- Zootehnie
- Decembrie 06 2021
Ferma Duroc, locul unde porcii sunt crescuți după modelul American
„Un porc liber să se plimbe, să se hrănească după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă cu cea a porcilor din sistemul intensiv de creștere. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerțul autohton nu este pe măsura prețului plătit și toți tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă și poate mai avea acces și la o pășune, unde făcea mișcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmașii noștri să consume o carne sănătoasă.“ Pledoaria de față îi aparține unui tânăr din Oradea, Liviu Fitero, care a pus bazele unei crescătorii de porci crescuți în semilibertate. Spune că modelul acesta i-a fost inspirat de fermierii americani și că intenționează să își dezvolte ferma în baza principiilor acestui sistem.
De ce creșterea în libertate
Liviu Fitero spune că întreaga sa viață a avut legătură cu animalele pentru că în gospodăria bunicilor și a părinților au fost mereu crescute găini, vaci și porci, dar că din anul 2008 a început să ia în serios această ramură a agriculturii și a pus bazele unei crescătorii de porci pe care a încercat să o dezvolte de la an la an.
„Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanțare, dar pentru că îmi doresc atingerea celor mai înalte standarde în viitorul apropiat voi aplica pentru obținerea de fonduri europene prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din PNDR. Intenționez astfel nu doar să modernizez ferma, ci și să deschid o carmangerie cu produse proprii, realizate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece țintesc spre zona bio.“
În ceea ce privește alegerea rasei, acesta spune că a reușit să aducă în țară, prin intermediul membrilor unei asociații de crescatori de Duroc în rasă pură din Ungaria, exemplare Duroc din linia veche și autentică, cu proveniență USA (New Jersey).
„Din 2010 cresc Duroc în sistem liber și semi-liber, exact așa cum o fac și marii crescători americani. Acești porci nu știu ce înseamnă detenția pentru că s-au născut, au crescut și trăiesc în libertate totală, după bunul plac. Acest sistem de creștere este cel mai benefic pentru animale pentru că astfel ligamentele și încheieturile devin mult mai puternice, iar dimensiunile suinelor vor fi mult mai mari față de cele crescute în sistem închis. Acestea își iau din pământ porția necesară de săruri și minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase și de aceea nu au paraziți externi. Astfel, sistemul lor imunitar este extrem de puternic și nu au nevoie de tratamente aproape niciodată pe parcursul vieții.“
Caracteristicile și temperamentul rasei
Tânărul crescător ne-a prezentat și câteva aspecte din istoria rasei Duroc.
„Rasa Jersey Red sau Duroc a fost dezvoltată, în principal, în New Jersey și într-o oarecare măsură în Kentucky de către fermierii anilor 1800 care au adus-o la un standard ridicat de excelență în mai multe direcții. Acest porc era uneori numit Berkshire rosu, dar dacă acest termen este folosit cu vreo referire la Berkshire-ul modern, îmbunătățit, este o greșeală. Cele două rase au destul de puține caracteristici în comun. Cercetătorii de la Benson, Maule & CO din Philadelphia susțineau că „porcii roșii din Jersey“ sunt descendenți din vechiul Berkshire neameliorat deoarece vedeau credibilă descrierea făcută de Youatt vechiului Berkshire. Cu toate acestea, Jersey Red era un porc mult mai «gros» și mai apreciat decât Berkshire-ul modern îmbunătățit.“
Cele mai importante calități pentru care „Roșii“ (Duroc) sunt atât de apreciați sunt greutatea și dimensiunile neobișnuit de mari realizate la costuri reduse, constituția rezistentă, calitățile ridicate ale scroafelor și vierilor de reproducție și rezistența ridicată care nu impunea creșterea lor în regim închis. Porcii Jersey Red (Duroc) au o culoare roșie, predominantă pe tot corpul, iar la maturitate au culoarea roșu închis, dar foarte vie și lipsită complet de alb. Au boturi scurte, capete mici proporționale cu dimensiunea corpului și urechile aplecate. Au un corp lung și masiv, cu cupe adânci și osatură deosebit de solidă. Vor cântări la 12 luni 160-190 de kilograme, iar de la 14 la 20 de luni, 220-350 de kilograme. Porcul din rasa Duroc este docil, cu un temperament calm, prolificitatea este mai mult decât mulțumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înțărcați/ scroafă. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroși deoarece au capacitatea de a îmbunătăți calitățile oricărei rase.
„Voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii vor putea alege“
Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial, fiind marmorată, suculentă, iar inserțiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni.
„Acest aspect îl voi scoate în evidență și în proiectul meu de viitor și sunt convins că va avea succes deoarece voi pune la dispoziția tuturor un nou concept legat de comercializarea cărnii de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va fi sacrificat, precum și părțile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii își vor putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau și un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuți după exemplul fermierilor americani. Porcii vor crește în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creștere se vor regăsi în calitățile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele și toate elementele nocive. Totul va fi controlat de supremul arbitru, și anume de natura și voința porcului. Porcii nu vor fi scoși la licitație la 6 luni ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior. (D.Z.)
- Zootehnie
- Octombrie 23 2020
Ferma Duroc și strategia „de la fermă la furculiţă“
Încă de la vârsta de 3 ani, Fitero Liviu, un tânăr de 31 ani născut în Oradea, judeţul Bihor, poate spune că şi-a găsit calea în viaţă, îndrăgind şi îngrijind toate animalele de prin ograda bunicilor. Dar, din 2010 a prins drag de rasa de porci Duroc, pe care o consideră câştigătoare, mai ales că doreşte să aplice strategia „de la fermă la furculiţă“ şi să înfiinţeze o carmangerie cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc.
„Întreaga viaţă mi se învârtea în jurul animalelor, bunicii şi părinţii mei crescând porci şi vaci în sistem gospodăresc. Cum rodul nu cade niciodată prea departe de pom, din anul 2008 am început să iau în serios această minunată ramură a agriculturii şi am pus bazele unei crescătorii de porci, iar de la an la an am încercat să mă dezvolt în acest sens“, spune tânărul.
Având o foarte bună colaborare cu unii fermieri din Ungaria, aceştia fiind membrii unei asociaţii de crescători de rasă pură, Liviu a reuşit să aducă rasa Duroc şi în ţara noastră, dar nu orice fel de Duroc, ci cu provenienţă USA (New Jersey), vechea şi autentica linie de Duroc. „Din 2010 cresc această rasă în sistem liber şi semi-liber. Aceşti porci nu ştiu ce înseamnă «detenţia», ei s-au născut, au crescut şi îşi duc veacul în totală libertate, după bunul plac. Acest mediu de creştere, din punctul meu de vedere, este cel mai benefic pentru animale deoarece pot să facă mereu ceea ce ele doresc, ligamentele şi încheieturile devin mult mai puternice, dimensiunile suinelor crescute în acest sistem vor fi mult mai mari faţă de cele crescute în sistem închis, din pământ îşi iau porţia necesară de săruri şi minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase; pentru că nu au «vieţuitoare» (paraziţi) pe ele sistemul lor imunitar fiind astfel extrem de puternic neavând nevoie aproape niciodată pe tot parcursul vieţii de tratamente, iar eu urmăresc în mod deosebit bunăstarea animalelor“, adaugă acesta.
Proiect nou, strategie nouă: „de la fermă la furculiţă“
Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanţare, însă datorită faptului că fermierul îşi doreşte atingerea celor mai înalte standarde, anul viitor va aplica pentru a atrage fonduri europene prin submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR. „Prin obiectivul principal al acestui proiect se urmăreşte îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor. Îmi doresc de asemenea să se finanţeze: construirea sau modernizarea fermei, precum şi asigurarea utilităţilor în vederea condiţiilor de mediu; procesarea produselor obţinute la nivelul fermei, aceasta cuprinzând echipamentele necesare pentru vânzarea produselor procesate, inclusiv depozitare şi răcire. Scopul principal este acela de aplicare a strategiei «de la fermă la furculiţă» (Farm to Fork); existenţa unui teren cu o suprafaţă suficientă pentru a obţine hrana necesară animalelor din ferma proprie, o zonă de procesare şi magazine sau chiar restaurante în care se vor vinde produsele obţinute. Aşadar, am în plan şi înfiinţarea unei carmangerii cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece ţintesc spre zona bio“, mărturiseşte orădeanul.
Porcul din rasa Duroc este unul docil, cu un temperament calm, iar prolificitatea este mai mult decât mulţumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înţărcaţi/scroafă, specifică micul crescător. „Pe parcursul anilor am avut plăcerea de a lucra cu aproape toate rasele mari de porci, însă aceasta este câştigătoare pentru mine. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroşi deoarece au capacitatea de a îmbunătăţi calităţile oricărei rase, fiind folosiţi de marile ferme tocmai pentru că au capacitatea de a transmite foarte bine calitaţile unice ale acestei rase.“
Nou concept: lot de porci la „expoziţie“
Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial de către gurmanzi şi nu numai, aceasta fiind una marmorată, suculentă, iar inserţiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni, specifică Liviu. „Acest aspect îl voi scoate în evidenţă şi în proiectul meu de viitor şi sunt convins că va avea succes în rândul românilor de pretutindeni deoarece voi pune la dispoziţia tuturor un nou concept în ceea ce înseamnă carne de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va urma a fi sacrificat şi îşi vor putea alege părţile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la «expoziţie», iar cumpărătorul îşi va putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau şi un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuţi după exemplul fermierilor americani, chiar de unde izvorăşte acest minunat porc, Duroc-ul. Porcii vor creşte în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creştere se vor regăsi în calităţile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele şi toate elementele nocive, totul fiind controlat de supremul arbitru, şi anume de natură şi de voinţa porcului. Porcii nu vor fi scoşi la licitaţie la 6 luni, ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior faţă de cel al unui porc de 5-6 luni îndopat cu fel şi fel de lucruri care nu au tocmai cea mai pozitivă influenţă asupra sănătăţii acestuia, prin urmare nocive şi pentru consumatorul final. Un porc liber să se plimbe, să mănânce după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerţul autohton nu este pe măsura preţului plătit şi cu toţii tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă şi poate mai avea acces şi la o păşune unde făcea mişcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmaşii noştri să consume o carne sănătoasă şi să aduc zâmbetul pe buzele tuturor în momentul în care vor gusta carnea rezultată din porcul Duroc.“
„Pentru mine zootehnia este o artă, iar arta reprezintă frumosul. Astfel, ceea ce se întâmplă în cadrul fermei nu este o simplă afacere, nu cresc porci de dragul profitului. Porcul meu are o poveste, fiecare purcel care pleacă din ferma mea duce cu el o parte din sufletul meu pentru că eu particip activ de la aducerea pe lume a tuturor purceilor până la vânzarea acestora. Fiecare «mamă» (scroafă) pe care o deţin în acest moment a fost selectată de mine încă din «generaţia de aur», am crescut împreună, am trecut împreună prin multe schimbări, am câte un nume pentru fiecare dintre ele şi le tratez ca pe cea mai de preţ avuţie“ - Fitero Liviu.
Beatrice Alexandra MODIGA