Probioticele sunt denumite și culturi bacteriene vii, nepatogene, care atunci când sunt ingerate într-o cantitate suficientă reprezintă o sursă alternativă cu efecte pozitive asupra sănătății organismului gazdă, cu menținerea ecosistemului intestinal și îmbunătățirea performanțelor bioproductive.

Se cunoaște că tubul digestiv al tuturor speciilor de animale, în primele ore de viață, este steril, lipsit de orice formă de microorganism. De asemenea, tubul digestiv este prevăzut cu celule epiteliale cu rol receptor, protector și fixator de bacterii, celule ce sunt implicate în mod direct în procesul de absorbție a nutrienților. În ceea ce privește etapa de populare a intestinului cu germeni benefici / patogeni, aceasta începe odată ce animalul gazdă consumă furaj și apă.

Probioticele pot fi compuse dintr-o singură tulpină bacteriană sau dintr-o combinație de două sau mai multe specii bacteriene, care, administrate în cantități regulate, pot oferi o serie de beneficii animalului gazdă.

În general, probioticele frecvent utilizate în hrana animală sunt specii bacteriene ce aparțin genului Bacillus, Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, drojdii sau fungi. De obicei, probioticele se administrează în perioada de creștere a animalelor, dat fiind sistemul enzimatic incomplet dezvoltat al acestora. Acest aspect este foarte cunoscut de crescătorii de animale, motiv pentru care administrarea propriu-zisă a produsului probiotic se face fie în apa de băut, fie introdus și omogenizat odată cu furajul.

Potrivit normelor Uniunii Europene, anumite specii de Bacillus pot fi utilizate ca sursă probiotică. Un loc important este ocupat de genul Bacillus datorită prezenței sporilor ca formă de rezistență, ceea ce permite tulpinilor bacteriene să reziste la condiții nefavorabile (căldură, radiații, temperatură), degradare enzimatică, dezechilibre gastrointestinale (rezistență pH, săruri biliare, rezistență antibacteriană, capacitatate de aderare la celulele epiteliale), precum și inducerea răspunsului imun celular.

De reținut faptul că sănătatea animală reflectată în performanțe bioproductive la maximum de potențial reprezintă adevărate provocări pentru crescătorii de animale. În prezent, probioticele sunt considerate soluții alternative la antibiotice, fiind folosite pe scară largă în hrana monogastricelor.

Cercetările biotehnologice sunt într-o continuă dezvoltare, venind cu o serie de idei inovative.

Un loc foarte important a fost ocupat de tulpina bacteriană Bacillus subtilis ATCC 6051a. Validarea rezultatelor in vitro și in vivo s-a realizat în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA Balotești) și în Biobaza experimentală pe care institutul o deține, aceasta fiind totodată și cea mai importantă unitate de cercetare din domeniul creșterii animalelor din România.

Se poate afirma, că în urma aplicării anumitor teste in vitro și simulării unor condiții gastrointestinale, s-au obținut o serie de rezultate semnificative în ceea ce privește gradul de supraviețuire al tulpinii bacteriene. Din acest motiv, s-a validat tulpina de Bacillus subtilis pentru a fi utilizată ca sursă probiotică și poate fi adăugată cu succes în hrana purceilor sugari și în criza de înțărcare (30 ± 3 zile, hibrid Topig pe o perioadă de 16 zile) cu o doză de 1% (1,6 x 109 UFC/mL).

Există foarte multe informații cu privire la caracteristicile și proprietățile tulpini Bacillus subtilis, aceste cercetări fiind realizate în cadrul Institutului, mai exact Laboratorul de Nutriție Animală și Biotehnologii.

Administrarea produsului probiotic pe bază de Bacillus subtilis în hrana purceilor în criza de înțărcare a determinat o serie de avantaje:

– îmbunătățirea performanțelor de creștere și a caracteristicilor legate de eficiența furajării (greutatea corporală, spor mediu zilnic, consum mediu zilnic și consum specific);

– de asemenea, s-a remarcat o scădere a incidenței diareice la lotul experimental ce a primit suplimentare de produs probiotic comparativ cu lotul martor, cu diminuarea frecvenței enteritelor.

– includerea dozei de Bacillus subtilis -1% a redus atât la nivel de ileon, cât și la nivel de cecum numărul de bacterii Coliforme (aproximativ 27%), Clostridium sp. (10%), Enterococcus sp. (12%) și E. coli biotip β-hemolitic (27%) față de lotul martor;

– adaosul de Bacillus subtilis a influențat dezvoltarea bacteriilor benefice precum speciile din genul Lactobacillus, până la 25%;

– reglarea valorilor pH-ului intestinal; se poate sublinia faptul că pH-ul intestinal poate reprezenta un indicator al instalării microorganismelor patogene care pot coloniza tractul gastro-intestinal al animalelor tinere, în cazul nostru purcei în criza de înțărcare, cu intensificarea în cele din urmă a dezechilibrelor diareice.

În contextul prezentat, tulpina bacteriană Bacillus subtilis prezintă criterii probiotice notabile și se recomandă utilizarea unei doze de 1% în premixuri sau amestecat direct în furaj spre utilizare ca sursă probiotică în hrana purceilor.

Mihaela DUMITRU