat de ritmul firesc al dezvoltării în sistem gospodăresc. Față de anii trecuți am găsit în fermă 20 de maternități în plus și asta doar pentru că nea Marin a aflat că există cerere pentru purcei și se orientează repede. De altfel, strategia de dezvoltare are în vedere stagnarea numărului de sacrificări în perioada de Crăciun și creșterea numărului de purcei ce vor fi valorificați în viu.

Vedetele fermei, exemplare cu greutăți excepționale

Nu puteam pleca din fermă fără să văd mândria crescătorului – 3 porci de dimensiuni impresionante. „Este vorba de un Duroc, un porc de origine americană, care are vârsta de 5 ani și cântărește 500 kg, dacă nu chiar mai bine. Are o carne împănată, încă se recoltează sămânță de la el. Mai am un Landrace frumos, are numai 2 ani, este castrat, acum are 300 kg, dar va ajunge la 500-600 kg. Crește mai greu decât rasa Duroc. Cel de-al treilea, cel negru, este un Pietrain, are 350 kg și la fel, îl voi ține până la vârsta de 4-5 ani, să atingă 500 kg. Am eu o chestie, îmi place să am și ceva reprezentativ în fermă. Sunt mândria mea. Am vândut de-a lungul timpului porci la 500 kg. De regulă, rromii cumpără porci atât de mari“, se fălește nea Marin.

Pentru mine, o altă curiozitate a fermei a fost prezența mistreților care se plimbau nestingheriți pe lângă noi. Animalele au fost aduse pentru încrucișarea cu Mangalița. „La cererea unor prieteni am adus mistreți ca să-i încrucișez cu Mangalița. De-a lungul timpului am văzut că așa pot obține un porc cu mai multă carne și o calitate a cărnii (este roșie, gustoasă, dulce) mult îmbunătățită. Acum am 10 scrofițe, 3 masculi și 20 de purcei. Fiecare femelă face 6 până la 10 purcei. Mistrețul, chiar dacă este luat dintr-o fermă și domesticit, își păstrează manierele de mistreț. Unii sunt mai năzdrăvani și sar din padoc, dar alții au învățat să se comporte și stau liberi fără să atace“, își încheie prezentarea crescătorul de animale din Bolintin.

Patricia Alexandra Pop

Mangalița și… beznă!

Guvernul a adoptat recent o hotărâre pentru „susținerea crescătorilor de suine în vederea producerii cărnii de porc din rasele autohtone Bazna și Mangalița“. Inițiativă, lăudabilă de altfel, privită prin ochiul specialiștilor, ridică mai multe semne de întrebare privind cunoștințele de zootehnie, marketing şi industrializare a cărnii ale autorilor proiectului. Să prezentăm, pentru început, câteva informații legate de cele două rase autohtone.

Bazna este o rasă originară din zona Sibiului, răspândită în tot sudul Ardealului. S-a format în urma unor încrucişări nedirijate între scroafe de rasă Mangaliţa şi vieri de rasă Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna, utilizându-se şi consangvinitatea. Produşii rezultaţi, având însuşiri productive superioare rasei Mangaliţa, au fost apreciaţi de crescători, astfel încât populaţia hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul oraşelor Mediaş, Sighişoara, Sibiu şi Făgăraş datorită precocităţii şi prolificităţii superioare faţă de rasa maternă locală. În anul 1885 şi apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din Anglia, care au fost utilizaţi în scopul ameliorării şi omogenizării rasei Bazna, în curs de formare şi consolidare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire şi Sattelschwein. În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex. Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care s-au înfiinţat câteva nuclee de selecţie. Porcinele din această rasă sunt din tipul productiv mixt (carne-grăsime), de talie mijlocie, cu aspect negru cu alb în regiunea spetei. Greutatea optimă de sacrificare (125-135 kg) este atinsă la 9-10 luni. Rasa nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu.

Mangaliţa este o rasă veche şi bine consolidată genetic, specializată pentru producţia de grăsime, cu o carne gustoasă şi suculentă. Animalele din această rasă valorifică foarte bine resursele furajere ieftine. Rasa Mangaliţa provine din suinele primitive europene de talie mare, cu părul lung şi creţ (din Balcani), infuzată cu unele rase de origine asiatică aduse de către romani în Europa. Este o rasă specializată pentru producţia de grăsime şi are cinci varietăţi: blondă, roşie, neagră, cu abdomen de rândunică şi bariţ. În ţara noastră se creşte de peste 160 de ani, iar după alţi autori de cca 200 de ani (din anul 1803). Se creşte în efective reduse, în gospodăriile populaţiei, dar şi în unităţi de stat, din vestul şi centrul ţării şi mai rar în sud (Tulcea). Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creţ (prevăzut şi cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari şi semiblegi. Gâtul este scurt, gros şi musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării uşor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Şuncile posterioare sunt slab dezvoltate. Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare, iar scroafele, pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat. Este o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu și a produselor tradiționale. Nu este pretenţioasă la hrană, mulţumindu-se cu păşunea, unele fructe de pădure, dar reacţionează pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. În condiţiile unei diete controlate, are o valoare a grăsimii polinesaturate mai mare decât a raselor de porci crescute în sistem industrial. Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare faţă de celelalte varietăţi. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii şi în special a slăninei, iar carnea este potrivită pentru obţinerea unor produse tradiţionale. Consumul specific este de 5,5-6 kilograme de hrană, iar sporul mediu zilnic este de 450-500 de grame. După cum se vede, ambele rase sunt caracterizate de un spor mediu zilnic redus, Menționăm că în literatura de specialitate din Ungaria, unde mangalița este considerată tot „rasă autohtonă“, se arată că, în cazul acestei rase, greutatea de 130 kg se atinge în 11-13 luni. Aceeași sursă precizează că purceii înţărcaţi la vârsta de 8 săptămâni au greutatea de 6-8 kg. Facem aceste precizări pentru a arăta una dintre dificultățile de administrare a programului, așa cum este el încropit.

O scurtă analiză a Hotărârii de Guvern

Schema de ajutor se doreşte a fi una „de minimis“. Acordarea ajutoarelor de acest tip se face din fonduri naționale, dar, cum bine se precizează și în Capitolul 1 al documentului, nu se poate acorda dacă:

- cuantumul ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii de produse cumpã­rate sau puse pe piaţă;

- ajutoarele sunt subordonate utilizãrii produselor naționale în detrimentul celor importate.

În condițiile în care acest ajutor stabilește atât prețul de achiziție a purceilor, cât și prețul de achiziție a porcilor, iar rasele susținute sunt „autohtone“, credem că aceste două excepții de acordare a ajutorului de minimis pot constitui o problemă în procesul de aprobare de către UE a acestei scheme de ajutor. În ceea ce privește părțile implicate în derularea programului, considerăm că identificarea tuturor verigilor – ferma de reproducție, crescător, abator/procesator, ANARZ – este corectă și utilă, dar nu pare să fi existat o consultatre reală a acestora, ceea ce a și dus la crearea unei scheme ce nu este susținută de realitatea din teren. Vom prezenta mai jos câteva argu­mente. Documentul analizat stabilește greutatea purceilor incluşi în schema de ajutor la minimum 10 kg și maximum 12 kg. După cum am arătat, greutatea purceilor la înțărcare este de 6-8 kg, iar sporul mediu zilnic este de 450/500 grame. Ca atare, producătorul și procesatorul au 4 (patru) zile la dispoziție pentru a livra purceii la crescător.

- Prețul de 250 lei/purcel plătit producătorului

La o simplă căutare pe Internet putem vedea că purceii proveniți din aceste două rase sunt vânduţi cu 300-400 lei. Ca atare, această „subvenție“ nu încurajează producătorii, suma fiind mai mică decât cea obținută din piață, asta fără a lua în calcul impactul financiar al înregistrării exploatației, precum și al fiscalizării acestor venituri.

- Prețul de 11 lei/kg plătit crescătorului

Preţul este identic cu cel de piață din momentul actual, iar menținerea lui pe tot parcursul anului poate încuraja crescătorii. Chiar și cu un consum specific mult mai mare decât la alte rase, poate asigura un profit substanțial crescătorului.

Partea care revine procesa­torului:

- Asigurarea transportului de la producător la crescător și de la crescător la abator: un vehicul autorizat pentru transport animale solicită un preț de 5-6 RON/km, iar numărul de purcei de transportat este unul foarte mic, costul per kilogram devenind unul foarte ridicat.

- Prețul de 11 lei/kg este unul identic cu cel de piață și trebuie achitat într-un termen foarte scurt.

Aici mai sunt de menționat câteva aspecte:

- Nu există nicio bază de date cu abatoarele mici care ar putea gestiona acest tip de afaceri.

- Aceste rase se preteazã la procesarea unor produse tradiționale, cu timpi de măturare de peste 30 zile, timpul de recuperare a banilor fiind de cel puțin 60-90 de zile.

- Chiar și în aceste condiții, afacerea ar putea funcționa doar pentru abatoarele care au și secții de procesare și maturare tradițonală.

- Timpul de așteptare de „numai“ 7-10 luni până când purceii contractați ajung la greutatea de sacrificare

Am fi vrut să facem câteva precizări și privind implicarea ANARZ în acest program, însă respectabila instituție nu mai are site activ și nu știm dacă are personal disponibil și calificat. Cât despre generarea bazei de date în care să se administreze programul…

Clement LUPU

Program de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi a Guvernului.

La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care defășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:

a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică;

c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract;

d) să livreze minimum 50% din purceii primiți cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap;

e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică;

f) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii de porci solicitanți ai ajutorului de minimis, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe, înscrise în registrul genealogic;

b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare;

c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari,

b) să încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor,

c) să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap

d) să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice, pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Sursa: madr.ro

MADR va elabora un program pentru dezvoltarea raselor de porci Bazna şi Mangaliţa

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a întâlnit în data de 6 noiembrie 2017, cu reprezentanți ai crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița.

Alături de ministru, la întâlnire s-a aflat directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, dr. Ing. Iacob Lelior, precum și experți din cadrul Direcției Generale Politici Agricole, cât și reprezentanți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. În cadrul ședinței a fost prezentat un program de dezvoltare a raselor de suine românești prin creștere și multiplicare în regim tradițional - Bazna și Mangalița.

Cu această ocazie, crescătorii de suine i-au prezentat ministrului Petre Daea situațiile cu efectivele de porci de Bazna și Mangalița pentru a avea o imagine de ansamblu și a putea construi programul pornind de la date concrete. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va realiza în perioada următoare un proiect de act normativ pentru a crea cadrul legal în vederea implementării acestui program.

Programul este inițiat de către Agenția Națională pentru Zootehnie și se adresează fermelor de subzistență cu un efectiv de la minim 5 capete la 20 de capete și își propune dezvoltarea efectivelor existente de rase de suine aflate în conservare (Bazna și Mangalița), creșterea și multiplicarea grăsunilor în regim tradițional, realizarea unui ansamblu de exploatații specifice.

Un rol important în implementarea acestui program îl are Agenția Națională pentru Zootehnie care identifică producătorul, îl înregistrează în program, asigură livrarea grăsunilor, monitorizează activitatea, stabilește contractul cadru de livrare dintre producător și procesator, asigură încheierea contractului de achiziții de purcei.

Programul are ca scop creșterea efectivelor de scroafe de reproducție aflate în crescătorii de rase autohtone, Bazna și Mangalița, precum și creșterea producției de carne de porc din rasele menționate. Totodată, se dorește asigurarea necesarului de carne provenit de la aceste rase pentru sectorul de procesare.

Ionică Rășinar, un împătimit al raselor de porci autohtone

Dl Ionică Rășinar este un mai vechi prieten al revistei noastre. Domnia sa este un ardelean tipic: cumpătat și hotărât. Când își pune ceva în minte, dacă este convins că face bine ce face, atunci nici munții nu îi stau în cale. Nici chiar birocrația nu îl poate opri. Așa s-a întâmplat anul trecut, când a ridicat problema inexistenței unui cadru legal pentru creșterea și promovarea rasei de porci tradiționale Mangalița. S-a făcut luntre și punte, a mers peste tot unde a trebuit, a constituit o asociație. Acum Mangalița este o rasă recunoscută și există un Registru al Cărții de Rasă.

Porcul de Bazna se află pe cale de dispariție

Odată lucrurile intrate pe făgașul normal, dl Ionică Rășinar și-a pus energia în slujba răspândirii unei alte rase tradiționale de porci, odinioară foarte apreciată: Bazna.

Deocamdată a cumpărat patru scrofițe și un vieruș de doar o lună, cu certificat de atestare emis de Institutul de la Turda. La târgul AGROMALIM de la Arad a venit atât cu scrofițe de Bazna, cât și cu exemplare din toate varietățile de Mangalița: brună, blondă și burtă de rândunică.

După părerea domniei sale, rasa Bazna se află aproape de dispariție. În toată țara nu mai există decât vreo 50 de capete de porcine din această rasă care să posede și certificat de origine. Ele se găsesc în județele Albă, Cluj și, firește, Arad. Există doar patru fermieri care cresc această rasă. E adevărat că în destul de multe gospodării se găsesc metiși de Bazna, dar acest lucru nu îmbunătățește cu nimic situația.

Motivul pentru care s-a ajuns în această situație rămâne necunoscut. Dar faptul rămâne fapt și situația trebuie remediată.

Bazna si mangalita

Când există bunăvoință, se poate!

Față de anul trecut lucrurile s-au mișcat foarte mult și înspre mai bine, consideră fermierul. După publicarea unor articole și a unor emisiuni TV, guvernanții au venit în sprijinul crescătorilor de Mangalița ca rasă tradițională. Pe lângă înlesnirea creării Registrului de Carte de Rasă, au fost acordate și alte facilități sau au fost îndreptate unele prevederi absurde. Așa se face că a dispărut obligativitatea fermierilor de a deține câte o jumătate de hectar de pământ pentru fiecare purcel Mangalița, ca o condiție de acordare a subvenției. „Acum se vorbește de un program național pentru această rasă, în cadrul căruia să se acorde un ajutor de minimis pentru cumpărarea de scrofițe. Deocamdată nu s-a stabilit o sumă, dar important este că problema rămâne în actualitate“, consideră Ionel Rășinar. În cadrul unei întâlniri a ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu președintele Federației Crescătorilor de Porci Mangalița, s-a discutat și includerea în ajutorul de minimis și a unor fonduri destinate echipării fermelor cu garduri electrice și adăposturi în câmp. Este știut că o caracteristică a acestei rase este că, pentru a se dez­volta conform standardelor, cel mai bine se dezvoltă în semisălbăticie. Subvenția rămâne însă neschimbată, cel puțin până în 2020, fiind stabilită la 88 euro/scrofiță.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Dacă anul trecut dl Rășinar avea 12 scroafe Mangalița, acum are 40. „Toate sunt gestante, n-au fătat încă, dar purceii sunt deja vânduți. Este o cerere fantastică!“, destăinuie domnia sa.

Cererea depășește oferta

Recent, în urma discuțiilor avute cu ministerul, în programul pentru dezvoltarea rasei Mangalița a fost introdusă și rasa Bazna. Însă problema cea mai mare o reprezintă lipsa unor exemplare atestate, cu care să se poată (re)constitui cel puțin un nucleu de rasă. Chiar dacă există patru crescători în țară, majoritatea exemplarelor existente provin din aceeași linie. Prin consangvinizare s-ar produce degradarea rasei. De aceea este necesar un plus de atenție la selectarea exemplarelor pentru montă și la încrucișarea liniilor.

Rasa Mangalita roscata

Ca planuri pentru viitorul apropiat, fermierul și-a propus să își dezvolte ferma aflată la Lipova. Își dorește să ajungă la 100 de capete de Mangalița, blonde și burtă de rândunică, iar pe lângă ele să dezvolte, atât cât va fi posibil, și un nucleu de Bazna. Principala destinație a porcilor crescuți în fermă va fi reproducția. Dar, va exista și o linie de sacrificare. În jur de 40 de capete vor fi destinate tăierii, în preajma Crăciunului. „Oamenii se înscriu, din timp, iar când facem sacrificarea vin și iau animalul, fie porc, fie purcei la înțărcare. E o cerere mai mare decât putem noi acoperi“, spune fermierul.

Promovarea raselor tradiționale, ca manifestare patriotică

Ionică Rășinar recunoaște că motorul care stă în spatele acțiunilor sale este pasiunea. „M-am obișnuit cu aceste rase din copilăria petrecută în Munții Apuseni. Am o fotografie din anul 1965 cu porcul Mangalița pe care îl creșteam atunci în curte.“

Ca toți cei proveniți din zona Apusenilor, domnia sa se consideră un patriot, iar acesta este modul în care înțelege să-și manifeste patriotismul: prin creșterea și răspândirea raselor autohtone. „Am rămas surprins și mâhnit când am văzut că nu pot cumpăra Bazna cu certificat de origine. Asta m-a motivat să alerg și o voi face în continuare. Cu atât mai mult cu cât văd că Mangalița se mișcă foarte bine acum“.

Și, în fond, cine ar putea să îl contrazică pe Ionel Rășinar?

Porcul de Mangalița reprezintă o valoare, grație calităților pe care carnea sa le are. Compoziția grăsimii acestei varietăți de porc este izbitor de asemănătoare cu cea a grăsimii de somon. Iar soiul este unul tradițional românesc. Or, dacă nici promovarea tradițiilor naționale, indiferent în ce domeniu, nu e patriotism, atunci ce mai este?

Alexandru GRIGORIEV

Porcul Mangalița este și el un brand românesc

Mangalița și Bazna sunt două rase de porci despre care cei mai mulți dintre tineri, specialiști sau nu, nu mai știu decât din cărți și din povești. Asta cu toate că ambele rase sunt tradițional românești, iar odinioară erau foarte răspândite. Acum au devenit rarități, în ciuda calităților deosebite pe care o are carnea lor. Ionel Rășinar, un fermier din județul Arad, și-a propus să încerce schimbarea acestei situaţii.

Porcul cu carne de somon

După spusele specialiștilor, rasa Mangalița ar fi fost obținută pe la începutul secolului al XIX-lea de către crescătorii din nordul Transilvaniei și din Ungaria, prin încrucișarea unor rase locale de porci cu ruda lor sălbatică, mistrețul. A rezultat un hibrid viguros, ușor de crescut și care seamănă, ca aspect, mai degrabă cu mistrețul. Există trei varietăți: roșu, alb sau „coadă de rândunică“.

Cercetările recente au demonstrat că și carnea sa este destul de mult diferită de cea a porcilor din rasele comune, precum York sau Landrace. Conform analizelor, procentul de acizi grași nesaturați ajunge la 70%, la fel ca în carnea de somon sau uleiul de măsline. Carnea acestei rase este de culoare mai închisă și este apreciată pentru aspectul său marmorat, frăgezime şi suculenţă, date de grăsimea intramusculară, iar gustul, datorită nivelului redus de colesterol, aminteşte, mai degrabă, de carnea de mistreţ. Specialiștii în nutriție recomandă celor care suferă de boli cardiovasculare consumul de carne de porc din rasa Mangalița .

Din păcate, la noi nu se poate cumpăra din magazin!

Amintiri din copilărie cu Mangalița

Ionel Rășinar este un fermier care suferă foarte mult din cauza acestui aspect. „Eu am crescut în zona Munților Apuseni și pot să spun că practic am crescut cu acești porci. Dar, încet-încet, creșterea lor a fost abandonată“, își amintește domnia sa. Dar întâmplarea a avut grijă să aranjeze lucrurile într-un fel. Acum patru ani, umblând printre amintiri de familie, fermierul a găsit o fotografie realizată în anul 1965. În imagine se afla el, copil, alături de un porc Mangalița.

„A fost ca un impuls pentru mine. Atunci m-am hotărât să mă apuc de crescut porci din rasa asta.“ A cumpărat două scroafe și un vier din Ungaria, unde această rasă este foarte răspândită. I-a adus în ferma sa și a început să îi crească așa cum știa încă din copilărie. Adică mai mult pe pășune decât în cocină. „Trebuie crescut atât în padoc, cât și la pășune“, spune Ionel Rășinar. „Dacă nu e crescut la pășune, nu mai are aceeași calitate a cărnii.“

Ionel Rasinar j

Avantaje multe, dezavantaje minore

Creșterea porcilor Mangalița este oarecum diferită față de alte rase din mai multe puncte de vedere. Există avantaje și dezavantaje. La acest din urmă capitol, cel mai important este acela al câștigului lent în greutate. Abia după un an și jumătate, chiar doi, ajunge la 150 kg, greutatea optimă de sacrificare. Prin comparație, un porc din rasele obișnuite europene, crescut în fermă, atinge aceeași greutate în cca 6-7 luni.

Pe de altă parte, e un animal puțin pretențios. De la ruda sa sălbatică, mistrețul, a moștenit o imunitate ridicată la diverse boli. Nu este pretențios la mâncare, astfel că se hrănește și cu ghindă, jir, resturi de legume rezultate din îngrijirea grădinii, coji de pepene sau pepeni întregi, dovleci și tot felul de ierburi. În sezonul rece poate fi hrănit cu porumb simplu. Foarte important pentru fermieri este că nu are nevoie de nutrețuri speciale, combinate.

Din Europa, dar nu „european“

Caracteristicile acestei rase de porci, împreună cu modul deloc sofisticat în care crește, ar face-o ideală pentru micile ferme individuale. Și chiar sunt destui care ar dori să crească Mangalița, căci pe piață a început să apară o cerere care deocamdată nu poate fi acoperită. S-a format chiar și o asociație a crescătorilor de suine din rasele autohtone Bazna și Mangalița, cu sediul la Turda. Asociația ține un registru genealogic și poate oferi certificate de origine. Numai că, ca în orice domeniu, există o problemă: crescătorii nu pot primi subvenții. Ionel Rășinar ne explică ce se petrece: „Teoretic, în Pachetul 8, Măsura 10 prevede că se acordă subvenții pentru creșterea raselor locale în pericol de abandon. Așadar, ne încadrăm perfect. Condiția este să ai cinci scroafe pe care să le ții cinci ani. În această perioadă poți să le rotești. Deci, din nou totul este foarte bine. Numai că mai apare o prevedere, și anume că trebuie să ai câte o jumătate de hectar de pășune pentru fiecare scroafă, ceea ce este aberant atât timp cât pentru o vacă trebuie un hectar.“

mangalita IMG 0725 j

„La alții de ce se poate?“

Cei de la Asociație au făcut demersuri pe unde au putut să schimbe această prevedere, în sensul reducerii la o dimensiune rezonabilă a dimensiunilor de pășune. „Am vorbit și cu oameni de la Minister, și cu senatori și deputați, și cu cine s-a mai putut. Toți au răspuns că așa prevăd normele europene. Dar eu am constatat un lucru, și anume că atunci când oamenii din poziții de decizie nu cunosc o problemă se grăbesc să invoce normele europene“, spune dl Rășinar. „Eu mi-aș dori ca de acum cei de la MADR să ne vorbească mai puțin despre directivele europene și să ne ajute mai mult. Altfel o să pierdem aceste două rase, Bazna și Mangalița, și ar fi păcat, pentru că sunt ale noastre. De ce peste graniță, în Ungaria, sunt șase milioane de capete de Mangalița, iar la noi 6.000? Avem o țară în care avem toate condițiile să creștem așa cum trebuie porci din rasa aceasta“, își varsă focul fermierul.

Fără abatoare totul este degeaba!

Pentru anii următori, Ionel Rășinar își dorește să crească porci Mangalița și să ofere fermierilor doritori scrofițe pentru reproducție. „Eu zic că o să se rezolve la un moment dat problema asta cu subvențiile și atunci oamenii o să fie interesați. Rasa asta de porci trebuie crescută pentru copii și nepoți, căci este o carne sănătoasă. Ar fi mare păcat să se piardă, în loc să se înmulțească.“

Dar, ca fermierii mici și mijlocii să aibă un motiv în plus să crească porci, ar mai fi de rezolvat o problemă: aceea a abatoarelor. „Ordinul nr. 35/10 august 2011 prevede condiții mult prea severe pentru un abator. Eu cred că ar trebui simplificat, astfel încât fermele să poată avea abatoare proprii. Acum, în județul Arad există un singur abator, în care nu are acces toată lumea. Eu, de exemplu, am și magazin și restaurant, dar nu pot să vând acolo produse de la purceii mei Mangalița. Aceștia se vând pe bază de comandă și se sacrifică tradițional. În felul acesta nu se poate ajunge într-un circuit comercial normal. Eu cred că lucrurile ar trebui reglementate în așa fel încât fermierii să poată sacrifica animalele și să aibă acces la lanțul comercial. Altfel, totul este degeaba“, încheie Ionel Rășinar.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 38-39

Singura șansă pentru Bazna și Mangalița, fermele familiale

În aproape toate campaniile de promovare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 s-a amintit că unul dintre obiectivele lui este susţinerea crescătorilor de animale care au în grijă rase româneşti tradiționale. Pornind de la această premiză, ne-am propus să aflăm ce pregăteşte viitorul pentru două rase de porci, Bazna şi Mangaliţa, ale căror efective au scăzut până aproape de pragul critic. L-am invitat la discuţie pe domnul Mihai Cornea, crescător al acestor rase şi membru al Asociaţiei Crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna, organizaţie recent înfiinţată. Concluzia dialogului? Cel puţin până acum, realitatea din teren nu coincide cu realitatea de la tribuna oficială. În consecinţă, susţinerea despre care se vorbeşte ar putea să vină prea târziu, spune domnia sa, iar patrimoniul genetic naţional ar putea deveni mai sărac pentru că Mangaliţa, şi mai cu seamă Bazna,  sunt rase aproape pe cale de dispariţie.

Un nucleu de reproducție pur

Fără a avea ceva în comun cu zootehnia Mihai Cornea a hotărât totuşi să devină fermier. Şi nu orice fel de fermier, ci unul care şi-a asumat misiunea de a lupta pentru salvarea raselor rustice Mangaliţa şi Bazna. Potenţialul lor l-a convins să înceapă un proiect de la care nu aşteaptă obţinerea unor rezultate economice foarte mari, dar care îi oferă în schimb mulţumirea de a se alătura celor pentru care existenţa acestor rase străvechi contează. Aşa se face că în urmă cu doi ani a început în sat Șardu, județul Cluj construirea unei ferme de reproducţie şi selecţie Mangaliţa şi Bazna. Totul a început cu un drum în Ungaria și Serbia de unde a cumpărat primele 11 scrofițe și doi vieri Mangalița. Exemplarele de Bazna le-a cumpărat din țară după căutări asidue în mai multe județe. A reușit în cele din urmă să cumpere șapte scrofițe și un vier. Astăzi ferma construită de la zero pe un teren de 3.000 mp are un efectiv format doar din opt scrofițe plus un vier Mangalița și șase scrofițe plus un vier Bazna în rasă pură. Este un efectiv restrâns, însă nu intenţionează să aibă mai mult de 20 de scrofițe, câte 10 din fiecare rasă. Dl Cornea spune că proiectul l-a costat aproximativ 70.000 de euro şi că investiţia a fost făcută integral din fonduri proprii. Economic vorbind provocarea a continuat şi după finalizarea construcţiei fermei şi popularea ei. Investiţia nu a fost amortizată, despre profit nu poate vorbi încă, iar pentru a-şi menţine sustenabil businessul a trebuit să îl subvenţioneze cu bani obţinuţi din alte resurse. A reuşit până acum să vândă 10 scrofiţe și un vier din rasa Mangalița. Nu este simplu pentru că afacerea sa este una care se adresează celor care cunosc calitatea produselor obţinute din carnea de Mangaliţa şi Bazna şi crescătorilor care mizează pe tradiţie. Iar aceştia sunt tot mai puţini.

Avantaje şi dezavantaje

În pofida tuturor riscurilor economice, dl Cornea spune că Bazna şi Mangaliţa sunt rase la care fermierii români nu ar trebui să renunţe. Primele argumente în susţinerea acestei teorii sunt calitatea foarte bună a cărnii și grăsimii şi gustul lor extraordinar. Din experienţa sa a constatat că oamenii au început să caute aceste rase în special pentru două proprietăţi ale cărnii şi anume conţinutul în Omega 3 și colesterolul pozitiv. Un alt avantaj al celor două rase este tehnologia de exploatare foarte simplă. Sunt animale puţin pretenţioase, care pot fi crescute în semilibertate pe păşuni şi cu puţine furaje. Rasa Bazna nu necesită condiții speciale de întreținere și valorifică bine cele mai variate surse de hrană: pășune, rădăcinoase, cartofi, porumb, resturi menajere. Acesta este un porc rezistent, cu o prolificitate destul de bună, fată de regulă maxim 8 purcei. Mangaliţa este o rasă rezistentă la boli şi la condiţiile climatice mai puţin favorabile, valorifică foarte bine porumbul şi furajele produse în gospodăria ţărănească, iar femela fată în general 6-7 purcei. Şi totuşi, în competiţia cu alte rase de porci Bazna şi Mangaliţa pierd pentru că sunt animale care iau în greutate într-un timp mai îndelungat. Mangalița, spre exemplu, poate fi sacrificat la aproape doi ani când cântăreşte maxim 90 de kilograme, iar Bazna la un an și jumătate când poate atinge 130 kg. Însă valorificarea lor aduce un câştig semnificativ pentru că, spre exemplu, preţul kilogramului în viu la Mangalița este dublu faţă de cel al altor rase.

Nu putem fi toţi superindustrializaţi

Potrivit dlui Cornea, la momentul actual în România probabil că nu sunt mai  mult de 150 de exemplare de Bazna. Rasa este în cădere liberă şi fără eforturile crescătorilor este posibil ca aceasta să dispară chiar şi din rezerva de gene a ţării. Efectivele de Mangalița sunt ceva mai mari, dar multe exemplare sunt importate din Ungaria, o țară unde se practică infuzia cu Duroc. În contextul acesta, este posibil ca exemplarele în rasă pură să dispară. Ce soluţii ar putea fi avansate pentru salvarea celor două rase de porci? În primul rând, spune crescătorul din Cluj, este nevoie ca cei care sunt la „butoane“ să implementeze nişte legi care să sprijine într-adevăr rasele românești şi să redirecţioneze mai mulţi bani către acest sector. Apoi ar trebui să existe o conlucrare mai bună a oficialităţilor cu asociaţiile din teritoriu. Astfel ar putea vedea care este realitatea din teren, iar măsurile luate ar fi în acord cu ceea ce se întâmplă în ferme şi gospodării. „Deşi economic vorbind nu sunt rase de top, acestea rămân un simbol al zootehniei românești și trebuie păstrate în patrimoniul genetic. Mangaliţa şi Bazna nu sunt rase pentru industrializare, ci sunt porci care se pretează pentru creşterea în ferme familiale. De altfel faptul că nu putem fi toţi superindustrializaţi este singura şansă care le-a mai rămas acestor rase.“ Marjând pe această idee asociația al cărei vicepreşedinte este face demersuri la instituţiile statului pentru a se permite înfiinţarea şi funcționarea abatoarelor de fermă. Având o unitate de sacrificare, spune domnia sa, micii crescători ar putea dezvolta o afacere restrânsă ca dimensiune o afacere de nișă, dar care ar putea aduce profituri bune. Prin funcţionarea unor astfel de abatoare, ar dispărea nişte costuri suplimentare ale crescătorilor de animale, care au nevoie de o mașină autorizată cu care să ducă porcul la sacrificare, iar apoi de o altă mașină autori­zată cu care să fie adusă carcasa de la abator.

După șase săptămâni de la fătare purceii pot fi vânduți, prețurile lor pornesc de la 250 lei și pot ajunge la 500 de lei, iar cei interesaţi pot primi şi pedigree.

Mihai Cornea nu renunţă la speranţa că pentru Mangaliţa şi Bazna există un viitor în fermele familiale. De altfel s-a gândit și la omologarea unor produse tradiționale din carne de Mangaliţa autentice. De ce spunem autentice? Pentru că, în opinia sa, la câte produse tradiționale din carne de Magalița există pe piaţă ar trebui probabil să avem cel puțin de 20 de ori efectivele de acum.

Laura ZMARANDA

Prima ediţia a Festivalului "Mangaliţa" dedicat promovării acestei rase de porc

Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş organizează prima ediţia a Festivalului "Mangaliţa".

Potrivit organizatorilor, acesta este un eveniment unic la nivel naţional şi va consta într-o sesiune de comunicări pe teme de agricultură, concursuri gastronomice, degustări de produse tradiţionale şi o expoziţie, toate având ca principală tema porcul din rasa Mangaliţa. 

"Festivalul care durează trei zile este menit să promoveze rasa de porci Mangaliţa, parte a patrimoniului românesc. Vom avea şi o sesiune de comunicări ştiinţifice pe teme de agricultură tradiţională şi ecologică şi foarte multe informaţii legate de rasa Mangaliţa. Va fi o expoziţie, un târg de porci Mangaliţa, un târg de produse tradiţionale şi ecologice inclusiv preparate din Mangaliţa, iar pe toată perioada acestui festival va mai exista unul folcloric", a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş, Ioan Tătăran. 

Pentru a atrage interesul vizitatorilor, producătorii şi bucătarii prezenţi la eveniment vor face demonstraţii de preparare a frigăruilor, cârnaţilor sau a gulaşului, toate având la bază carnea de porc Mangaliţa. 

Unul dintre obiectivele evenimentului este acela ca producătorii să intre în contact direct cu cumpărătorii. 
Ioan Tătăran a precizat că, în urma unei analize solicitate Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti pe o bucată de slănină, a rezultă că ponderea acizilor graşi nesaturaţi este de 70%, aproape identică cu cea din carnea de somon. 

Festivalul "Mangaliţa" se deschide, vineri, în municipiul Baia Mare şi durează până pe 14 aprilie.

Sursa: AGERPRES

S-a înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Porci Mangaliţa

Dacă până de curând vorbeam despre porcii Mangaliţa ca fiind o rasă rustică a Europei, aflată în declin în România, apreciată doar de gurmanzii cunoscători ai cărnii marmorate, fragede şi suculente a acesteia, iată că în ultimul timp crescătorii de porci Mangaliţa au prins curaj şi fac front comun pentru a conserva şi promova potenţialul genetic al acestei rase.

Ambiţii măreţe

Anul trecut, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice (APPTE) din judeţul Maramureş, după câteva sesiuni de seminarii şi dezbateri avute cu cercetători, profesori, ingineri din domeniul zootehnic, hotăra înfiinţarea unei asociaţii care să reunească interesele tuturor crescătorilor de porci din rasa Mangaliţa. „Ideea înfiinţării unei asociaţii a crescătorilor de porci Mangaliţa rezidă din necesitatea unirii eforturilor proprietarilor de porci din această rasă pentru a o face cât mai cunoscută pentru calităţile gustative şi curative ale cărnii. De asemenea, este necesară o creştere a numărului de producători, precum şi a efectivelor“, a declarat Ioan Tătăran (foto), pre­şedintele APPTE. Aşa se face că, în primele luni ale lui 2013, este înfiinţată Asociaţia Crescătorilor de Porci Mangaliţa în care sunt înscrişi primii 20 de membri. Deşi cei peste 100 de proprietari de Mangaliţa din Maramureş deţin efec­tive mici de 2-4 capete, aceştia au înţeles că asocierea sub o singură titulatură le poate aduce mult mai multe beneficii decât ar fi reuşit să obţină singuri. „Scopul asociaţiei este de a putea valorifica mai uşor animalele şi de a avea capacitatea de negociere cu oficialităţile centrale, respectiv reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în vederea acordării de subvenţii pentru rasele autohtone. Dorim ca prin asociaţia noastră să luăm legătura şi cu crescătorii din celelalte ţări şi, totodată, să încercăm valori­ficarea cărnii împreună“, a mai spus Ioan Tătăran.

Străinii apreciază tot ceea ce românii trec cu vederea

Zona Transilvaniei era cunoscută cândva pentru numărul mare de porci Mangaliţa, iar slănina afumată şi jumările ardeleneşti din Mangaliţa erau bine cunoscute chiar şi peste graniţe. În timp ce România lăsa această rasă să decadă, considerând-o nerentabilă, ungurii şi austriecii câştigau teren, dezvoltând o piaţă pe nişa cărnii de Mangaliţa. În felul acesta, ţara noastră a pierdut şansa de a fi un exportator important de jambon de Mangaliţa, doar pentru că specialiştii noştri nu au ştiut să aprecieze „grăsimea de calitate“. Nicio problemă pentru europeni, ei ştiu să o aprecieze şi o achiziţionează cu bani grei de la unguri, deveniţi principalii furnizori pentru ţările occidentale, unde cererea a devenit tot mai mare în ultimii ani. Piaţă încă mai există, concurenţa nu este acerbă, iar nişa are un potenţial fantastic. Numai dacă ne gândim că la Paris, de exemplu, jambonul de Mangaliţa este o delicatesă ce se vinde cu circa 165 euro/kg. La fel ca şi carnea de vită din rasa Angus, carnea porcului Mangaliţa este apreciată de europeni pentru aspectul său marmorat dat de grăsimea intramusculară, gustul deosebit, frăgezimea şi suculenţa acesteia. Este adevărat că un porc Mangaliţa de doi ani cântăreşte 140 kg şi are pe spate un strat gros de grăsime de 11-14 cm. Însă carnea de culoare închisă, al cărei gust aminteşte de cea a mistreţului, conţine mult mai puţin colesterol decât carnea de porc din standardele europene, care doar optic pare să fie mai slabă. Stratul gros de grăsime de care s-au speriat românii i-a atras pe străinii care denumesc această rasă Uleiul de măsline cu 4 picioare, pentru conţinutul mare de acizi graşi nesaturaţi asemenea unor produse precum uleiul de măsline sau grăsimea de somon. Ferma austriacului Josef Göltl din landul Burgenlad furnizează materia primă pentru mari fabrici de preparate din carne, care aduc pe piaţă preparate faimoase precum jambon, lardo (o specialitate italienească din slănină) sau bacon. „Avem o colaborare strânsă cu firma Thum, pentru care abatorizăm porcii la cerere aici, în apropiere, la Parndorf. După aceea, uni­tatea de procesare a şuncii din Viena creează din carnea de Mangaliţa tot felul de delicatese“, a declarat Josef Göltl.

Noi însă vorbim din amintiri. Domnul Lazăr, proprietar a 7 porci Mangaliţa din judeţul Timiş, povesteşte că, pe vremuri, reţeta originală a salamului de Sibiu se făcea din carnea scroafelor de Mangaliţa.

După ce a pierdut startul, România speră să recupereze piaţa

La nivel naţional se estimează un efectiv de 30.000 de capete, însă maramureşenii au ambiţia ca prin muncă de lămurire, pliante, seminarii, conferinţe şi chiar festivaluri să atragă noi membri şi să sporească numărul animalelor la 20.000 de capete doar în judeţul lor. De asemenea, şi-au propus ca în viitor să realizeze un abator de capacitate mică şi chiar să exporte carnea şi produsele din carne de porc Mangaliţa.

Chiar dacă rasa în discuţie ajunge la 100 kilograme în 15 luni, în timp ce competitorii din rasele York, Landrace sau Marele Alb au o rată de creştere mult mai rapidă, având aceeaşi greutate în doar 6 luni, Mangaliţa compensează prin alte beneficii aduse omului. Fie că vorbim de Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat, această rasă rustică se poate creşte fără prea mari pretenţii la cazare şi masă, ceea ce se traduce în costuri de întreţinere mai mici faţă de alte rase, iar, „în funcţie de efectivul deţinut de fermier, afacerea poate deveni rentabilă din anul al doilea“, după cum spune Ioan Tătăran.

„Trebuie să recunosc că porcii mei Mangaliţa sunt foarte rezistenţi la condiţii climatice destul de aspre“, afirmă Josef Göltl, mândru fiind de turma sa din Austria, care numără 80 de capete de porci cu păr des. „Aceşti purcei, de exemplu, au fost fătaţi într-o noapte în care termometrele arătau temperaturi sub zero grade. Şi totul s-a întâmplat sub cerul liber! Acum deja aleargă prin zăpadă şi se cuibăresc să doarmă într-o «mână» de fân.“

Vechea rasă autohtonă a Europei şi-a demonstrat de-a lungul timpului adaptabilitatea, dovedindu-se uşor de domesticit şi cu o mare rezistenţă la boli şi stres, probabil mulţumită stratului consistent de grăsime care îl acoperă. Mai mult, aceste animale îşi pot procura hrana din natură, fără ca omul să intervină, iar purceii fătaţi sunt hrăniţi doar de scroafă timp de 8-10 săptămâni. După acest interval ei trec pe hrană normală, alături de porcii maturi. Singurul moment în care omul intervine în dieta acestor grăsuni este iarna, când se intervine cu cereale, cartofi, fân şi trifoi uscat. Dacă le asiguraţi şi un spaţiu suficient pentru a se răcori în noroi pe timpul verii, vor fi foarte fericiţi.

Performanţele rasei:

- Prolificitate: 6-7 purcei;
- Spor mediu zilnic: 400 grame;
- Consum specific: 5,5-6 kg;
- Procent de carne: 45%;
- Raport carne grăsime: 1,1/1.

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

O comoară uitată: rasa de porci Mangaliţa

Procesatorii mari din industria cărnii nici nu vor să audă de Mangaliţa. Pe piaţă însă carnea de Mangaliţa este la mare căutare la târgurile de produse tradiţionale, dar şi în hipermarketuri, mai ales că tot mai mulţi români au aflat de calităţile acestei rase de porci: carnea nu conţine toxine, are conţinut scăzut de apă şi calităţi gustative deosebite. În plus, grăsimea de porc conţine Omega 3 (acizi graşi nesaturaţi) la fel ca şi grăsimea de somon, fiind recomandată în alimentaţia persoanelor cu boli cardiovasculare. Mulţi numesc acest porc şi „uleiul de măsline cu patru picioare“ pentru calităţile sale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS