Dezvoltarea creșterii animalelor în concordanță cu progresul științific și cu cerințele crescânde ale economiei naționale se sprijină, în primul rând, pe găsirea unor soluții nutriționale, precum și pe tehnologia de obținere a furajelor. În general, lipsa resurselor de hrană pentru animale a mobilizat cercetătorii din domeniul nutriției animale pentru a căuta posibilități de depășire a acestei crize nutriționale.

Astăzi, mai mult ca oricând, omenirea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Creșterea populației globului, nevoia acerbă de a asigura proteina de origine animală accentuează competiția dintre oameni și animale privind resursele de hrană. Astfel, hrănirea animalelor constituie o componentă critică în lanțul alimentar.

Sectorul creșterii animalelor se luptă pentru a atinge durabilitatea, confruntându-se cu multiple provocări, printre care și asigurarea de noi resurse furajere pentru a oferi consumatorilor produse echilibrate și bogate în elemente nutritive benefice sănătății omului. Totodată, găsirea de soluții alternative pentru hrana animalelor monogastrice (suine și păsări) trebuie luate în considerare. Prin urmare, utilizarea unor resurse furajere neconvenționale fie ca înlocuitor, fie ca supliment în hrana animală este discutată în cadrul proiectului de cercetare ADER 8.1.7 (2023-2026), finanțat de MADR.

În acest context, în vederea valorificării eficiente a unor resurse furajere neconvenționale (NCFR) precum turte de cânepă, turte de dovleac și turte de in (rezultate în urma procesului de presare la rece), au fost atent analizate și caracterizate din punct de vedere nutrițional.

Semințele de cânepă (Cannabis sativa L. Crantz) sunt o sursă valoroasă de proteine (25-36%), acizi grași polinesaturați (75-80%), fibre alimentare (4%) și compuși fenolici. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate sintetiza (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina). Hidroliza proteinelor din semințele de cânepă de către enzime, cum ar fi pepsina, pancreatina, tripsina și proteazele, duce la eliberarea de peptide bioactive cu proprietăți antihipertensive, antioxidante, antiproliferative și antiinflamatorii. Turtele de cânepă au o valoare nutrițională, egală cu semințele de rapiță, motiv pentru care pot fi utilizate eficient ca ingredient furajer în hrana animalelor.

Dovleacul (Cucurbita spp.), una dintre cele mai importante culturi de legume, se caracterizează printr-un conținut caloric scăzut, concentrații ridicate de β-caroten (precursor al vitaminei A) și proprietăți antioxidante puternice generate de prezența compușilor bioactivi. Turtele de dovleac sunt valoroase din punct de vedere chimic și nutrițional datorită cantității mari de fibre (poate contribui la îmbunătățirea procesului de digestie), proteine brute, acizi grași, minerale, antioxidanți (rol în protejarea celulelor împotriva deteriorării oxidative) și energie.

Inul (Linum usitatissimum L.) este o sursă importantă de acizi grași polinesaturați (PUFA). În urma extracției componentei benefice (uleiul), produsul secundar denumit turte prezintă un conținut ridicat de proteine (29-36%), acizi grași n-3 sub formă de acid alfa-linolenic (ALA), pectine care prin înmuiere formează un mucilagiu cu efect calmant și protector la nivel de mucoasă gastrică, având, astfel, un rol semnificativ pentru animalele aflate în convalescență, mai ales la cele tinere, unde tulburările digestive sunt mai pronunțate (purceii în primele zile după înțărcare).

Studii anterioare au investigat posibilitățile de includere a anumitor turte din semințe de oleaginoase în hrana animală ca oportunitate majoră pentru dezvoltarea unei economii circulare, îmbunătățind sustenabilitatea economică și de mediu.

Caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești la cele 3 surse de turte de semințe oleaginoase (Tabel) a confirmat faptul că turtele de dovleac au un conținut proteic ridicat (41,16%), urmat de turtele de cânepă (35,57%), respectiv turtele de in (29,46%). În ceea ce privește valoarea energetică calculată la suine, turtele de in și dovleac au valori apropiate ale EM (3.392,81, respectiv 3.319,18 kcal/kg), față de păsări, unde EM înregistrată a fost apropiată în cazul turtelor de in și cânepă (2.763 și 2.706,52 kcal/kg).

Ca atare, rezultatele obținute au fost realizate în cadrul proiectului ADER 817, care își propune identificarea de noi posibilități de valorificare a unor resurse furajere neconvenționale în prezența unor noi produse probiotice, utilizând tehnici moderne de obținere a acestora în vederea creșterii biodisponibilității nutrienților din furajele animalelor monogastrice (suine și păsări).

Tabel. Compoziția chimică proximală și valoarea nutritive

utilizarea furajelor tabel

Foto. Subproduse analizate (original: Conducător de proiect – IBNA Balotești)

Dr. ing. Mihaela DUMITRU,

Dr. ing. Nicoleta LEFTER

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Utilizarea antibioticelor în furaje pentru prevenirea infecțiilor patogene și cel mai adesea ca promotori de creștere în sectorul fermelor de animale a fost interzisă în UE în 2006, din cauza rezistenței bacteriene crescute și a acumulării de antibiotice reziduale în produsele de origine animală.

În prezent, provocarea actuală pentru sectorul porcinelor și în special pentru cercetarea în acest domeniu este de a găsi noi strategii pentru a acoperi spectrul antibioticelor, de a promova sănătatea gastro-intestinală la porci. În acest context, cercetările noastre sunt axate pe dezvoltarea unui produs nou (furaj complet cu o compoziție complexă și proprietăți anti-microbiene, ca alternativă la antibioticele de sinteză), care conține o combinație sinbiotică între un amestec de subproduse cu o complementaritate a compușilor lor bioactivi și un amestec de lactobacili ca probiotice, pentru a reduce efectele negative la purcei după înțărcare.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești, în cadrul proiectului PED660 au fost realizate cercetări pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice. Analizele de laborator au arătat că furajul complet are în structură 5% amestec de șrot din semințe de struguri și șrot de camelină, tulpini de Lactobacilli liofilizați (0,1%), porumb (2,75%), șrot de soia (10%), orz (5%), ulei (1,2%) carbonat de calciu (1,12%), fosfat monosodic (0,12%), sare (0,35%), aminoacizi de sinteză (0,12% DL-metionină, 0,42% lizină), colină (0,2%) și premix vitamino-mineral (1%).

Studiile realizate în biobaza experimentală din IBNA Balotești de către echipa Laboratorului de Biologie Animală au demonstrat că, după hrănirea purceilor timp de 30 zile cu acest furaj, au fost ameliorate tulburările induse de criza de înțărcare la purcei, fiind îmbunătățite performanțele zootehnice și rata de conversie a hranei.

De asemenea, sunt menținute nivelurile plasmatice ale enzimelor hepatice (alanin-aminotransferază ALAT și aspartat-aminotransferază ASAT), markeri ai funcționării ficatului. La nivel intestinal, primul organ afectat în perioada post-înțărcare, a fost stimulat răspunsul imun la nivel local (intestinal) prin modularea concentrațiilor de mediatori pro-inflamatori: interleukinele -6, -8 și interferon-gamma.

În concluzie, cercetările noastre demonstrează că furajul complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice, este recomandat în hrana purceilor după înțărcare pentru contracararea efectelor negative induse de stresul post-înțărcare, îmbunătățind starea de sănătate și de bunăstare a purceilor imediat după înțărcare.

Gina Cecilia PISTOL, Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securităţii alimentare a UE în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că regiunile sudice din Europa vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. De asemenea, se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În acest context, valorificarea eficientă a unor resurse furajere locale precum boabele de sorg (Sorghum L) și secară (Secale cereale), ca soluții nutriționale alternative la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanțelor productive ale puilor de carne, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din INCDBNA-IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 1.4.2, finanțat de MADR. Datorită randamentelor mai mari, capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, noii hibrizi de sorg și secară pot fi o alternativă atractivă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului, în special pe soluri nisipoase infertile. Ca urmare, profitabilitatea utilizării noilor hibrizi de sorg și secară în hrana animalelor este mai mare în comparație cu alte cereale (de exemplu: porumb, grâu).

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă, fiind adaptabilă la zonele semiaride la soluri cu fertilitate redusă. Este o cultură larg răspândită pe glob, ocupând locul 5 în lume după grâu, porumb, orez și orz (https://www.feedipedia.org).

În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform EUROSTAT, în România suprafața cultivată și producția de sorg obținută, în perioada 2015-2020, a înregistrat o creștere semnificativă.

În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine și energie pentru păsări și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În pofida conținutului ridicat de proteine din sorg, de circa 11%, digestibilitatea anumitor aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina, și treonina, este relativ mai scăzută decât cea a porumbului, iar carotenul se găsește în cantități reduse. Problema principală a sorgului o prezintă variabilitatea concentrației de tanini, așa-ziși factori antinutriționali, ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților; reducerea conținutului în tanini are ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților, mai ales cea a proteinei. Există mai mult de 30 de specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al noilor varietăți create (0,5-1%; denumite varietăți low-tanin), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor.

Secara (Secale cereale) este o cereală extrem de adaptată la condițiile mai vitrege de sol şi climă din România, comparativ cu grâul, cu care se înrudește, cel puțin ca aspect fenotipic. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Studii anterioare au investigat posibilitățile de înlocuire în hrana puilor de carne a porumbului cu secară, însă limitarea ratei de includere a fost dată de prezența unor factori antinutriționali de tipul polizaharidelor non-amidon (non starch polysaccharides; NSP), precum arabinoxilanii, care pot duce la o vâscozitate crescută a digestei și o absorbție deteriorată a nutrienților care, la rândul lor, deprimă performanța de creștere.

Sorg – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, la 4 hibrizi de sorg (Tabel), a confirmat faptul că sorgul are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic ridicat (10,93-12,50%), și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.307-3.320 EM kcal/kg).

Secara – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul IBNA Balotești, la hibridul Suceveana achiziționat de la SCDCPN Dăbuleni, a confirmat faptul că secara are un potențial nutrițional valoros atât prin conținutul proteic (11,83%), cât și prin valoarea energetică comparabilă cu cea a grâului (3.040 EM kcal/kg).

Eficiența utilizării boabelor de sorg sau de secară în structura rețetelor de nutreț combinat pentru pui de carne a fost studiată în Biobaza IBNA Baloteşti, pe un efectiv de 400 de pui din hibridul comercial Ross 308 (perioada de vârstă 0-42 zile). Rezultatele obținute privind perfor­manțele productive au demonstrat faptul că atunci când nutrețurile sunt corect echilibrate în energie, proteine și aminoacizi limitanți, boabele de sorg sau de secară pot fi utilizate până la un nivel de substituire a porumbului de 100%, respectiv 50%, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și al gradului de valorificare a hranei.

Tabel. Compoziția chimică și valoarea nutritivă

sorgul tabel

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

sorgul secara suceveana

Puiul de carne este cea mai răspândită categorie de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă, în cazul primului, putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

– FURAJE COMBINATE COMPLETE FCC (NC);

– FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale);

– PREMIX (Zooforturi).

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

FURAJE COMBINATE COMPLETE pentru pui (sistem intensiv / semiintensiv)

tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 2

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

tabel 3

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

tabel 4

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 5

Premixuri vitamino-minerale

tabel 6

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse: Analize valoare nutrițională nutrețuri; Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări: ing. Filip ILIESCU – specialist marketing

  • Tel.: (0733) 679 823;
  • Tel.: (0733) 679 819
  • Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • www.ibna.ro

Mărul este unul dintre cei mai importanți pomi fructiferi care înregistrează a doua producție mondială după banan datorită calităților nutritive ale fructelor de măr care au un conținut ridicat de compuși bioactivi, micro- și macronutrienți precum polifenolii, fibrele alimentare, carbohidrații, acizii organici, vitaminele, mineralele și, nu în ultimul rând, datorită unor facilități de cultivare, transport, depozitare, preț etc. Este știut că acești compuși bioactivi pe care merele îi conțin le conferă proprietăți benefice pentru sănătate, incluzând activitate antioxidantă, antiinflamatoare, antimicrobiană, anti-cancer. Studiile acumulate au arătat că, de exemplu, polifenolii atenuează inflamația și stresul oxidativ, procese implicate în bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn și colita ulceroasă, artrita reumatoidă sau alte boli degenerative (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Extractul de polifenoli din măr este capabil să scadă infecțiile intestinale induse de Clostridioides difficile la șoareci prin modularea microbiotei intestinale, îmbunătățind efectele anti-inflamatorii și integritatea barierei colonului.

Merele se consumă proaspete în cantități mari (~200g/capita/zi), dar și ca suc și multe alte preparate culinare. Aproximativ 30% din producția de mere este folosită pentru a obține suc de mere, cidru, vin, băuturi spirtoase și produse uscate. Aproximativ 25-30% din totalul fructelor procesate rămân sub formă de reziduuri solide (subproduse), popular tescovină de mere, care conțin, de asemenea, constituenți biologic activi (de exemplu, fibre alimentare, compuși fenolici, terpenici, minerale, vitamine etc.), cu potențial benefic pentru sănătate datorită activității hipoglicemiante, hipocolesterolemiante, anticancerigene, antiinflamatoare, antivirale și antibacteriene. Foarte interesant și de reținut, tescovina de măr poate avea un conținut mai mare de nutrienți decât mărul în sine și poate fi inclusă în siguranță în hrana animalelor de fermă (de exemplu, porci). S-a demonstrat că includerea alimentară a tescovinei de mere a îmbunătățit parametrii biochimici sanguini, microbiota intestinală și răspunsul imun la nivel local intestinal la purcei care după înțărcare trec printr-o perioadă de criză tranzitorie, cu efecte economice importante.

Dar, trebuie avut în vedere că această compoziție și conținutul în compuși bioactivi a tescovinei derivate din mere sunt influențați de diferiți factori, de exemplu, soiul de măr, clima și starea solului, enzimele utilizate pentru extragerea sucului, metoda utilizată pentru presare și procesul de uscare.

În IBNA s-a realizat un studiu în care s-a comparat influența a trei soiuri de măr: Granny Smith, Golden și Roșu dublu delicios asupra nivelului/concentrației de compuși bioactivi din tescovina provenită din aceste soiuri. Rezultatele noastre, similar cu cele din literatura de specialitate, au arătat că, indiferent de varietate/soi, tescovina de mere are un conținut mic de proteine și lipide, dar un nivel mare de macro- și micronutrienți bioactivi, cu rol important și benefic pentru sănătatea animală și umană, fiind bogată în fibre alimentare, polifenoli, minerale, vitamina C, acizi organici etc. Soiul nu a influențat nivelul de proteină sau grăsime, dar a influențat concentrația mai multor constituenți bioactivi. Dintre cele trei soiuri, Granny Smith a conținut un nivel superior de fibre alimentare (24,46% față de 22,42% în Golden și 19.85% în Roșu dublu delicios) și de fier (50,22 ppm versus 26,09 ppm în Golden și 34,81 ppm în Roșu dublu delicios). În contrast, soiul Roșu delicios a avut o cantitate mai mare de polifenoli totali și polifenoli individuali ca epicatechina, precum și o concentrație mai mare de potasiu, magneziu și zinc.

Așadar, potențiala variabilitate a compoziției acestui subprodus datorată diferiților factori, ca de exemplu soiul din care provine, încurajează continuarea investigațiilor asupra acestei materii prime valoroase pentru introducerea ei în lanțul furajer la scară largă și arată importanța, pentru producătorii de furaje, a caracterizării adecvate a materiilor prime înainte de a le utiliza.

Ionelia ȚĂRANU – IBNA-Balotești

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie - martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (SMZ) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Ing. Filip ILIESCU

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

*Unități Nutritive Lapte;

** Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

*Unități Nutritive Carne

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

În perioada pe care o parcurgem anual între mijlocul verii și toamnă, toți gospodarii din România sunt în campania de recoltare a cerealelor păioase și prășitoare. Din acest motiv, am decis să facem o prezentare tehnică a produselor IBNA, destinate crescătorilor de porci care dețin și cantități mai mari sau mai mici de cereale.

Aceste nutrețuri combinate sunt, așa cum sugerează și denumirea lor, surse concentrate de proteine (necesare în dezvoltarea organismului, creșterea în greutate a musculaturii, desfășurarea reacțiilor metabolice din organism etc.), vitamine (substanțe esențiale pentru menținerea stării de bine a organismului animal) și minerale (dezvoltarea scheletului, menținerea echilibrului electrolitic etc.), însă nu acoperă și necesarul de energie al porcilor. Din această cauză, Furaje Combinate Complementare – FCC (C.P.V.M.)**** trebuie amestecate, în diverse proporții, cu cereale, obținându-se astfel un nutreț combinat complet care poate astfel acoperi necesarul total al porcilor din toate categoriile.

Porcii supuși îngrășării, se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700 - 1.000 g și un CS** de cca 2,5 - 3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25 - 30 kg și terminându-se la o greutate de 100 - 110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestă a animalului.

În afara acestei categorii, la porci mai putem întâlni și categoriile tineret (purceii de la fătare până la greutatea de 25 - 30 kg) și porci de reproducție (scroafe gestante, în lactație și vieri).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii. Pentru a atinge acest deziderat, IBNA a dezvoltat următoarea gamă de CPVM-uri pentru porci:

  • P1 – 35 pentru purcei în greutate de până la 30 kg;
  • P3 – 25 pentru porci la îngrășat;
  • P5 – 30 pentru porci de reproducție.

FCC (CPVM) P 1 – 35

Produsul se adresează purceilor sugari și tineretului porcin cu o greutate vie de până la 30 kg. Cota de participare în nutrețul combinat este de 35%, cu alte cuvinte, la un sac de 35 kg de P1 – 35 se adaugă 65 kg de uruială de cereale. Acest FCC conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, gluten, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

nr17 tabel 1

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform următoarei rețete:

  • P1 – 35 = 35% (sau 35 kg)
  • Uruială de porumb = 65% (sau 65 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

nr17 tabel 2

___________

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu: un ou, un kg carne sau lapte).

**** FCC = Furaj Combinat Complementar/Complet – în funcție de modul administrării.

*** (CPVM) = concentrat proteino vitamino mineral, fiind un furaj combinat complementar de amestec.

FCC P3 – 25

Acest produs se adresează grăsunilor (30 - 110 kg greutate vie) pe toată perioada de îngrășare. Cota de participare în nutrețul combinat este de 25%, adică, la 25 kg de P3 – 25, se adaugă 75 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare și premix vitamino-mineral.

nr17 tabel 3

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

  • FCC P3 – 25 = 25% (sau 25 kg)
  • Uruială de porumb = 35% (sau 35 kg)
  • Uruială de orz = 40% (sau 40 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

nr17 tabel 4

FCC P5 – 30

Acest produs se adresează reproducătorilor (scroafe gestante, în lactație și vieri). Cota de participare în nutrețul combinat este de 30%, adică, la 30 kg de P5 – 30 se adaugă 70 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

nr17 tabel 5

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

  • FCC P5 – 30 = 30% (sau 30 kg)
  • Uruială de porumb = 40% (sau 40 kg)
  • Uruială de orz = 30% (sau 30 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

nr17 tabel 6

Ing. Filip ILIESCU
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene (2006), multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post-înțărcare. În acest context, o direcție a cercetării agricole din România este focusată pe găsirea de strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ameliorarea crizei de înțărcare. Cercetările din ultimii ani au vizat suplimentarea recepturilor de nutreț combinat cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană și anti-inflamatorie în vederea stimulării răspunsului imun, a apărării anti-microbiene.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este studiată posibilitatea includerii în recepturile de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare a unor subproduse agro-industriale bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană. Dintre aceste subproduse, cele rezultate din obținerea uleiurilor par a fi alternative promițătoare la antibioticele de sinteză. În IBNA, în cadrul proiectului PED660, au fost realizate cercetări pe două surse importante de compuși cu activitate biologică, și anume șrotul de semințe de struguri și cel de camelină și amestecurile formate din cele subproduse, ce conțin rate diferite de incluziune a celor două tipuri principale de șroturi.

Analizele de laborator au arătat variația cantității de proteină brută fiind cuprinsă între 10,53 g/100 g probă în șrotul de semințe de struguri și 38,76 g/100 g probă în șrotul de camelină. Amestecurile de șroturi care conțin proporții diferite de camelină și struguri au o compoziție în proteină brută direct proporțională cu rata de includere a șrotului de camelină în amestec: cu cât amestecul conține mai mult șrot de camelină, cu atât compoziția în proteină brută este mai crescută. Procentul de grăsime a fost mare în cazul probei de șrot de camelină (16,11%), șrotul de semințe de struguri având cel mai redus conținut de grăsime (6,11%). În schimb, șrotul de semințe de struguri este bogat în fibre (34,69%). În ceea ce privește compoziția în macro-minerale, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în calciu (0,66%), în timp ce șrotul de camelină are conținut mare de fosfor (0,64%) și de potasiu (1,355%). Dintre microelemente, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în cupru, în timp de șroturile de camelină au conținut mare de fier, mangan și zinc. Dintre compușii cu activitate biologică, a fost analizat conținutul în polifenoli și în acizi grași polinesaturați (PUFA). Ambele clase de compuși au efecte anti-inflamatoare, antioxidante și anti-microbiene, având un rol benefic asupra organismului animal. Extractul de șrot de semințe de struguri are cel mai mare conținut în polifenoli totali (4.495,8 mg GAE/L) și cea mai mare activitate antioxidantă. Dintre polifenoli, șrotul de semințe de struguri are un conținut mare în catechine, acid cafeic, epicatechine și rutină. În ceea ce privește conținutul de acizi grași polinesaturați, toate probele analizate au un procent foarte mare (peste 50%) de PUFAs. Diferențe sunt înregistrate la nivelul tipului de PUFA întâlnit în probe: șroturile de camelină și amestecurile cu un conținut mare de camelină sunt caracterizate printr-un procent mare de acid α-linolenic, de tip omega-3, în timp ce șrotul de semințe de struguri și amestecurile cu conținut mare de șrot de semințe de struguri conțin o cantitate mare de acid cis-linoleic, de tip omega-6 și un raport omega-6/omega-3 mare, peste 3.

Studiile in vitro pe celule cultivate realizate în IBNA au demonstrat faptul că aceste subproduse nu afectează proliferarea celulară, șroturile de semințe de struguri, cel de camelină și amestecurile acestora având capacitatea de a modula răspunsul imun și inflamațiile de la nivel intestinal. În acest sens, suplimentarea cu aceste șroturi a recepturilor de nutreț combinat pentru purceii înțărcați poate fi o strategie nutrițională pentru reducerea efectelor negative ale înțărcării la purcei.

Gina Cecilia PISTOL

Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

România deține un șeptel de cca 2 mili­oane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și al valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

alimentatia vacilor tabel 1

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

alimentatia vacilor tabel 2

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi), deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

  • se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
  • producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele structură și caracteristici:

  • 25 kg siloz de porumb
  • 8 kg fân de lucernă
  • 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare, vă stăm la dispoziție!

Drd. ing. Filip ILIESCU

IBNA Balotești
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Porcinele, alături de broilerul de găină, reprezintă una dintre cele mai importante categorii de animale domestice producătoare de carne datorită eficienței de creștere. La nivel mondial s-a răspândit un număr relativ mic de rase care stau la baza hibrizilor. La nivelul Uniunii Europene sunt folosite cu precădere următoarele: Marele Alb, Landrace, Duroc, Pietrain și Hampshire. Acestea stau la baza realizării tuturor hibrizilor comerciali fie ei tetra- sau tri-liniari. Metoda încrucișării raselor se utilizează datorită faptului că hibrizii manifestă fenomenul de heterozis, definit ca fiind superioritatea productivității hibrizilor față de media productivității raselor parentale.

În general, hibrizii supuși îngrășării intensive se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700-1.000 g și un CS** de cca 2,5-3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25-30 kg și terminându-se la o greutate de 100-

110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestie a animalului.

Drd. ing. Filip Iliescu

0733.679.823

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu, un ou, un kg carne sau lapte).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral, în funcție de necesarul fiecărei categorii.

Nutrețurile combinate IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate complete (continuare)

tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem industrial

tabel 3

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem gospodăresc

tabel 4

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Furaje inteligente de la Institut

Pentru referințe suplimentare:

Persoană contact: Drd. ing. Filip Iliescu

Telefon: 0733.679.823

Puiul de carne este cea mai răspândită categorie de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă în cazul primului putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

  • FURAJE COMBINATE COMPLETE FCC (NC);
  • FURAJE COMBINATE COMPLEMEN­TARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale);
  • PREMIX (Zooforturi).

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

FURAJE COMBINATE COMPLETE pentru pui (sistem intensiv / semiintensiv)

ibna nr8 tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

ibna nr8 tabel 2

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

ibna nr8 tabel 3

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

ibna nr8 tabel 4

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

ibna nr8 tabel 5

Premixuri vitamino-minerale

ibna nr8 tabel 6

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse: Analize valoare nutrițională nutrețuri; Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Ing. Filip ILIESCU
Specialist Marketing
Tel: (0733) 679 823
Tel: (0733) 679 819
Mail:  
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.ibna.ro

Înțărcarea este un moment foarte delicat și stresant pentru purcel deoarece acesta trece printr-o serie de schimbări importante și bruște:

– Pierderea protecției materne și separarea bruscă de mama sa.

– Diminuarea progresivă a efectului de protecție a anticorpilor materni primiți prin colostru în primele zile de viață.

– Schimbarea locului de cazare, aproape întotdeauna prin transport, uneori pe distanțe mari.

– Amestecarea inevitabilă a purceilor din cuiburi diferite, ajungând să facă parte din grupuri mai mari decât cuibul inițial, cu lupte consecutive pentru restabilirea ierarhiei sociale.

– Alt sistem de hrănire, hrănitoare și adăpători diferite, cu mecanisme care necesită învățare și deprindere.

– Schimbarea bruscă de la hrana caldă, lichidă, la hrana rece, solidă.

– Schimbări majore în accesul la hrană: purceii trec de la a mânca în cicluri de alăptare la fiecare 40-60 de minute, la furajare ad libitum cu o hrană pe care de cele mai multe ori abia au gustat-o (contact brusc cu proteine vegetale).

Nutrețurile combinate produse de Institutul IBNA sunt amestecuri de cereale, surse proteice (șroturi etc.), macrominerale (creta furajeră, fosfat mono sau dicalcic), sare, premix vitamino-mineral specific etc., elaborate pentru diferite categorii de suine. Aceste produse, fiind complete din punctul de vedere al aportului de nutrienți, reduc la minimum stresul de înțărcare al purceilor. NC-urile speciale se adresează fermierilor care vor să valorifice anumite furaje achiziționate avantajos și vor să obțină produse animaliere cu caracteristici speciale sau să îmbunătățească starea de sănătate a suinelor. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestie a animalului.

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii.

FURAJELE COMBINATE IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

tabel 1

tabel 2

tabel 3

Nutrețuri combinate de completare

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse:

– Analize valoare nutrițională nutrețuri;

– Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Ing. Filip ILIESCU

Tel.: 0733 679 823

Dr. Ing. Razvan Uță

Tel.: 0729 480 520

Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

www.ibna.ro

Înțărcarea este o perioadă importantă la suine, asociată cu multe schimbări nutriționale, de mediu sau sociale, ca urmare a tranziției de la lapte la hrana solidă, separarea de scroafe, transportul sau alți factori de stres de mediu, cum ar fi: modificări ale temperaturii sau ale calității aerului. Din aceste motive, criza de înțărcare este asociată nu numai cu o scădere a aportului de hrană și a performanțelor de creștere după înțărcare, dar poate afecta semnificativ sănătatea intestinală a purceilor, cu efecte negative asupra structurii și funcționalității tractului digestiv. Înțărcarea declanșează un răspuns inflamator la nivel intestinal, care duce la o alterare a morfologiei și permeabilității barierei epiteliale intestinale, la modificarea compoziției microbiotei și la eliberarea diferiților efectori ai răspunsului inflamator.

În Laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu cu scopul de a contracara stresul de înțărcare și de a îmbunătăți sănătatea intestinală la purcei prin utilizarea unui furaj combinat complet constând dintr-un amestec de deșeuri agroindustriale (șrot de semințe de struguri, șrot de cătină și șrot de in) bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3. În acest scop doisprezece purcei hibrizi TOPIG cu o greutate corporală medie de 11,25 kg au fost distribuiți aleatoriu unuia dintre cele două grupuri experimentale: grupul martor hrănit cu dieta de bază cu porumb și soia (dieta control) și grupul experimental hrănit cu o dietă cu 10% amestec de semințe de struguri, in și cătină într-un raport de 3:4:1 (dieta GFS).

Utilizarea dietei GFS a determinat reducerea semnificativă a concentrației de markerilor pro-inflamatorii (citokinele IL-1 beta și TNF-alfa) și a îmbunătățit funcția de barieră a intestinului prin creșterea expresiei proteinelor de joncțiune (ocludină, claudină 4, claudină 7 și matricei proteice extracelulare) comparativ cu controlul. Prezența GFS în dietă a determinat îmbunătățirea microflorei intestinale benefice (a crescut abundența speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus în conținutul intestinal din intestinul gros, precum și concentrația de acizi propionic și butiric). Rezultatele noastre au arătat că deșeurile agroindustriale bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3 pot fi utilizate în dieta purceilor în criza de înțărcare pentru ameliorarea efectelor negative asociate stresului de înțărcare.

Daniela MARIN

oferta IBNA Balotesti

Pe timpul iernii, ca să-și mențină producția normală de ouă, păsările crescute în gospodării trebuie să primească o hrană adecvată anotimpului. Ponderea în furaj a substanțelor hrănitoare: proteine, glucide, grăsimi, substanțe minerale și vitamine este diferită decât hrana de pe timpul verii deoarece găinile consumă mai multă energie pentru a se încălzii. Proporțiile necesare impun folosirea de amestecuri atent dozate de materii prime furajere pentru a satisface și producerea oului.

figura 1

Producțiile de care sunt capabile rasele ameliorate și hibrizii acestora nu pot fi realizate decât atunci când se asigură păsărilor condiții corespunzătoare de viață privind adăpostirea, îngrijirea, păstrarea sănătății etc., și, mai ales, hrănirea completă și îndestulătoare.

figura 2

Pentru stabilirea necesarului este bine să se știe că o găină ouătoare în funcție de rasă, are o capacitate de ingestie limitată până la:

  • 110 - 115 g nutreț combinat la găini ușoare și mixte ouătoare (hibrizi de ouă, găini italiene, Gât golaș sau alte rase ușoare);
  • 140 g pentru găini mixte care au greutate vie de 2,2 - 2,6 kg (Araucana, Rhode-Island, Sussex, Plymouth barat etc.);
  • 160 - 180 g de nutreț combinat pentru găini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).

 

figura 3În funcție de aceste date, de numărul prevăzut de păsări și de proporția în care fiecare materie primă intră în amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada următoare.

Furajele combinate complete sunt cea mai bună soluție nutrițională, alături de un sistem adecvat de adăpare cu apă curată

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse:

– Analize privind valoarea nutrițională a nutrețurilor;

– Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Ing. Filip ILIESCU – Tel.: 0733 679 823

Dr. ing. Răzvan Uță – Tel.: 0729 480 520

Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.     www.ibna.ro

Consumul de carne de miel și ied este strâns legat de tradiția pe care românii o respectă cu ocazia sărbătoririi Paștelui, ceea ce face ca, premergător acesteia, în România să fie sacrificați cca 3-4 milioane de miei și iezi anual. Se recomandă ca aceștia să atingă o greutate de minimum 10-15 kg în viu înainte de sacrificare pentru a se evita consumul de carne imatură, sursă de substanțe responsabile pentru boli precum guta. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie-martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (ex. Țurcana) și 4,5-5,5 kg (ex. Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor. În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală. Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești va pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii români, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând S.M.Z. de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

Nutrețurile combinate IBNA pentru miei și iezi au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermieri.

Nutrețuri combinate

tabel 1 p1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate (continuare)

tabel 2 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

tabel 3 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

NUTREȚURI COMBINATE PENTRU TAURINE

tabel 4 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

CONCENTRATE PROTEINO-VITAMINO-MINERALE

tabel 5 p2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.


PROMOȚIE PENTRU O PRIMAVARĂ SPORNICĂ

Până la data de 15.03.2023 - Institutul de Biologie și Nutriție Animală Balotești oferă exclusiv fermierilor, la cele mai mici prețuri, nutrețuri combinate pentru oi, capre, miei si iezi.

Pentru detalii sunați la 0733.679,823   0733.679.819

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Îndeletnicirea românilor cu creșterea oilor și a caprelor este atât de veche încât prima atestare documentară a poporului nostru este dată prin expresia „Pastores romanorum“. Crescătorii au știut dintotdeauna că o hrănire adecvată a oilor gestante duce la miei mai grași și sănătoși, mai multe fătări gemelare și mai mult lapte. Hrănirea în special pe timpul iernii cu furaje combinate de completare ajută foarte mult la îndeplinirea obiectivelor crescătorilor. Practica pastorală presupune concentrarea fătărilor în intervalul ianuarie – martie al fiecărui an. La fătare, mieii au o greutate care variază între 2,5-3,5 (de exemplu Țurcana) și 4,5-5,5 kg (de exemplu Cap Negru de Teleorman). Studiile au arătat faptul că greutatea la fătare influențează evoluția ulterioară a mieilor, astfel încât se recomandă acordarea unei atenții deosebite tehnologiei de hrănire din timpul ultimei perioade de gestație a oilor, dar și din timpul îngrășării mieilor.

În general, mieii îngrășați în sistemul tradițional înregistrează sporuri medii zilnice (S.M.Z.) de 0,125 kg, ceea ce corespunde unei perioade de îngrășare de minimum 90 de zile pentru a atinge greutatea ideală de 15 kg în viu. Un calcul simplu demonstrează faptul că doar mieii fătați înainte de ultima decadă a lui ianuarie vor putea atinge greutatea scontată în perioada prepascală.

Pentru a optimiza aceste performanțe, IBNA Balotești vă pune la dispoziție gama sa de nutrețuri combinate destinate rumegătoarelor mici.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii IBNA, administrarea de nutrețuri combinate îmbunătățește performanța mieilor cu până la 60%, crescând sporul de la 0,125 la 0,200 kg, ceea ce se traduce în reducerea perioadei de îngrășare cu cca 37,50%, diferență ce se „cuantifică“ în buzunarul fiecărui crescător de ovine/caprine.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea- soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplete (Nutrețuri combinate)

tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FCComplementare (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

tabel 3

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

OFERTĂ COMERCIALĂ

tabel oferta comerciala

Ing. Filip ILIESCU

Date contact:    E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;    Telefon: 0733.679.823

Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești oferă spre vânzare:

Porumb Siloz producția 2022 la prețul de 459 lei/tona + TVA

și vițele, juninci, tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine.

Pentru detalii contactați serviciul de marketing al Institutului la tel: 0733.679.823.

Șef serviciu MCTE

Ing. Filip ILIESCU

La nivel național există un interes deosebit pentru creșterea vacilor din rasele specializate pentru producția de lapte pentru a asigura necesarul de lapte pentru consumul populației. Bălțată cu Negru Românească este o rasă cu producții mari de lapte, cu o bună adaptabilitate la condițiile de mediu. Se crește în sistem intensiv pentru producția de lapte. Are aptitudini superioare pentru mulsul mecanic.

Creșterea vacilor de lapte este o activitate profitabilă deoarece există suprafețe mari de pășuni și cantități mari de produse vegetale care pot fi valorificate de acestea.

În ameliorarea vacilor din rasele specializate pentru producția de lapte, creșterea cantității și calității laptelui sunt incluse ca obiective ale programului de ameliorare. Calitatea laptelui este determinată de conținutul și puritatea sa microbiologică. Numărul de celule somatice este un parametru de calitate a laptelui. Laptele este un aliment de bază, calitatea lui fiind foarte importantă pentru consumatori.

Igiena ugerului este foarte importantă pentru a obține lapte de calitate. Pentru a asigura sănătatea vacilor sunt necesare condiții de mediu bune: adăposturi curate și confortabile. Calitatea laptelui depinde și de sistemul de muls, care poate fi manual și mecanic. Pentru modernizarea fermelor este necesară construirea și dotarea sălilor de muls cu sisteme automate de muls. Pentru a ține laptele în condiții igienice până la livrarea către procesatori, fermierii trebuie să aibă tancuri de răcire a laptelui. Fermierii trebuie să verifice parametrii microbiologici și fizico-chimici ai laptelui. Vacile sănătoase au un număr de celule somatice sub 100.000/ml. Valoarea maximă admisă de celule somatice în lapte este de 400.000/ml. Creșterea numărului de celule somatice indică infecția glandei mamare. Numărul de celule somatice este influențat de vârsta vacii și stadiul lactației. La începutul lactației și spre sfârșitul lactației numărul de celule somatice este mai mare.  Managementul fermei are un rol important în realizarea unor producții mari de lapte de calitate superioară. Factorii care influențează numărul de celule somatice sunt reprezentați de igiena adăpostului, a echipamentului de muls, tehnologia de muls, igiena de muls și timpul de muls. Controlul lunar al numărului de celule somatice din lapte este necesar pentru a indica starea de sănătate a vacilor. Reducerea numărului de celule somatice din lapte se poate realiza prin selecția animalelor.

În cadrul INCDBNA Balotești s-au efectuat studii privind estimarea valorilor de ameliorare și a parametrilor genetici pentru numărul de celule somatice la o populație din rasa Bălțată cu Negru Românească. Pentru estimarea parametrilor genetici în privința numărului de celule somatice s-a folosit modelul animal cu regresii aleatoare. Heritabilitatea obținută pentru numărul de celule somatice a fost mică, acest caracter putând fi îmbunătățit prin selecția pentru caracterele corelate cu acesta.

Fermierii sunt interesați să aibă animale sănătoase cu potențial genetic ridicat pentru a avea profit în fermele lor. Ei sunt interesați de îmbunătățirea calității laptelui, iar prețul acestuia variază în funcție de calitatea pe care o are. Evaluarea genetică a vacilor pentru numărul de celule somatice este importantă pentru selecția celor mai bune animale în vederea creșterii producției de lapte.

Rodica Ștefania PELMUȘ

pelmus_rodica_stefania @yahoo.com

IBNA Balotești oferă spre vânzare vițele, juninci și tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine, vârste cuprinse între 8-15 luni și greutăți corporale de 250-500 kg.

Ofertă furaje combinate (complete și complementare) destinate îngrășării și întreținerii rumegătoarelor crescute pentru producția de carne și lapte.

Detalii tehnice NC

tabe preturi IBNA Balotestil

Discount 5%, Discount 10% (se aplică în baza contractului de furnizare, la achiziționarea produselor în cursul unei luni)

Date de contact vânzări

DIRECTOR TEHNIC - Ing. Cătălin ROTAR - Tel: 0733.679.820.     

Șef SMCTE - Ing. Filip ILIESCU - Tel: 0733.679.823

Referent de Specialitate -  Dr. ing. Răzvan-Alexandru UȚĂ - Tel: 0729 480 520

  • Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Site: https://www.ibna.ro/

Nutrețuri combinate pentru taurine (peste 150 kg)

Mod de ambalare: la punga de 10 kg sau la sac 30 kg.

Nu este necesară omogenizarea cu alte ingrediente

Este destinat furajării tineretului taurin cu greutatea vie de peste 150 kg.

Ingrediente: cereale, șrot de florea-soarelui, șrot de soia, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 15,90% – Unități nutritive carne UNC. 0,85/kg.

– Metionina 0.31% – Lizina 0,00%.

– Calciu 0,15% – Fosfor 0,90% – Sare 1%.

– Celuloza 11% – Grăsime 5,50%.

Nutreturi combinate pentru viței (până la 150 kg).

Mod de ambalare: la pungă de 10 kg. sau la sac 30 kg.

Nu este necesară omogenizarea cu alte ingrediente.

Este destinat furajării vițeilor de la a 10-a zi după fătare până la 180 de zile (exemplarul ajunge până la circa 159 kg greutate vie).

Ingrediente: cereale, șrot de florea-soarelui, șrot de soia, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral, lapte praf.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 18,50% – Unități nutritive carne 0,99/kg

– Metionina 0.36% – Lizina 0,80%

– Calciu 0,96% – Fosfor 0,69% – Sare 0,90%

– Celuloza 9% – Grăsime 1%

T1-40 CPVM. Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru viței până în 150 kg

Mod de ambalare: la punga de 10 kg sau la sac 30 kg.

Se utilizează prin amestec în hrana vițeilor, din perioada de preînțărcare până la greutatea de 150 kg, cu cereale măcinate.

Conform proporției:

40% CPVM T1-40: 60% cereale măcinate.

Ingrediente: șrot de floarea-soarelui, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 30% – Unități nutritive de creștere 0,65/ kg

– Metionina 0.63% – Metionina+Cistina 1,06% – Lizina 1,35%

– Calciu 3,10% – Fosfor 1,40% – Sare 2,50%

T2-20 CPVM. Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru tineret taurin de peste 150 kg

Mod de ambalare: la pungă de 10 kg sau la sac de 30 kg.

Se utilizează prin amestec în hrana tineretului taurin de peste 150 kg greutate vie, cu cereale măcinate.

Conform proporției:

20% CPVM T2-20: 80% cereale măcinate

Ingrediente: șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C).

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 27,50% – Unități nutritive de creștere 0,65/ kg

– Metionina 0.63% – Metionina + Cistina 1,06% – Lizina 1,35%

– Calciu 3,10% – Fosfor 1,40% – Sare 2,50%

Exemple de rații furajere, în vederea utilizării nutrețului combinat cu furajele de volum (fânuri, semifânuri și silozuri )

* Categorie 3-6 luni = 1,5-1,750 kg NC + 1-1,5 kg fân lucernă + 1,5-1,9 kg siloz lucernă.

* Categorie 6-12 luni = 1,8-2 kg NC + 1,5-2 kg fân lucernă + 3,5 kg siloz lucernă.

* Categorie 12-18 luni = 3-4 kg NC + 3 kg fân lucernă + 8-14 kg siloz lucernă.

Se ştie, nu putem vorbi despre progres fără cercetare. Şi nici fără investiţii. Se pare însă că aspectele nu-i prea interesează pe decidenţi care se pierd prea uşor în amănunte şi interese de tot felul.

Cercetarea în România trăieşte prin ea însăşi, graţie unor proiecte pe care tot ea, cercetarea, prin reprezentanţii săi le câştigă. Dacă şi când le câştigă.

Pentru completarea veniturilor, atât de necesare continuării activităţii, fac… comerţ, vând rezultatele muncii lor, preocupare care răpeşte mult din timpul necesar concepţiei. Adică, în loc să te preocupe temele de cercetare, în final progresul domeniului pentru care te dedici, gândeşti cu prioritate cum să faci bani.

Cercetarea continuă să fie subfinanţată, astfel resursele materiale sunt mult diminuate, ceea ce conduce automat către scăderea continuă a numărului şi calităţii resursei umane.

Ar fi necesar ca măcar cercetarea fundamentală să aibă parte de ceva susţinere bugetară. Ce părere aveţi stimaţi decidenţi aflaţi in capul trebii?

Ş-acum, la ea acasă.

Recent a avut loc la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Balotești, Workshop-ul cu tema ,, Rezultate ale cercetării aplicative în biologia şi nutriţia animalelor de fermă”, un eveniment care a scos încă odată în evidenţă preocuparea unui colectiv de cercetători, de un excepțional profesionalism, pentru descoperirea de noi şi eficiente metode, resurse furajere şi rețete de furajare pentru diferite specii şi categorii de animale. Un exemplu de dedicare pentru subiectele abordate, de efort pentru supravieţuire prin proiecte atrase, teme cercetate şi transfer al rezultatelor către fermele comerciale.

Prof. univ. dr. Horia GROSU, directorul general al institutului, în deschiderea lucrărilor a trecut în revistă principalele momente din istoria acestuia. A continuat prin prezentarea principalelor direcţii de cercetare, fundamentală şi aplicativă, a ,,producţiei” cercetării şi transferul tehnologic, făcând totodată referire la buna colaborare cu beneficiarii rezultatelor muncii acestui colectiv, respectiv crescătorii de animale.

Un subiect de interes a fost cel referitor la soluțiile nutriționale menite a compensa, sau chiar elimina efectele secetei în producerea furajelor, prin folosirea la întocmirea rațiilor, uneori greu de optimizat şi a unor specii precum fasoliţa şi năutul,  apoi cânepa, camelina – furaje proteice, sorg, mei triticale – furaje energetice, culturi tolerante la secetă, prezentate de cercetătoarele Georgeta CIURESCU şi Mihaela HĂBEAN. 

Topinanbur-ul, a fost de asemenea prezentat ca o alternativă în hrana porcilor, având şi efect probiotic, pentru care a pledat dr. Mihaela CORNESCU.

Dr. Cătălin DRAGOMIR, director științific, a prezentat o temă la fel de importantă referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectoarele zootehnice.

Au fost, de asemenea, prezentate rezultate ale cercetărilor desfășurate în laboratoarele de biotehnologie și nutriție animală– Mihaela DUMITRU .

Inimoșii cercetători de aici au creat în laboratoarele institutului peste 270 de rețete furajere, pentru toate speciile și categoriile de vârstă, dintre care 85 pot fi asigurate zilnic la solicitarea potențialilor beneficiari. O adevărată comoară pentru crescători ce înglobează cele mai noi cuceriri ale științei în domeniu.

Elaborarea de soluții pentru întocmirea programelor de ameliorare este o altă componentă  a activității Institutului pentru care există o intensă preocupare, programe deja implementate în multe dintre asociațiile crescătorilor de animale.

Greu de cuprins în câteva rânduri atmosfera, modul impecabil, documentat și convingător în care au fost prezentate lucrările de către acești minunați cercetători, precum Andreea VASILACHI, Tatiana PANAITE, Daniela MARIN și, evident, cei amintiți deja.

Doar prin participare directă la astfel de evenimente se poate percepe cu adevărat ceea ce se întâmpla la IBNA Balotești, ce fac cercetătorii de aici pentru zootehnia românească, pentru români, inclusiv în cooperare cu prestigioase instituții similare din lume.

Mai multe amănunte în revista Lumea satului.

Ion Banu

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti