Alexandru Ciprian Bănuţă are 32 de ani şi este un crescător de capre din satul Bârseştii de Jos, comuna Tigveni, judeţul Argeş. Pasiunea de a creşte animale l-a determinat pe acesta şi pe părinţii săi să schimbe viaţa de la oraş cu cea de la sat, şi au achiziţionat primele 10 căpriţe prin anul 2007. Treptat, prin efortul părinţilor, efectivul de capre a ajuns în prezent undeva la 200 de capete din rasa Carpatină metisată, ulterior fiind achiziționați și ţapi anglonubieni.

Produse cât mai bio!

„Odată cu trecerea în nefiinţă a tatălui meu, sarcina administrării fermei mi-a revenit mie, bineînţeles atent supravegheat de mama. De la bun început am dorit ca produsele provenite din ferma noastră să fie cât mai bio, astfel că hrănirea caprelor o facem vara pe păşunile închiriate, iar iarna în regim de stabulaţie, hrana constând în cereale şi fân uscat. Ţinând cont că am pornit de la zero, costurile înfiinţării fermei au fost undeva la aproximativ 50.000 euro, aici incluzând adăpostul animalelor, cumpărarea de terenuri şi utilajele aferente“, ne spune tânărul crescător.

Rasa Carpatină este una dintre cele două rase de capre autohtone şi este caracterizată prin adaptabilitatea crescută la sistemul de creştere extensiv, şi are o rezistenţă bună la boli, precum şi la condiţiile climatice din România, mai adaugă argeşeanul. „Totodată, aceste capre pot da producţii satisfăcătoare cu puţină ameliorare genetică. Indivizii se remarcă prin producţii peste medie şi nu este neapărat nevoie de administrarea altor furaje, fiind suficientă hrana pe care o găsesc la pășune. Referitor la tratamentele pe care noi le aplicăm turmei noastre, în număr de aproximativ 200 de capete, acestea sunt preventive şi constau în deparazitările interne (Ivomec) şi externe (îmbăieri cu soluţii deparazitare), vaccinarea împotriva anaerobiozei, agalaxiei, antraxului, apoi curăţirea şi ajustarea ongloanelor (unghiilor), tunsul caprelor, curăţenia în adăposturi şi dezinfecţia acestora. Toate aceste operaţiuni sunt în sarcina mea.“

Românul şi consumul cărnii de ied şi al brânzeturilor de capră

Produsele obţinute în ferma de Bârseştii de Jos sunt carnea de ied, laptele şi brânza telemea de capră. „Neavând încă o cultură a consumului cărnii de ied şi a brânzeturilor de capră, românul evită în general aceste produse, însă trebuie spus că lucrurile au început să se schimbe în bine de câţiva ani şi, deşi la început era o problemă valorificarea iezilor şi a brânzei, acum putem spune că avem un echilibru în ceea ce priveşte cererea şi oferta. Suntem mulţumiţi! Deşi ştiu câte greutăţi am întâmpinat în creşterea caprelor în toţi aceşti ani, încurajez tinerii să investească pasiune, timp şi resurse în acest domeniu şi cred că nu vor regreta. Ca plan de viitor avem în vedere extinderea fermei şi diversificarea gamei produselor din laptele obţinut de la căpriţe şi, nu în ultimul rând, întocmirea unui proiect pentru accesarea unor fonduri europene. Vrem să credem că şi peste câţiva ani tot cu creşterea caprelor ne vom ocupa!“, a încheiat Alexandru Ciprian Bănuţă.

Beatrice Alexandra MODIGA