reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2022

Karakul, vedeta târgului de la Popăuți

În perioada 30 aprilie – 1 mai a avut loc la Botoșani cel mai mare târg agricol din Regiunea Moldovei, organizat de Moldoovis și Stațiunea de Cercetare Popăuți. Ediția a XIV-a a Târgului Expozițional de Ovine și Pielicele Karakul, Taurine și Produse Tradiționale a început cu deschiderea oficială a muzeului „Karakul de Botoșani“ din cadrul Stațiunii de Cercetare Popăuți. Evenimentul a reunit cei mai importanți fermieri, producători, procesatori și crescători de animale din județul Botoșani.

Karakul, cea mai veche rasă din lume

Profesori universitari, cercetători, reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, directori de instituții din domeniul agricol și fermieri din județul Botoșani au venit pentru a asista la deschiderea unui muzeu unic. După tăierea panglicii, Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, a făcut o prezentare a muzeului și le-a vorbit celor prezenți despre varietățile de culoare care au fost omologate și care urmează a fi omologate, le-a arătat obiectele folosite în urmă cu zeci de ani în cercetare și le-a prezentat unele produse realizate din pielicele.

„Nu se plătește nicio taxă la intrarea în muzeu pentru că noi ne dorim ca această rasă să fie cunoscută la nivel regional, național și european. Îmi doresc ca acest muzeu să fie într-un circuit turistic, avem chiar și un ghid care va prezenta toată istoria rasei Karakul de Botoșani și a activității de cercetare“, a specificat Ionică Nechifor. Karakul este considerată a fi cea mai veche rasă la nivel mondial, aceasta fiind descoperită în anii 1400 înainte de Hristos.

„Începând cu anul 1880 rasa Karakul depășește granițele locului de formare și consolidare și ajunge în Rusia, Ucraina și Basarabia. În 1902 ajunge în Germania, în 1907 în Namibia, în 1911 în Austria. În 1910 ajunge în România prin eforturile depuse de specialiștii de la vremea respectivă“, a mai adăugat Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de la Popăuți.

inaugurare muzeu popauti12

După vizitarea muzeului a avut loc un workshop despre dezvoltarea agriculturii și, în special, a sectorului zootehnic la care au fost prezenți și Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Florinel Bîrcă, directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie, și reprezentanții Academiei de Științe Agricole și Silvice. Au fost organizate și o demonstrație de tuns oile, o paradă a berbecilor din rasa Karakul de Botoșani, precum și o prezentare de utilaje agricole de ultimă generație.

O rasă cu șase varietăți de culoare, unică în lume

Directorul stațiunii a ținut să precizeze că rasa Karakul de Botoșani este o creație a Stațiunii de Cercetare Popăuți și are șase varietăți de culoare. „Nu există în lume o altă rasă cu atâtea culori, eu unul nu știu. Este o rasă unică la nivelul mondial atât ca paletă de culori, cât și în ceea ce privește însușirile sale calitative.“

Un moment special a fost concursul berbecilor de rasă în cadrul căruia câștigătorii primelor locuri au primit câte un sac de furaje și suma de 250 de lei. Premiul al III-lea l-a primit Ion Agafiței din județul Vaslui, premiul al II-lea a ajuns la SC AgroFruct Iași, iar premiul I la Nechifor Ionela Claudia.

Grădinaru Romică din Darabani, județul Botoșani, a fost cel care a susținut „cursul de tuns oi“ pentru cei curioși, activitate cu care se ocupă de aproape 16 ani în Spania.

inaugurare muzeu popauti11

„Avem în județul Botoșani 16.000 de oi pe care le tundem“, ne mărturisește tânărul. „Eu am lucrat în Spania, iar acolo lâna tunsă de la o oaie costă în jur de trei euro. Ulterior lâna ajungea în China. La noi se mai folosește ca izolație pe stâne, dar cea mai mare parte se aruncă. Prețul tunsului unei oi costă în jur de 8 lei.“ Aparatul de tuns este compus dintr-o mașină de tuns cu furtun, mai spune botoșăneanul, care ne-a și arătat cum se tunde o oaie. „Se prinde oaia, cu o mână o ținem, prima dată tundem pieptul, apoi picioarele din spate și șoldurile și coada. Imediat după ce tundem capul, tundem gâtul. În județul nostru nu există nicio stație unde să se depoziteze lâna sau vreun centru de colectare. Pentru că fermierii nu pot vinde lâna, o aruncă. În ceea ce privește cantitatea de lână obținută de la o oaie, aceasta diferă de la animal la animal și variază între 2 și 2,5 kg. Dacă oaia este mai mare se obțin și 3 kg“, încheie Romică Grădinaru.


  • „La târg am avut o zi a dezbaterilor pe teme agricole cu fermieri din regiunea Moldovei la care au răspuns demnitarii invitați. Agricultura contează, este o prioritate a județului Botoșani și prin urmare putem observa câtă lume se află aici datorită interesului pe care-l reprezintă agricultura și fermierii noștri. Mă înclin în fața fermierilor pentru efortul pe care l-au făcut“ – Ionică Nechifor, director Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți-Botoșani.
  • „Sprijinirea crescătorilor de animale este și va rămâne o prioritate pentru Ministerul Agriculturii. Cunoaștem bine cât de mari sunt provocările cărora trebuie să le faceți față în acest context complicat. Spun acest lucru pentru că în anul acesta Asociațiile Crescătorilor de Ovine au înțeles dificultățile cu care se confruntă alte sectoare din cauza prețurilor mari la energie și au fost de acord ca sprijinul Covid-19 să fie oferit cu precădere sectoarelor de creștere a bovinelor, suinelor și păsărilor. Este un gest de solidaritate“ – Lucian Trufin, senator și vicepreședinte la Comisia pe Agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierul Anului la Botoșani, un crescător din satul Bătrânești

Istoria oieritului în judeţul Botoşani se împletește aproape peste tot cu civilizaţia rurală şi este una dintre cele mai vechi îndeletniciri pe care le-au practicat oamenii locului. Tradiţia oii Țurcane pe care o creşteau gospodarii de aici este secundată acum de o altă tradiţie, cea a oii Karakul. Există chiar și o distincţie pe care o râvnesc crescătorii aici.

Satul Bătrânești din comuna Gorbănești, județul Botoșani, are aproape 70 de familii și peste 2.000 de oi. Cu un astfel de raport nu e de mirare ca Fermierul Anului să fie de aici. Constantin Palade are cca 560 de oi, cu tot cu tineret, aproape toate Karakul, rasă pură, și a reușit să-i impresioneze pe specialiștii din juriu prin calitatea pielicelelor, a oilor și mieilor. „Mulțumesc încă o dată Asociației Moldoovis pentru acordarea premiului Fermierul Anului care onorează munca pe care o prestez la animalele din rasa Karakul. Colegii mei de breaslă să aștepte pentru că le va veni și lor rândul.“

Constantin Palade se ocupă de mic copil cu creșterea oilor, moștenește de la părinți această îndeletnicire. „Sunt multe probleme, dar n-am să mă plâng pentru că noi, crescătorii de oi, suntem cei mai rezistenți oameni. Din nefericire, și cei mai hăituiți din toate părțile, mai ales de autorități, dar încerc să fiu optimist, cu zâmbetul pe buze“, mai spune crescătorul botoșănean.

Anul acesta fătările au decurs foarte bine în ferma de la Bătrânești. „Să știți că am avut o primăvară bună, deși a fost puțin cam secetă. Oaia Karakul se pretează foarte bine și pentru această situație. Au început fătările în luna februarie, iar anul acesta am vândut mielul în carcasă cu 35 lei/kg, de la poarta fermei. Din cauza creșterii costurilor pot spune că prețul de comercializare nu a fost chiar mulțumitor, dar, până la urmă, gândindu-mă că și cumpărătorul nostru suferă, cred că a fost bine pentru noi toți. Fiecare rasă are calitățile ei, dar oaia aceasta, Karakul, este specializată pentru pielicele. Este important însă să spunem că, pentru a vedea aceste pielicele de calitate, trebuie întreprinsă foarte multă muncă. În cazul meu este vorba și despre munca părinților și a bunicilor. Mai frumos ca la țară și ca în sectorul de creștere a animalelor nu este nicăieri. Sunt însă nevoit să încerc să reduc efectivul de animale deoarece, din cauza lipsei personalului, nu avem cu cine lucra“, încheie Constantin Palade, Fermierul Anului în județul Botoșani, crescător de oi Karakul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agro Fruct Plugari SA. Locul unde Karakul de Botoșani „crește“ printre pomi fructiferi

Ilie Airinei, fermier în comuna Plugari, județul Iași, la Agro Fruct Plugari SA, societate cu profil agricol și cu creșterea ovinelor, se ocupă de acest domeniu imediat după absolvirea facultății, practic de o viață de om. La cei 70 de ani, ieșeanul spune că agricultura nu se poate face stând la oraș, trebuie să urmărești fiecare activitate din fermă.

Agro Fruct Plugari Iasi

Karakul de Botoșani – o rasă autentică

În acest moment, la ferma de ovine de la Plugari fermierul ieșean are 2.000 de capete de ovine din rasa Karakul de Botoșani. „Am pornit cu această rasă din anul 1992 pentru că este autentică, creată aici în zonă și este rezistentă la intemperiile naturii. Am pornit cu un efectiv mai mic de vreo 200 de capete, în prezent avem 1.400 de oi mame, cam toți atâția miei; anul acesta am valorificat în jur de 1.000 de capete la Sărbătorile Pascale, mieii au rămas în țară, am și livrat la intermediari, probabil că au ajuns și la export.“

Producția de lapte la această rasă pe lactație este între 60 și 80 de litri, iar producția de lână variază între 4 și 4,5 kilograme; prolificitatea este între 105-108% miei, greutatea corporală a femelei poate ajunge între 60 și 80 kg, iar la masculi între 80 și 100 kg, mai adaugă Ilie Airinei.

„M-am ocupat de la terminarea facultății mai mult de horticultură pentru că aici au fost două ferme IAS, și, la ora actuală, pentru sectorul acesta de ovine nu este rentabilitate. Am făcut o selecție de fenotipare a animalelor, dar nu merită la ora actuală să le menținem la acest nivel, deși avem diferite varietăți, începând de la negru, brumăriu, maro, sur, alb, roz; nu avem o rentabilitate la aceste animale. Produsele noastre ajung pe piața internă, iar livrarea mieilor în carcasă în perioada Paștelui am făcut-o la un abator din Botoșani, iar anul acesta prețul a fost de 25 lei/kg; 2020 a fost un an greu, 2021 este mai acceptabil, să nu ne cerem osândă“, a specificat crescătorul ieșean.

100 hectare livadă

Agro Fruct Plugari

Pe lângă sectorul zootehnic, fermierul ieșean are și o suprafață totală de 100 ha de pomi fructiferi, din care 80 măr și 20 ha prun, dar și un depozit de 400 tone. „Eu sunt din anul ’79 aici, a fost livadă dintotdeauna și s-a continuat; când am venit eu era tot sistemul acesta de cultură intensivă și superintensivă, acele livezi au îmbătrânit, s-au defrișat, am plantat altele în același sistem. Anul trecut producția a fost potrivită, în jur de 20-25 tone/ha; valorificarea a fost bună anul trecut, dar față de ceilalți ani producția la hectar a fost mai mică din cauza secetei. Avem un depozit de 400 tone în care sortăm fructele cele mai arătoase, în funcție de cerințele pieței, plus ce mai vindem pentru consum direct în perioada recoltatului; în jur de 500 tone vindem pentru consum, iar restul cantității o livrăm la sucuri. Anul acesta sperăm să avem un preț pe măsură, precum și o rentabilitate la pomi. Anul trecut prunul s-a vândut bine, respectiv 2 lei/kg, la măr între 1,5-2 lei/kg pentru consum în stare proaspătă, iar pentru industrializare, în jur de 60-70 bani/kg. De câțiva ani nu mai folosim erbicide, ci o rotosapă pe rând și între rânduri menținem ogor negru. Plantație este pe 4 x 3,5 metri, 714 pomi la hectar. Pe viitor nu ne dorim să extindem suprafața, dar o să întinerim plantația“, a specificat Ilie Airinei, fermier în comuna Plugari, județul Iași, la Agro Fruct Plugari SA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ultima realizare a SCDOC Popăuți, oaia care va schimba trendul producției de carne

Cercetarea agricolă a avut atât de mult de suferit în urma așa-zisei restructurări, încât până la final nu a mai rămas aproape nimic din acest domeniu. Sistematic stațiunile de cercetare au fost „dezmoștenite“ și-au pierdut drepturile, iar cercetarea a rămas în anonimat. Și totuși ultimele stațiuni de cercetare își continuă misiunea. Este și cazul SCDOC Popăuți.

În 2014 aici a început procesul de formare a unor noi creații biologice. Directorul stațiunii, Traian Atanasiu este cel care ne-a vorbit despre ultimele realizări obținute la unitatea pe care o conduce. Sunt încă la începutul unui drum lung și anevoios, dar primii pași au fost făcuți.

Rezultatele obținute sunt promițătoare

– Dle director, în pofida vremurilor dificile pe care le traversează cercetarea zootehnică, oamenii de știință de la Popăuți nu „predau armele“. În anul 2014 și-au stabilit ca obiectiv crearea unor noi rase.

– Într-adevăr, anul 2014 a marcat începutul unor lucrări de ameliorare și selecție pentru formarea unor noi rase. Este vorba despre o rasă specializată pentru producția de carne, iar acum suntem la prima generație, respectiv hibrizi. Pentru această creație biologică s-au folosit în primă faza berbeci Cap negru german și oi din rasa Karakul de Botoșani, iar în celelalte etape ale procesului de ameliorare se vor folosi si berbeci aparținând altor rase specializate pentru producția de carne. Tot în 2014 am început și procesul de formare a unei rase specializate pe producția de lapte. Ca și în cazul rasei pentru carne, și aici suntem la prima generație de hibrizi. Pentru formarea ei am folosit în primă fază berbeci din rasa Friza și oi din rasa Karakul de Botoșani, urmând ca în celelalte etape să se folosească și berbeci din alte rase specializate pentru producția de lapte. În momentul de față loturile experimentale sunt relativ mici, pentru fiecare viitoare rasă avem aproximativ 50 capete, dar rezultatele obținute până acum sunt promițătoare. Produșii de până acum au o viteză de creștere foarte bună, caracteristică moștenită de la genitorii paterni, vitalitate excelentă dobândită de la genitorii materni, precocitate și însușiri morfo-productive superioare rasei materne, Karakul de Botoșani.

O alternativă pentru crescătorii de oi

– Una dintre noile creații biologice este specializată pe producția de carne. De ce ați făcut această alegere?

– Lucrările de cercetare privind crearea acestei rase au demarat din dorința colectivului SCDCOC Popăuți de a oferi alternative crescătorilor de ovine din zonă, în special celor care au în creștere rasa de ovine Karakul de Botoșani. Aceasta vine și ca urmare a faptului că în prezent, pielicelele au un preț de achiziție redus, astfel eficiența economică în acest domeniu este limitată. În condițiile în care piața solicită carne de oaie de calitate, crearea unei rase specializate pentru producția de carne adaptată condițiilor pedo-climatice specifice zonei a venit ca o nevoie firească, normală și pertinentă.

– Ce caracteristici are această creație biologică?

– Având în vedere că suntem la prima generație este prematur să facem publice aceste date. Suntem încă la nivel experimental, așadar unele date nici nu le avem. Putem spune însă câte ceva despre lotul de carne. Spre exemplu, faptul că talia la lotul experimental este superioară comparativ cu lotul martor, alcătuit din indivizi de același sex, vârsta și cu aceleași condiții de întreținere, dar care aparțin rasei materne respectiv Karakul de Botoșani și că sporul în greutate a fost cu aproximativ 30-35% mai mare comparativ cu lotul martor. Viitoarea rasă va fi adaptată condițiilor pedo-climatice existente în zona de Nord-Est a României.

Laura ZMARANDA