Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine (AJCOC) „Miorița Moldavis“ Bacău a organizat la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău o expoziție de ovine și caprine, cu degustare de produse tradiționale, licitații și vânzări de animale.

Ovine din rasele Rovasi, Țurcană și Țigaie Ruginie au fost prezente la Expoziția de ovine și caprine, ediția a II-a. Weekendul din perioada 14-15 octombrie a.c. a fost în totalitate dedicat fermierilor, două zile unde producătorii locali i-au încântat pe cei prezenți cu specialitățile lor tradiționale. Totodată, au fost două zile unde și-au dat întâlnire generațiile de ieri și de azi, unde muzica și voia bună s-au îmbinat cu tradiționalul.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine Miorița Moldavis Bacău, în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni, a organizat expoziția de ovine și caprine, ediția a doua. Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău și au fost prezenți zeci de crescători din Bacău, cu exemplare valoroase.

„Astăzi, ne aflăm la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău, la cea de-a doua expoziție a ovinelor și caprinelor. Aici sunt prezenți fermieri din cadrul asociației noastre, dar și din județul Bacău, producători de brânzeturi și produse tradiționale. Am realizat un astfel de eveniment pentru a populariza meseria fermierilor noștri, pentru că ușor-ușor se pierde această tradiție din cauza forței de muncă și a noilor tendințe. Expoziția de ovine și caprine organizată de AJCOC «Miorița Moldavis» nu se oprește aici. Ne-am propus ca de la un an la altul sa fim mai buni, să vă facem cunoștință cu crescătorii de animale din județul Bacău și să degustați cele mai bune preparate tradiționale“, a precizat în deschiderea expoziției Ionuț Ailenei, președintele Asociației „Miorița – Moldavis“ Bacău.

Vocea crescătorilor

Expoziția a fost și un prilej pentru ca fermierii să se poată întâlni să afle despre diferitele legi din agricultură sau despre problemele pe care le întâmpină crescătorii.

„Ne întâlnim cu colegii de breaslă, ne sfătuim, mai învățăm unii de la alții, fiind un bun prilej de socializare. Cele mai importante probleme din acest domeniu sunt lâna, subvențiile la timp, ANT-ul care vrea să nu-l taie, acestea ar fi cele mai importante și de actualitate. În schimb, vocea noastră de astăzi sper să ajungă la cei care ne conduc“, a adăugat Daniel Aichimoaiei, crescător de ovine din județul Bacău.

Simion Chelaru este un alt crescător de oi din județul Bacău, care a venit pentru socializare și pentru a schimba păreri cu alți crescători ai județului.

„Dețin un efectiv de 500 de oi, rasa Țurcană, varietatea Bălă; le am cu certificat de origine. Am venit la această expoziție să ne facem cunoscuți. Această meserie este una foarte grea, din ce în ce mai mult pe cale de dispariție, din ce în ce e tot mai grea, iar lipsa forței de muncă o problemă majoră în acest sector. Statul, din păcate, ne ajută, dar nu ne prea ajută, nu ai unde să vinzi la un preț care să îți acopere munca și cheltuielile“, declară acesta.

La eveniment toți cei prezenți s-au putut delecta cu muzică, voie bună și preparate delicioase.

Despre Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Miorița Moldavis“

Înființată din necesitatea reprezentării crescătorilor de ovine atât la nivel teritorial cât și pe plan național, asociația are ca scop ameliorarea genetică, managementul și promovarea efectivelor cu potențial genetic ridicat pentru producția de lapte a ovinelor din rasa Awassi, precum și orientarea crescătorilor pentru exploatarea ovinelor și caprinelor în funcție de cerințele pieței.

Ovinele din rasa Awassi

Faima și importanța de care se bucură în prezent această rasă se datorează, în primul rând, particularităților productive superioare pentru producția de lapte. În arealul de formare, în multe publicații de specialitate, se precizează faptul că în turme se regăsesc foarte multe femele care furnizează producții mai mari de 400 l lapte pe durata unei lactații normale de 210.

Fiind o rasă ce provine din zone cu temperaturi mai ridicate, Awassi valorifica foarte bine și pășunile mai uscate. Totodată, prezintă un grad ridicat al rezistenței organismului și adaptarea la condiții semiaride, la zone cu temperaturi ridicate și cu umiditate scăzută.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru Iuliana Elena Sîrbu, o tânără de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură în anul I, agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele, de aceea, chiar de pe băncile facultății, contribuie la ferma mixtă tehnologizată a familiei, atât de culturi de cereale, legume, cât și de creștere a animalelor.

„Dragul de glie“, moștenit din generație în generație

„Ferma noastră este o afacere de familie, crescută, tehnologizată, adaptată cu fiecare generație. Părinții au învățat și au moștenit «dragul de glie» de la părinții lor, noi, mai departe, de la părinții noștri și tot așa. Cu fiecare generație aducem ceva nou, ceva mai bun, ceva în plus. Ferma asta a oferit provocări și satisfacții fiecăruia dintre noi.

Ne-a făcut să ascultăm natura și să evoluăm. Agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele. Am început de la 12 ha, iar în ziua de azi am ajuns la 100 ha. Pe lângă acestea mai avem 18 ari de sere. Anul acesta am pus culturi de grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și sorg, specifică tânăra agricultoare din județul Bacău.

Familia Sîrbu cochetează cu fondurile europene

Legat de accesarea fondurilor europene, familia Sîrbu a cochetat cu ideea încă de la începutul programelor de subvenție UE și continuă să urmărească noile programe de finanțare, adaugă Iuliana.

„Pentru noi ar fi un ajutor real, în primul rând pentru tehnologizarea fermei. Dorim să accesăm fonduri pentru a lua utilaje care să ne ajute în a lucra terenul în detaliu. Agricultura este ocupația de bază a noastră, din generație în generație. Este obositor și am să fiu foarte sinceră: ușor nu este, dar cred că tocmai asta face ca această activitate să fie mai ofertantă. Cu toate informațiile bine puse la punct, cu toată experiența, sunt momente când nu știi tot timpul la ce să te aștepți. Plus că trebuie să fii mereu la curent cu soiurile noi de semințe, adaptate climei, dăunătorii care apar, tratamentele, tehnologiile și tot așa. Toate acestea fac parte din motivația mea și m-au determinat să aprofundez studiile la Facultatea de Agricultură din Iași.“

Agricultura este ca o... chemare!

Tânăra de doar 20 de ani a crescut cu agricultura zi de zi și spune că a fost privilegiată. Putea să aleagă oricare alt domeniu, dar agricultura se moștenește, îi curge prin vene.

„Eu așa mă consider. Nu ai cum să nu captezi informații de copil, dacă te formezi în acest mediu. Bineînțeles, am fost încurajată să aleg orice alt domeniu de activitate îmi doresc. Am avut libertatea asta. Chiar după ce am terminat liceul, am optat inițial pentru o altă facultate. Atunci a fost «anul meu de claritate». E ca o chemare. Domeniul agricol e o provocare pe care am îmbrățișat-o cu drag pentru că știu că pot veni cu soluții moderne, optime și pot crește și îmbunătăți procese tehnologice din ferma familiei“, mărturisește aceasta.

Provocări după provocări...

Sunt multe provocări în acest domeniu, de aceea Iuliana ne spune că nu se poate opri la una singură.

„Seceta majoră din ultimii ani ar fi una dintre marile provocări. Alături de ea, lipsa unei rețele de irigare. Concret, nu că nu vrem să investim în asta. Am investi, dar apa e departe (singurul râu din zonă – Pereschiv – e mai mult secat). Și suntem la mâna ploii. O altă provocare este rezistența unor dăunători la tratamentele clasice. Din nou, nu prea îți permiți în agricultură să nu te informezi, să rămâi în urmă. Forța de muncă, iar e o provocare. Și se acutizează de la an la an. De la an la an, în agricultură este tot timpul o altă provocare, așa a fost și anul trecut pentru agricultoarea din Bacău. A fost secetos și greu. Neproductiv. Producția a fost mică, cheltuielile deloc de neglijat și tot așa. Anul acesta, din păcate, se anunță tot unul secetos, iar sezonul rece nu a avut destule precipitații pentru a da pământului apa necesară“, menționează aceasta.


De ce să aleagă tinerii acest domeniu?

„Cu ce să încep? Vrei «jucării» cu mulți senzori, super tehnologizate, cu butoane multe, multe? Agricultura ți le oferă. Îți place să te joci cu drona între blocuri? Încearcă un Dji T30. Vrei aer curat, stele multe și cântec de greieri și broaște? Vino pe câmp! Te știi o fire proactivă și îți place să cauți constant soluții? Ai ghicit! Agricultura“, încheie Iuliana Elena Sîrbu, tânăra de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură.


Beatrice Alexandra MODIGA

Pasionații de tradiții și produse naturale obținute de fermieri în propriile gospodării au fost invitați, în centrul orașului Dărmănești, la cea de-a șasea ediție a Târgului Gospodăriilor de produse montane „La Porţile Nemirei – tradiții și obiceiuri“, în perioada 20-21 mai a.c.

Astfel, zeci de producători de pe Valea Trotușului le-au adus pofticioșilor gustul adevăratelor produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice, dar și obiecte produse de mâinile iscusite ale fermierilor și artiștilor artizanali din zonă.

De pe tarabele expozanților nu au lipsit specialități tradiționale din carne, brânzeturi tradiționale, pâine de casă, cozonaci, plăcinte, dulcețuri, siropuri, prăjituri de casă, miere, produse naturiste, țuică și vin, dar și fructe și legume de sezon. Totodată, au putut fi achiziţionate ii şi costume tradiţionale românești, icoane, vase din sticlă, porţelan şi ceramică, obiecte de uz casnic, sculpturi în lemn, ţesături, decoraţiuni din fier, împletituri din fibre vegetale, articole din piele şi blană, accesorii cu motive tradiţionale.

Stațiune turistică de interes local

Promovarea ca stațiune înseamnă posibilitatea atragerii de finanţări nerambursabile în sfera celor care activează în turism. Aceste investiții încurajează o prezenţă tot mai mare a turiştilor în zonă; un efect multiplicator se produce și în sectoarele conexe: transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul. Statutul de Stațiune Turistică de Interes Local ajută la creşterea calităţii vieţii pentru toți locuitorii orarului și din localitățile limitrofe.

„Putem spune că turiștii sunt bineveniți aici. Începând cu 1 decembrie 2022 am devenit și stațiune turistică de interes local. Dincolo de produsele tradiționale făcute după rețete de sute de ani, avem și turiști foarte mulți veniți la Dărmănești. Îi invităm pe toți să vină să ne cunoască, cu obiceiurile și tradițiile noastre pentru că chiar au ce vedea“, a precizat la deschiderea târgului Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, din județul Bacău.

Generațiile tinere investesc în agricultură, în zootehnie

Târgul Gospodăriilor de produse montane „La Porţile Nemirei – tradiții și obiceiuri“ se află la a șasea ediție, iar această ediție a avut loc pe acordurile artiștilor populari din zonă, într-o sărbătoare a produselor agroalimentare românești, a meșteșugurilor, artei și tradițiilor autentice românești.

„De atâtea ediții am făcut împreună un pas spre a trece, de la acea formă de semisubzistență pe care o aveam în 2016, spre etapa în care să câștige producătorii bani din munca pe care o fac în fermele pe care le au. Am reușit împreună să convingem generațiile tinere că merită să investească în agricultură, în zootehnie și am văzut că o parte din tineri urmează în prezent facultăți de profil. Dragi fermieri, veți reuși în acest fel să predați la un moment dat aceste ferme către tânăra generație. Este foarte important că oamenii din Dărmănești, care au fost plecați în străinătate, s-au întors acasă. Astăzi, o parte dintre cei care nu demult munceau prin Europa investesc în Dărmănești, investesc în aceste ferme, mai mici sau mai mari. Eu personal vă încurajez să mergeți mai departe. Faptul că produsele din Dărmănești au reușit să treacă de mult granița județului și chiar a țării nu face decât să ne bucure“, a adăugat, la deschiderea târgului, Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.

Evenimentul a fost organizat de Primăria Dărmănești, împreună cu Asociația „Sunetul Munților“ din același oraș.

Beatrice Alexandra MODIGA

Răcăciuni, județul Bacău

Tânărul fermier Ciprian Valentin Pișta, în vârstă de 28 de ani, coordonează de la distanță, din Marea Britanie, ferma de ovine a familiei din comuna Răcăciuni, județul Bacău, înființată împreună cu cei doi frați gemeni. Din 2020, fiecare dintre ei a avut sarcini precise în această afacere în care investiția a fost de cca 120.000 de euro în întreaga fermă, dar și în cele 400 de capete de oi din rasa Țurcană.

Selecție riguroasă, de la 900 de animale s-a ajuns la 400 de capete

„Avem o fermă de ovine situată în județul Bacău, comuna Răcăciuni. Aici ne aflăm într-o zonă de deal, cu multe păduri, o zonă plăcută. În această activitate suntem implicați trei frați, eu și frații mei gemeni, Petru și Paul, în vârstă de 21 de ani. Paul lucrează ca angajat la o firmă de exploatarea lemnului și de fiecare dată când are ocazia ne ajută la fermă, iar când este foarte mult de lucru își ia liber să ne poată ajuta. De anul trecut a început și Petru să se implice, încât a ajuns să fie pionul principal care are grija animalelor la fermă. Eu sunt cu investițiile și cu ideile, ajut să fie ferma cât mai productivă. Pe timpul verii merg și eu în țară și lucrăm toți pentru pregătirea celor necesare pentru iarnă. Eu în Marea Britanie lucrez ca supervizor pe șantier, am salariul foarte bun, singurul motiv care mă ține acolo“, spune tânărul băcăuan.

Tânărul de 28 de ani a înființat ferma de la zero în anul 2020, chiar la începutul pandemiei, în luna aprilie. „Paul m-a convins să investesc în domeniul zootehnic. A spus că el se va ocupa de munca fizică pentru că eu nu aveam cum. La început am fost destul de sceptic, dar entuziasmul lui m-a convins. Am început cu un efectiv de 170 de oi mature în acea primăvară, din care am păstrat 30 de mieluțe ca să creștem efectivul. Un an mai târziu, în 2021, am mai investit până am ajuns la aproape 900 de animale, oi și capre. Practic, am cumpărat două turme întregi de la doi crescători. În toamna anului 2021 am făcut o selecție și am scăzut efectivul la 700 de capete. Pentru că nu aveam turma uniformă, am vândut animalele pentru reformă și pe cele de al căror aspect nu eram mulțumit. Anul trecut am mai făcut o selecție și mai amănunțită și am ajuns la un efectiv de 400 de capete. Am luat această decizie din cauza secetei de anul trecut și a lipsei de furaje“, spune crescătorul.

Profitul nu vine prea repede

Oile sunt din rasa Țurcană oacheșe, bale, breze și bucălăi, cele mai numeroase fiind oacheșele. „Ne plac mai mult ca aspect, ne plac și brezele, dar suntem în proces de a le înmulți. Vrem să ținem doar oile din varietatea oacheșă și brează. Sunt oi care ne plac datorită aspectului feței, brezele au o producție bună de lapte, dar și de carne. Furajarea lor se face zilnic, manual, de 4 ori pe zi. Dimineața le dăm porumb, la ora 10 le dăm lucernă sau fân, la ora 14 porumb, grâu, mazăre, orz, soia, floarea-soarelui și lucernă măcinate și amestecate, iar seara le dăm paie sau baloți de coceni. În această perioadă sunt și mieluții care primesc o tavă de lucernă și făină, pe care o dăm și oilor.“

Investiția inițială, mare

„Am investit în utilaje care să ne ușureze munca, în animale, construcții care să respecte condițiile pentru bunăstarea lor, închirierea de terenuri. Legat de desfacere, brânza și urda sunt produsele pe care le facem din laptele obținut și le vindem clienților proprii, iar mieii îi vindem intermediarilor. Nu obținem un preț foarte mulțumitor, dar este binișor. Cu lâna nu facem nimic, nici pe degeaba nu ai cui să o dai“, declară acesta.

Cei care vor să înceapă o astfel de afacere trebuie să țină cont de următoarele probleme pe care le-ar putea întâmpina. „Cu pășunile sunt mereu probleme. Pentru a obține pășune am fost de foarte multe ori la primărie până am primit. În zootehnie trebuie să te împaci cu ideea că mereu trebuie să îți dedici timpul fermei, nu găsești om de bază care să facă asta în locul tău. Profitul nu vine prea repede. Trebuie să îți placă haiducia, mereu în câmp și mereu lângă ele. Trebuie să fii pregătit dacă plouă sau ninge, este cald sau frig, trebuie să fi mereu lângă animale ca să ai performanțe.“


„Vrem să facem și agroturism, să primim vizitatori, să vadă cum este viața la stână și pe perioada nopții să se poată caza tot la stână, în căbănuțe frumoase și primitoare. Seara să stea la foc de tabără și să savureze preparatele făcute la stână și să se delecteze din pastramă de berbecuț și din mielul făcut la ceaun afară la foc“ - Ciprian Valentin Pișta


Planul familiei Pișta pe viitor este să își mențină turma la un efectiv de minimum 350 oi mame. Cei trei frați vor ca toate oile să fie riguros selectate deoarece aduc un profit aproape dublu față de o oaie oarecare. Vor să construiască saivane moderne, să extindă și culturile pentru a-și permite să producă toate furajele fără probleme și să nu mai fie nevoiți să cumpere.


Beatrice Alexandra MODIGA

Am descoperit de curând o afacere de familie născută din dorința de a regăsi și conserva gustul dulce al copilăriei, înghețata. O înghețată bună nu se refuză niciodată, mai ales când e produsă local, în Bacău. Am fost de curând la fabrica Cool Ice a societății Felix Gist SRL din Bacău, înființată în 1992. Totul a pornit de la o mașină stradală și o coadă imensă în acea perioadă de după Revoluție. Familia Gheorghe, formată din Geta și Lucian, produce 350 de tone de înghețată pe an și a dezvoltat în timp o rețea cu 1.500 – 2.000 de clienți nu doar din Bacău, ci și în zece județe. Turul a fost interesant, fluxul tehnologic de apreciat, înghețata foarte bună și v-o recomandăm.

Gustul copilăriei? Trebuie să fie Polar!

Pe vremea când înghețata nu era la discreție, să găsești Polarul era ca și cum ai găsi o monedă de aur. Dar gustul? Gustul este al copilăriei, al prietenilor care alergau până la primul magazin să cumpere fix înghețata împachetată ca untul, al entuziasmului de a ajunge acasă să o mănânci, al nerăbdării pentru că, știm cu toții, o mâncam pe loc, ne spune antreprenorul băcăuan Lucian Gheorghe.

„Orice poveste bună are un început pe măsură. La noi a început cu dragostea de dulce. Cine nu adoră un desert bun? Dar cine nu adoră înghețata? Noi am vrut să facem o înghețată deosebită, gândită pentru toată familia, de la mic la mare, de la iubitorul de clasica ciocolată cu vanilie până la cei îndrăgostiți de bubble gum, fistic sau caramel. Cu alte cuvinte, pentru toate gusturile. Afacerea noastră este una de familie, primii noștri angajați au fost băcăuani, iar clienții noștri fideli sunt băcăuani. Ne-am dorit o afacere aproape de comunitatea în care am crescut și în care ne-am crescut copiii și acum nepoții. Așa s-a născut Cool Ice. Din dragoste de înghețată, de familie, de comunitate! Totul a pornit de la un aparat stradal de înghețată pe care l-am pus într-un punct, o chinezărie cum era pe vremea aceea de după Revoluție. Am observat că este coadă imensă la mașină și atunci am mai cumpărat încă o mașină și încă 10 și tot așa. După aceea tatăl meu a spus: „Uite, acesta este un motiv de a înființa o fabrică de înghețată!“. Putem spune că am început cu pași mărunți, dar azi facem 350 de tone de înghețată pe an și avem între 1.500 și 2.000 de clienți din județe precum Bacău, Iași, Neamț, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmbovița. Sortimentele de înghețată pleacă de la vafă, cornet, pahare, torturi, înghețate pe băț.“

Singura fabrică de înghețată industrială din Bacău

Când au început afacerea erau vremurile foarte bune, adaugă Geta Gheorghe. „Vânzarea era mult mai bună atunci decât acum. Aici în zonă aceasta este singura făbricuță de înghețată industrială pe județul Bacău, dar mai sunt gelaterii. Următoarea pe Moldova este la Suceava. În locația de aici ne-am mutat în anul 2008. Avem acum și o secție nouă pe care am deschis-o anul trecut, în toamnă. Să lucrezi într-o făbricuță de înghețată este ca și cum ai lucra într-un laborator. E frumos, dar este greu, întâmpini multe probleme și toate sunt legate în lanț, toate sunt sincronizate și depinzi mult de partea de depozitare și menținere a unei temperaturi optime. Temperatura de depozitare la care se ține înghețata noastră este de -23 -24 grade Celsius.“

În ceea ce privește fluxul tehnologic, vă spunem pe scurt că se produce rețetarul, se cântăresc materiile prime, se pasteurizează, se aromează, după care se toarnă cu fiecare mașină de umplere înghețata vafă, cornet, pahar etc. Aparent simplu, dar munca este una anevoioasă. Familia Gheorghe are în jur de 30 de angajați permanenți, iar în fiecare sezon de activitate încă cca 25 de persoane, mai adaugă tânărul antreprenor.

„Nu depășim 50 de angajați pe an. Într-o astfel de afacere totul ține de vreme, iar pentru noi a fost bună. Vindem mai mult în mediul rural. Mai ales în pandemie mulți s-au retras de la oraș în mediul rural, unde înghețata noastră chiar s-a vândut bine. În acest moment cred că am ajuns la apogeul a ceea ce ne-am propus în trecut, mă refer l-a produse și game de sortimente. Mai avem și câteva puncte stradale, iar pe viitor ne dorim să îmbunătățim vânzarea și partea stradală, mai ales în ceea ce privește diversificarea de sortimente.“


„Celor care vor să investească într-o astfel de făbricuță le recomand să muncească și apoi să riște, mai ales că trebuie să stai foarte mult în fabrică. Tebuie să ai oamenii potriviți și să stai printre ei“ – Lucian Gheorghe


Beatrice Alexandra MODIGA

O plantație de afini demnă de remarcat din Buhuși, județul Bacău, este cea a familiei Pristavu, care cultivă aproximativ 3 ha pe Dealul Hugi, în imediata apropiere a Pădurii Orbic. Investiția a fost făcută și cu fonduri europene.

Plantație în conversie către agricultura ecologică

„La cultura de afini am ajuns în urma obținerii analizei solului. La început am vrut să înființăm o livadă de meri, dar când am făcut analiza solului am observat că pH-ul acestuia se situează între 4,8-5,4, ceea ce nu e prea indicat pentru măr. Prin urmare, am analizat situația si am descoperit că afinul de cultură se pretează foarte bine pe acest tip de sol. Deși nu știam nimic despre afine, am început să ne documentăm temeinic, am fost la seminare si am decis să încercăm să înființăm plantația. Cu toate că mulți au considerat și consideră că ne-am aruncat cu capul înainte, noi am fost destul de încrezători și ne-am încercat norocul cu aceste minunate fructe! Plantația a fost înființată prin accesarea de fonduri europene PNDR 2014-2020. Am depus cererea de finanțare de 3 ori (odată am retras-o deoarece ne-am dat seama că nu îndeplineam o condiție de eligibilitate). Cererea a fost declarată eligibilă în anul 2017, iar contractul l-am semnat în luna august a acelui an. Recunosc că a fost un drum destul de anevoios, multe acte, multe drumuri, dar am întâlnit și mulți oameni care ne-au ajutat și ne-au îndrumat. Din august 2017 până în noiembrie 2018 am implementat proiectul, apoi am reușit și am plantat arbuștii, această etapă fiind ultima din proiectul pe care l-am depus“, a spus Vasile Pristavu.

Plantația se întinde pe o suprafață de 2,84 ha, din care 2,37 ha utili, împărțită în două bucăți, mai specifică băcăuanul. „Pe o tarla avem plantați arbuști din soiul Duke și pe cealaltă arbuști din soiul Bluecrop, în total avem 9.590 de arbuști. Noi îi avem plantați pe biloane la o distanță de 0,80 cm. În ceea ce privește producția, 2021 este primul an de rod, reușind până acum să obținem cam în jur de o tonă. Noi am respectat indicațiile celor de la pepinieră și nu am lăsat flori pe arbuști nici în anul doi! Plantația este în anul II de conversie către agricultura ecologică, deci tratamentele pe care noi le folosim au la bază fie alge marine, fie alte plante! Toate produsele folosite în plantație sunt certificate ecologic. Ori de câte ori avem câte o nelămurire sau o problemă sunăm fie la pepiniera Olunden, de unde am achiziționat materialul săditor, fie la firma care ne distribuie produsele fitosanitare, dar vă spunem sincer că nu prea am întâmpinat probleme cu arbuștii“, a mai adăugat acesta.

În ceea ce privește distribuția, producătorii fiind la început de drum, spun că vând mai mult local, în Buhuși, prin intermediul platformelor de socializare. „Fiind în primul an de producție, piața de desfacere este un domeniu necunoscut și pentru noi, dar am reușit să vindem la un lanț de magazine din Piatra Neamț și la altul din Bacău! Prețul unui kilogram de afine este de 25 lei“, încheie Vasile Pristavu, cultivator de afine în județul Bacău.


„Dorim pe viitor să mai depunem un proiect tot pe fonduri europene pentru a ne mări plantația, să construim un spațiu de depozitare și să reușim să mai achiziționăm unele utilaje pentru o tehnologizare mai eficientă. Sfatul nostru pentru oricine care dorește să își înființeze o astfel de plantație sau orice fel de plantație este o documentare temeinică și continuă! Și să nu se lase descurajați pentru că orice început este mai anevoios, dar cu multă muncă și dedicație orice poate fi rezolvat!“


Beatrice Alexandra MODIGA

Victor Dumitru Căruceriu din Oneşti, judeţul Bacău, prin intermediul programului Start-Up Nation a beneficiat în luna mai a anului trecut de suma de 200.000 lei, cu care şi-a deschis o fabrică de sucuri naturale. Cum este la început de drum ca tânăr antreprenor şi ce probleme întâmpină aflăm chiar de la el.

Suc ecologic, ulei de cătină şi colorant natural

Producţia efectivă de sucuri a început-o în luna septembrie a anului 2020, iar utilajele folosite  sunt noi, fiind achiziţionate prin intermediul programului Start-Up Nation, specifică Victor Căruceriu. „Din dorinţa de a fi independent financiar am început o afacere; pasiunea pentru natural este dată de necesitatea de a consuma produse cât mai naturale şi, dacă se poate, ecologice. Când citeşti o etichetă ai nevoie de multe cunoştinţe, de chimie şi biochimie, şi nu cred că trebuie să fie chiar aşa. Noi suntem patru salariați și realizăm o valorificare superioară a producţiei de fructe şi legume. Tot noi am înființat o plantație de cătină și sperăm că în acest an o să avem şi ceva producţie, pentru prima dată. De altfel, pentru a putea maximiza profitul am vrut să realizez şi prelucrarea fructelor. Am început cu sucul ecologic şi o să continuăm cu uleiul de cătină, iar din coajă vrem să obţinem colorant natural. Fructele achiziționate de noi sunt de pe piaţa naţională, iar despre procesare vă pot spune că este una mai mult decât simplă şi constă în următoarele etape: sortare, spălare, tocare, presare, pasteurizare şi ambalare“, adaugă antreprenorul băcăuan.

„Ca să fim mai sănătoşi trebuie să ne hrănim mai sănătos!“

Desfacerea produselor ar fi marea problemă în zonă, mai adaugă băcăuanul. „Pentru că suntem cu un produs relativ nou pe piață, de aceea trebuie să ne formăm încet, încet clienții. Încă se consumă multe lichide care sunt cu apă şi prafuri, dar cred că o să schimbăm acest lucru de a consuma ieftin. Ca să fim mai sănătoşi trebuie să ne hrănim mai sănătos. În acest moment distribuţia este aproape de zero, dar are loc să crească. Am început cu piaţa agrolimentară, urmând şi mici magazine. Începutul nu este greu, este foarte dificil. Cea mai mare problemă este lipsa banilor şi lipsa finanţării celor care sunt la început de drum. Băncile nu lucrează cu tine dacă nu ai trei luni venituri. Cumperi tot cu plata la livrare sau în avans (chirie, salarii, materii prime, ambalaje, echipamente de lucru), produci, dar durează o perioadă până încasezi ceva. Lipsa accesului la finanţare este cea mai mare problemă a acestei ţări. Sperăm să avem o creştere lentă şi stabilă.“

Prin programul guvernamental Start-Up Nation, suma alocată antreprenorului a fost de 200.000 lei, cu respectarea mai multor cerințe. „Obligaţiile asumate prin acest proiect au fost să am un număr de 4 angajaţi din categoria defavorizată, tineri absolvenţi sau şomeri; în acest caz trebuia depusă cererea de finanţare în perioada de depunere, din care să se vadă ce vrei să faci cu banii. După aprobare primeşti un număr de înregistrare şi începi să cauţi finanţare la băncile acreditate. Specific faptul că doar din taxe și impozite pentru patru salariați cu salariul minim trebuie să plătesc lunar în jur 4.000 lei; faceți un calcul să vedeți că se recuperează banii, dar firma ca să plătească salariile trebuie să facă și alte lucruri din care vin taxe și impozite“, încheie Victor Dumitru Căruceriu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a elaborat prima versiune a Programului Operațional Regional 2021-2027, document pe care l-a trimis spre consultare partenerilor europeni. E important să reamintim că toate structurile ARD din țară vor îndeplini, potrivit OUG 122/29 iulie 2020, funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noul statut aduce obligații suplimentare, dar și decizia mai aproape de partenerii locali (firme, ONG-uri, grupuri de acțiune locală, primării, consilii județene, instituții de cultură, universități etc.)

Regiunea Nord-Est este, cu o populație de 3.210. 481 de locuitori și o suprafață de 36.850 kmp, cea mai mare din țară, dar ca performanțe economice se clasează pe ultima poziție în România și pe ultimele 10 locuri în întreaga Uniune Europeană. În primul draft pentru următoarea perioadă de programare se arată că „populația rezidentă este într-o continuă descreștere – cu 770.000 de locuitori mai puțin în ultimii cinci ani“, iar motivele țin de „sporul natural negativ și migrația economică înspre alte state membre sau alte regiuni ori zone metropolitane din țară“.

Starea la zi a regiunii: modestă spre rea

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2019 regiunea Nord-Est înregistra cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, respectiv, 7.081 euro/locuitor. Între județele din regiune sunt disparități din acest punct de vedere, Iași și Bacău înregistrând un PIB/loc. de 8.691 euro, respectiv, 7.501 euro, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt cele mai mici valori, 5.554 euro/loc, respectiv, 5.688 euro/loc. Populația ocupată din regiune este, după raportul CNSP, de 1.105 mii persoane, cu o pondere ridicată (aproximativ 40%) în agricultură. Numărul de salariați era, în 2019, de 581,1 mii persoane, iar numărul de șomeri – de 57,3 mii persoane. De altfel, starea la zi a regiunii este sintetizată în schița POR 2021-2027: „Regiunea are vulnerabilități atât pe componenta de bază la capitolele educație și infrastructură, cât și pe componenta de inovare, educație superioară și formare continuă (...) Deși față de 2007 valoarea totală a investițiilor străine s-a triplat, fluxurile financiare din ultimii ani sunt în continuă descreștere, reprezentând doar o foarte mică parte din valoarea totală a investițiilor realizate în România (3%).“ Regiunea prezintă, potrivit specialiștilor de la ADR Nord-Est, „performanță scăzută pentru înzestrarea locuințelor cu toalete, gradul de colectare a deșeurilor, rata de cuprindere în învățământul secundar, rata de părăsire timpurie a școlii, gradul de interacțiune online cu autoritățile publice, pondere scăzută a absolvenților din învățământul superior.“ În ceea ce privește mediul rural, analiza este una destul de dură, ca realitate: „Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt caracterizate de un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și tehnico-edilitare. Gradul modest de modernizare a drumurilor care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un obstacol, determinând o accesibilitate modestă a populației la serviciile publice de educație și sănătate, la oportunitățile de muncă din mediul urban. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a crescut în ultima perioadă, nivelul prezent, de 41% , fiind unul foarte ridicat, superior celui național și comunitar. Nivelul de marginalizare în mediul rural este dublu față de zona urbană, cele mai afectate teritorii fiind în județele Vaslui, Iași, Botoșani și Bacău.“

Ce ar fi, totuși, de făcut?

ADR Sud-Est nu deține soluția în totalitate, fiind doar un pion în angrenajul de factori care realizează politicile de dezvoltare a zonei. Și acoperă, de asemenea, doar o parte din necesar, în limita unei surse financiare disponibile prin POR. Știm că, la ora aceasta, primăriile au depus proiecte în valoare de 2,54 miliarde de euro, universitățile – de 297 milioane euro, iar alți actori regionali – de 31,37 mil. euro. Prin POR 2021-2027, suma orientativă pusă la dispoziție este de 1,56 miliarde euro! Alocarea pe cele 7 priorități este oarecum previzibilă, cu cea mai mare sumă rezervată mediului:

  • O regiune mai mai competitivă, mai inovativă, alocare de 353,088 milioane euro: dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (regiunea numără 424 de întreprinderi inovatoare, 11 claustere, 5 entități de inovare și transfer tehnologic, 2.874 de cercetători și 35 școli doctorale), impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor (62.160 unități locale active);
  • O regiune mai digitalizată, 176,544 mil. euro: 122 de instituții au depus proiecte în acest sens;
  • O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, 670,868 mil. euro: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (regiunea dispune de 1.461.968 de locuințe, din care 325.908 au beneficiat de lucrări de reabilitare termică), îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării (3.253 hectare de spații verzi amenajate în urban – 18 mp/loc., iar ținta este de a 4.683 hectare – 26 mp/loc.); promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile (transport public în 13 localități urbane, din totalul de 46);
  • O regiune mai accesibilă, 183,606 mil euro: dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (5.388 km de drumuri județene, din care 41% reprezintă drumuri modernizate);
  • O regiune educată, 183,606 mil euro: îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții (potrivit draftului POR, în județul Vaslui 70% din unitățile școlare de învățământ primar și secundar nu beneficiază de toaletă în interior, în Botoșani – 60%, în Iași, Bacău și Suceava câte 40%, iar în Neamt 28%) – 200 de proiecte pentru construire de creșe, grădinițe, modernizare, reabilitare dotare școli generale, gimnaziale, licee tehnologice etc.;
  • O regiune mai atractivă, 121,887 mil euro: dezvoltarea patrimoniului cultural și turistic (1,26 mil. turiști, predominant in județele Suceava – 34%, Iași – 26% și Neamț – 20%).

Maria BOGDAN

Elena Botez este o tânără antreprenoare care împreună cu familia sa este o mare iubitoare a speciilor de lavandă. De aceea, în anul 2017 au achiziţionat împreună o suprafaţă de teren, au făcut prima achiziție de butași și au început să se ocupe de o plantație de lavandă pe o suprafaţă de teren de 4.400 mp în Bogdăneşti, județul Bacău. În prezent, familia Botez are cca 6.000 de butaşi cu Lavandula angustifolia, varietatea Sevtopolis, Blue Scent, dar şi lavandă de culoare albă.

Lavanda, planta minune a familiei Botez

Se consideră o familie căreia îi place să muncească şi să investească în ceea ce înseamnă viitorul pentru ei, de aceea au luat-o de la zero fără să stea prea mult pe gânduri. „După câţiva ani buni de când soţul lucrează în străinătate, ne-am gândit să facem ceva stabil pentru copiii noştri, ca să nu fie nevoiţi să plece departe de familie, precum şi un mod frumos de a câştiga un nume şi un venit decent în ţară. Astfel, în 2017 am achiziţionat terenul de lângă casă, unde am şi plantat lavandă, iar în 2018 ia naştere «Botez & Lavanda». Numele reprezintă în totalitate ideea de la care am plecat pentru că «Botez» este numele familiei noastre şi «lavanda» este planta noastră minune“, ne spune antreprenoarea Elena Botez.

Iniţial, au fost multe idei, se gândeau la ceva în agricultură, dar nu erau siguri ce anume. Ideea de lavandă a pornit întâmplător de la fata acestora care folosea la acel moment uleiuri esenţiale. „Văzând cât de versatilă este, diferitele sale utilizări, dar şi gingăşia şi rezistenţa plantei, ne-am gândit că aceasta este ceea ce trebuie. O plantă nu foarte pretenţioasă, rezistentă în timp şi care rezonează oarecum cu ceea ce suntem şi ne place nouă. Mare parte din plantaţie este cu Lavandula angustifolia, varietatea Sevtopolis, însă cu timpul am descoperit şi câteva tufe de Lavandula angustifolia, varietatea Blue Scent, dar şi lavanda de culoare albă. La început este greu să deosebeşti fiecare specie în parte, dar cu timpul, când tufele se formează, se pot observa diferite varietăţi sau diferenţe între tufele de flori“, mai adaugă băcăuanca.

Este nevoie de cunoştinţe tehnice şi practice

Familia Botez are o suprafaţă de teren de 4.400 mp, aproximativ ½ ha plantat cu 6.000 de butaşi de lavandă, iar cultivarea plantelor se realizează manual, fără erbicid sau alte chimicale. „Avem stupi în lanul cu lavandă şi nu am putea folosi alte tehnici decât cele clasice: sapa, plivitul, secera şi foarfeca. Anul acesta am încercat să înfoliem unele rânduri pentru a scăpa de iarbă, dar să vedem dacă şi funcţionează. Singurul secret este să ai curaj, dar şi multe ajutoare. Să nu mai spunem de educaţie şi documentare deoarece cultura de lavanda necesită foarte multe cunoştinţe, atât tehnice cât şi practice, mereu apar noi metode. De exemplu, există peste 47 de specii de lavandă, fiecare cu beneficiile ei, metodele ei de cultivare, mereu trebuie să fim la zi cu ceea ce se întâmplă atât în exterior cât şi cu plantaţia noastră“, mai specifică Elena.

Distilerie proprie

Ţinând cont că lavanda este o plantă versatilă, ce poate fi folosită pentru orice şi în totalitate, în toate formele, anul trecut Elena împreună cu familia sa a investit într-o mică distilerie proprie. „Aşa am început să producem ulei esenţial de lavandă, hidrolat de lavandă, miere de lavandă, lichior de lavandă, odorizante de maşină cu lavandă, buchete de lavandă, aranjamente cu lavandă, mărturii, lumânări parfumate, săculeţi cu lavandă, perne cu lavandă, ulei pentru corp cu lavandă, săruri de baie cu lavandă, bombe de baie cu lavandă, balsam cu lavandă, săpun şi în curând sirop de lavandă. Idei avem, punem bazele teoretice şi testăm, încercăm mereu să venim cu idei noi, produse fresh, autentice, artizanale şi cât mai calitative pentru clienţii noştri“.

Investiţie de la zero de 50.000 euro

Plantaţia acestora de lavandă, precum şi întregul concept a plecat de la zero, la acel moment nu aveau nici teren, nici plante şi nici cunoştinţe în domeniu, însă aveau o idee care a costat în jur de 50.000 euro să o pună în practică, doar partea de lavandă, mărturiseşte aceasta. „Noi am continuat să investim în zonă şi vrem să cultivăm în continuare şi alte plante medicinale. Primul pas a fost să cumpărăm terenul care a costat în jur de 32.500 euro, toţi butaşii ne-au costat 2.000 euro cu tot cu transportul de la Alba Iulia, mica distilerie tot în jur de 2.000 euro şi în jur de 1.000 euro partea legală (dosare, acte, autorizaţii), apoi vin costurile pentru munca fizica, familiile de albine, căsuţa de la lavandă, aranjarea trerenului şi îngrădirea lui. În plus, investim constant în calitatea produselor noastre, în imagine şi mediul de promovare. Momentan nu avem un spațiu fizic, un magazin sau altceva. Distribuţia produselor noastre se realizează în mediul online, pe Facebook sau în mici Marketplace-uri online cu produse locale, româneşti. Clienţii locali ne pot găsi direct la lan pentru produse sau venim noi la ei, în rest livrăm oriunde în ţară“, încheie Elena Botez, cultivatoare de lavandă din judeţul Bacău.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 17-19 mai, la Dărmănești, județul Bacău a avut loc cea de-a doua ediție a Târgului Gospodăriilor de Produse Montane, "La Porțile Nemirei- tradiții și obiceiuri", eveniment marca "Fabricat în Dărmănești" și organizat de autoritățile locale, în parteneriat cu Gal Valea Muntelui, Degustarium și Livada Minunată. Ajuns la a doua ediție, târgul vine în sprijinul micilor producători de produse tradiționale din zona Valea Trotușului și Valea Muntelui. Organizatorii și-au propus să aducă mai aproape de conștiința publică, importanța dezvoltării agricole din regiunile montane.

Noutate: abator mobil containerizat

În cele trei zile de târg au fost prezenți gospodari din 14 localități, iar pentru producătorii și vizitatorii prezenți au fost deschise ateliere de lucru și, în premieră, un abator mobil, organizat de Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental, prin inițiativa și sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală din județul Bacău.

targ produse montane4

Cea de-a doua ediție a Târgului de Produse din Gospodăriile Montane, "La Porțile Nemirei",  a reunit producători din 14 localități de pe Valea Trotușului și Valea Muntelui. Primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, spune că au fost expuse produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice. Față de anul trecut, acesta a văzut mai mult curaj la mulți dintre ei producători, cu toate că la prima ediție, unii dintre aceștia erau timizi, în acest an  au devenit mai receptivi, cu produse autorizate, ambalate mult mai profesionist. Noutatea din acest an a fost reprezentată de un abator mobil containerizat. „În afară de faptul că numărul expozanților a crescut, am văzut prezenți mulți antreprenori locali, oameni care au investit în turism, care au pensiuni și care sunt interesați de a cumpăra aceste produse ecologice, spre a le valorifica clienților lor. De altfel, anul trecut la prima ediție am avut solicitări, în speță, din partea crescătorilor de animale, respectiv să aducem acel concept de abator mobil în zonă. Ne-am conformat și în acest an am reușit să aducem un abator mobil containerizat, care a trezit foarte mare interes crescătorilor de animale. Am înțeles că, în perioada următoare Guvernul României va aloca și resurse financiare pentru a putea fi achiziționat, fie de grupurile de producători, fie de asociațiile crescătorilor de animale. Sperăm că, în perioada următoare, pe raza județului Bacău și nu numai, să apară asemenea unități de abatorizare, pentru că vin în sprijinul crescătorului și a consumatorului“, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.

targ produse montane6

Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov, a fost prezent la Dărmănești cu un astfel de abator mobil containerizat. Acesta reprezintă singura asociație din țară, care conduce registru genealogic la rasa Bălțată Românească. Asociația are 13.500 de membrii, cu circa 200.000 de vaci de lapte, înscrise în registrul genealogic și se ocupă în special de ameliorarea rasei Bălțatei Românești. „Am venit să prezentăm noutăți și soluții, să arătăm ce am făcut noi, astfel încât și fermierii din zona aceasta să aibă venituri mai mari. Abatorul mobil containerizat permite sacrificarea de ovine, caprine și suine în zile separate, astfel încât crescătorii să aibă profit, iar consumatorii să fie deserviți 7 zile din 7, cu carne proaspătă. Tot conceptul  reprezintă 55.000 de euro, iar noi acordăm și finanțare. Abatorul mobil este format din trei zone mari, respectiv zona de așteptare, care este reprezentată de un țarc, unde animalele sunt pregătite pentru sacrificare, o altă zonă este de asomare/sângerare, plus zona curată, camera frigorifică, zona de tranșare și de vânzare, și nu în ultimul rând vestiarul. Acest abator este un produs, pe care l-am lansat în luna octombrie, iar în momentul de față sunt în jur de 60 de unități, la nivel de țară. Băcăuanii l-au privit ca un bun necesar, iar în această zonă putem spune că există deschidere pentru achiziția a cel puțin două unități“, ne precizează Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov.

targ produse montane2

Magazine locale și "coșul săptămânal"

Vlad Mihai Ochiroș, voluntar în cadrul GAL Valea Muntelui, a fost implicat direct în organizarea acestui eveniment. Acesta a precizat că a doua ediție este mai bună decât prima și speră să fie mai puțin reușită decât următoarele, deoarece vrea să ridice miza și să integreze cât mai mult partea de soluții, vis-à-vis de micii fermieri, în ceea ce privește atestarea produselor și creșterea valorii adăugate a muncii crescătorilor de animale. Acesta mai precizează că se vine în sprijinul producătorilor, cu privire la modul de comercializare a produselor din această zonă. „Ne-am propus în perioadă 2014-2020 să finanțăm două locații la nivel asociativ între crescătorii de animale, iar de aici apare provocarea, deoarece vrem să finanțăm transformarea, să nu se mai vândă animalele vii, ci să poată fi sacrificate, transformate și procesate în cadrul fermelor, la nivel colectiv, și în felul acesta să fie mai simplu atestate produsele. Nivelul la care suntem acum este cel în care ținem legătura cu potențialii beneficiari, (...) este un proces mai greoi, dar care se va realiza până la urmă. Practic, cred că va fi provocarea care o să scoată de pe Valea Muntelui, produsele locale, despre care se tot vorbește acum și se vede foarte mult în Vest, respectiv magazine locale, în jurul orașelor mari. Vrem pe viitor să gândim un magazin, cât se poate de mic la o intrare principală în municipiul Bacău, unde să fie ușor de accesat, dar care să ofere conceptul acesta de "coșul săptămânal", precizează Vlad Mihai Ochiroș.

Ca partener la acest eveniment a fost și cooperativa Degustarium. Ramona Pal,  a afirmat faptul că această formă de asociere a adunat în jur de 40 producători din zona Ghimeșului și promovează produsele locale. „Degustarium este partener la acest proiect și sprijinim producătorii mici, care produc produse din ferma proprie. De altfel, încercăm împreună cu aceștia să facem și agroturism, pentru că ne dorim ca oamenii să vină în zonă, să guste și să cumpere produsele noastre și totodată să creăm o comunitate, care primește produse sănătoase. Important este că producătorii din această zonă au început să iasă și să se promoveze“, adaugă Ramona Pal.

targ produse montane3

Gospodarii produselor montane 

Cei prezenți au putut redescoperi gustul adevăratelor produse locale de pe întreaga Vale, dar și admira o expoziție de animale, cu cele mai frumoase exemplare ale crescătorilor din această zonă de munte.

Printre producători am întâlnit-o pe Elena Roman, care are o fermă mai mult de familie, de cca. 20 de ani în Dărmănești, județul Bacău, de oi, capre și vaci. De obicei, produsele acesteia sunt din lapte de oaie: brânză în coajă de brad și la burduf, urdă dulce, brânză frământată și caș dulce. „Mă ocup de această fermă de 20 de ani. Am moștenit-o de la părinții mei, iar între timp m-am asociat cu unul dintre frații mei. Inițial, am început cu aproximativ 18 animale, iar acum am ajuns la un efectiv de 700 de oi, plus mieii, în jur de 400 de capete. Pe lângă oi, avem și 100 de capre și acestea cu iezi, plus vaci și viței. Produsele le vând de acasă, am clienții mei, care cumpără an de an, iar la piață ies prea puțin“, ne spune Elena Roman.

La târg, Vasilica Ciobaniuc a adus brânză frământată, urdă și caș. Aceasta are un efectiv de 500 de oi și 30 de vaci, iar de 30 de ani se dedică în totalitate animalelor. „Am început în urmă cu 30 de ani, cu circa 10 oi și 10 mieluți, pe care le-am tot sporit (...), ne-au fost dragi atât mie, cât și soțului, cu toate greutățile pe care le-am întâmpinat pe parcursul anilor. Întâi am avut oi breze, apoi ne-am axat pe bucălăi, iar încet -  încet încercăm să ameliorăm specia. Având în vedere că suntem de mulți ani pe piață, vindem în piața orașului, dar mai sunt și cumpărători care vin și achiziționează produse de acasă. Fiind în zonă de munte nu putem realiza în totalitate nutrețurile, de aceea cumpărăm, mai ales că aceste animale trebuie hrănite și purtate corespunzător“,  adaugă Vasilica Ciobaniuc, fermier din Comănești, județul Bacău.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Bacău, în luna aprilie, a avut loc a doua ediție a Târgului de produse locale organizat prin proiectul Se poate și aici de Asociația BronxPeople în incinta complexului comercial Auchan. Au fost două zile în care producătorii locali au lucrat la foc continuu. În prima zi a avut loc și Festivalul Cozonacului, un concurs de gastronomie la care au participat 16 gospodine pricepute. Evenimentele au avut ca parteneri Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Magazinul Auchan.

„Cel mai autentic și mai gustos cozonac“

„Frământă împreună cu noi rețeta ta!“ Acesta a fost motto-ul celei de-a doua ediții a Festivalului Cozonacului, în care 16 gospodine și-au măsurat iscusința pentru a pregăti cei mai gustoși cozonaci. Pentru prepararea acestora a fost amenajată o zonă specială cu bancuri de lucru, principalele ingrediente fiind asigurate de către organizatori. Timpul de lucru maxim pentru proba de foc a fost de 4 ore, când s-a trecut prin toate etapele de fabricare a cozonacului, de la pregătirea aluatului și dospire, până la coacerea în cuptorul magic. În final, juriul concursului a premiat cei mai gustoși, arătoși și pufoși cozonaci, iar gospodinele de pe cele trei locuri ale podiumului au plecat acasă cu diferite produse de uz casnic. „Pentru premiul Cel mai autentic și mai gustos cozonac s-au înscris gospodine care știu să aprecieze tradițiile culinare românești. Surpriza ediției a fost o tânără gospodină de numai 5 anișori, care a reușit să obțină al patrulea punctaj. Pe viitor ne dorim să facem din acest eveniment o tradiție“, ne spune Varga Daniela, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

O vizită prin târg…

Cât timp gospodinele frământau cu spor aluatul și îl puneau la dospit, producătorii locali, nu puțini la număr, își etalau munca vizitatorilor curioși și încântați de diversitatea și savoarea produselor. Daniel Zodian, membru fondator al Asociației BronxPeople Bacău, ne spune că ediția a doua a acestui târg a adunat 26 de expozanți. Evenimentul a fost o reușită prin varietatea și calitatea produselor expuse: produse din carne, lactate, dulcețuri, miere de albine, patiserie, dar și decorațiuni hand­made. „Încercăm să avem o bază de date mult mai concretă, pentru a putea crește de la o ediție la alta. Unul dintre obiectivele asociației noastre este să atragem cât mai mulți producători locali mici. Ca o noutate în acest an, am adus și câteva sortimente de dulcețuri. Acestea sunt create pentru a ajuta Centrul Familial Maria Bronx în care vor locui 12 copii, pe care îi vom prelua din sistemul de stat de protecție a copilului“, a precizat Daniel Zodian.

Dulcețurile din vin și măr, o nouă șansă pentru copiii defavorizați

Până să se rumenească bine toți cozonacii am stat de vorbă cu unii dintre producătorii locali. Prima oprire a fost la surprinzătoarele dulcețuri din fructe fierte în diferite soiuri de vin ale Asocia­ției BronxPeople Bacău. „Povestea Dulcețurilor Mariei înseamnă pasiune intensă pentru bunătățile românești, apetență pentru gusturi desăvârșite, dorință de a reînvia obiceiurile culinare vechi. Produsele sunt realizate din Merele Românești de la Plopana, iar dintre sortimente, dulceața de măr cu nucă și scorțișoară, dar și dulceața de măr cu ghimbir păstrează în ele gustul de altădată, cu care «baba Marița» de la Horgești își îndulcea nepoții. Pe lângă valorificarea mărului, am ales să promovăm și trei soiuri de vin din Podgoria Bucurel, pe care le-am folosit pentru a da naștere la trei sortimente de dulceață: din Pinot Noir cu prună uscată, din Cabernet Sauvignon cu fructe de pădure, dar și din Sauvignon Blanc cu portocală. Am început demersurile pentru atestarea acestor dulcețuri, iar într-un viitor apropiat dorim să valorificăm și alte produse locale pentru a crea sortimente de brânzeturi, dar și produse de panificație“, a precizat Daniela Varga, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

Dulcețica Mamei

Gabriela Silișteanu, creatoarea brandului Dulcețica Mamei, din Hemeiuș, a încântat pri­virile curioșilor cu minunatele dulcețuri, dar și cu zacusca de hribi. „Pentru mine este o plăcere deosebită să prepar dulceață, mai ales că folosesc ingrediente din grădina și livada mea. Avem produsele clasice: dulceață de mure, zmeură, soc, coacăze, afine, dar și dulceață de cireșe amare, cireșe cu mentă, caise cu migdale, lime cu ghimbir și de pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie; plus tot ce înseamnă dulceață de ardei iute: ardei iute cu vișine, ardei iute cu pătlăgele verzi și zacuscă de hribi, ghebe și vinete “, a precizat Gabriela Silișteanu.

Cuptorul de Aur al bunicii

Cătălin Bîgu s-a gândit să facă o brutărie cum era odată. Acesta are un cuptor din cărămidă cu vatră, iar zilnic spune că folosește în jur de 400 kg de făină neaditivată pe care o achiziționează direct de la moară. „Îmi era dor de gustul pâinii rumenite pe vatra încinsă a bunicii… și am reușit. În Bacău avem trei puncte de desfacere, iar magazinele se numesc Cuptorul de Aur. Cu toate că am început în luna ianuarie, anul trecut, cu fonduri proprii... până în acest moment sunt mulțumit deoarece și clienții sunt mulțumiți, iar acest lucru contează cel mai mult.“

Produsele lactate ale fermei Baciu

De la târg nu puteau lipsi produsele tânărului Augustin Baciu din satul Frumoasa, comuna Balcani, județul Bacău, care se ocupă de 5 ani de o fermă de capre Saanen. „Am lucrat o perioadă bună în străinătate, dar am vrut să mă stabilesc în România, undeva la țară. În mediul rural nu poți deschide multe afaceri și de aceea ne-am gândit să achiziționăm animale. Am început cu șapte ieduțe aduse din Austria și ușor, ușor ne-am extins. În acest moment avem 60 de capre adulte cu lapte și 34 de ieduți. Venim în întâmpinarea consumatorului cu iaurt, tartinabilă, o brânzică pufoasă, caș afumat, proaspăt presat, plus produse semimaturate și maturate de peste trei luni“, spune Augustin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Raiul pe pământ este în grădina casei părintești a lui Emanuel Miron și a Lenuței Senteș. Cei doi s-au apucat de legumicultură în urmă cu 5 ani la Comănești, un mic orășel de munte din județul Bacău, și nu oricum, …cu două solarii a câte 300 mp fiecare.

Soiuri tradiționale – heirloom se cultivă și în această grădină

Terenul are o suprafață de circa 1.300 mp și este proprietate personală, fiind de fapt grădina casei părintești. Solariile ocupă o suprafață de 600 mp, iar restul terenului este împărțit între pomi fructiferi, zmeură, căpșuni și verdețuri. Grădinăritul celor doi se face în familie deoarece suprafața limitată de care dispun este suficientă pentru două persoane. „Afacerea a fost pornită exclusiv cu fonduri proprii. Am început inițial la scară mai mică, iar mai apoi ne-am extins. Solariile sunt construite din schelet metalic din țeavă galvanizată și sunt acoperite cu o folie specială pentru solarii. Soiurile folosite de noi sunt variate pentru că utilizăm atât hibrizi cât și soiuri tradiționale – heirloom. De exemplu, pe lângă tomatele de culoare roșie avem și multe soiuri cu diverse culori, de la galbene, portocalii, albe, verzi, negre, albastre, bicolore până la tricolore. Inițial, am cumpărat semințele din țară și străinătate, ca mai apoi în fiecare an să recoltăm semințe din producția proprie și să le multiplicăm“, ne spune fermierul din Comănești.

„Clientul primează“

Emanuel reușește să mențină afacerea prosperă prin calitatea produselor, iar acest lucru îi iese tare bine. „Legume sunt peste tot, dar oamenii s-au săturat de gustul de plastic și vor legume crescute natural. La noi, cei interesați au posibilitatea și de recoltare a legumelor, după preferințe. Suntem adepții dictonului «clientul primează»! Nu avem calități diferite pentru clienți diferiți. O roșie, indiferent că este mare sau mică, este aceeași roșie cu același gust. Sunt clienți care le preferă mai mari sau mai mici, (…) ei aleg exact ceea ce vor și noi nu le impunem nimic“.

Legumele se valorifică parțial la Piața Centrală Comănești, dar și prin livrări la domiciliu, iar restul prin vânzare directă de acasă. „Livrările la domiciliu sunt un atu al nostru, corespunzând cu principiile noastre către client. Printre altele, oamenii sunt tot mai ocupați, lucrează până târziu și nu mai au timp să facă piața. Aici intervenim noi și asigurăm livrarea de produse proaspete, recoltate în aceeași zi, direct acasă la client“, este mândru legumicultorul.

„Trăgând linie, sunteți pe plus sau pe minus?“ În primă fază, legumicultorul ezită, dar ulterior afirmă că este destul de dificil în a da un răspuns clar. „Matematic vorbind, suntem pe plus, clar, dar este multă muncă atât fizică cât și intelectuală, iar aici depinde de fiecare cât consideră că acel plus este suficient sau nu. Merită doar dacă îți place o astfel de activitatea, care înseamnă multă răbdare, dar și eșecuri, uneori. Ne motivează aprecierea oamenilor pentru produsele oferite“, mărturisește Emanuel Miron.

Fermierul ne atenționează că este nevoie de multă informare deoarece a cultiva legume nu e la fel ca a fabrica șuruburi. „Sunt plante vii, cu cerințe și nevoi diferite, pe care trebuie să le cunoști ca să poți avea rezultate. Au nevoie de lumină, temperatură, apă, nutrienți și între toate există corelații ce trebuie cunoscute. A cultiva o plantă nu înseamnă să pui o sămânță în pământ și ulterior să culegi roadele. De la semănat până la recoltare trec câteva luni bune de timp, în care plantele au nevoie de îngrijire constantă. Asta înseamnă timp și bani. Și nu puțini bani!“, a mai adăugat acesta.

legume Comanesti BacauCoșul cu de toate

Pentru începători, problema desfacerii produselor trebuie luată în serios, ne spune comăneșteanul. „Aceasta este una dintre principalele probleme. Cineva care vrea să înceapă o afacere comercială cu legume va avea de studiat cu privire la zona locală de distribuție. Trebuie să coreleze producția potențială pe care o estimează cu capacitatea de vânzare. Nu este totuna să vinzi 100 kg de roșii cu 5 lei/kg sau 500 kg de roșii cu 1 leu/kg. Dacă nu planifici atent, te poți trezi că ai o producție mai mare decât poți vinde și atunci ai două opțiuni, ori scazi prețul, ori arunci produsele. Ambele sunt de evitat! Noi avem o gamă variată de produse tocmai pentru a evita să avem o cantitate prea mare de un singur produs, care ori se vinde, ori nu se vinde. Oamenii vin și cumpără câte un coș complet de legume, de la roșii, ardei gras, kapia, castraveți, gogoșari, fasole verde, verdețuri, condimente etc. Avem câte puțin din toate și astfel oamenii nu au nevoie să meargă în mai multe locuri pentru aprovizionare. Noi deja ne dimensionăm producția cu capacitatea de vânzare, de aceea uneori cererea depășește oferta. De altfel, nu întâmpinăm probleme cu desfacerea tocmai pentru că am luat în calcul puterea de vânzare și în fiecare an am crescut câte puțin, în așa fel încât să putem satisface cererea. Pe viitor ne dorim să mai extindem suprafața de solarii. Legumele crescute în spații protejate, contrar credințelor vehiculate în diverse medii de informare, sunt mai curate și mai sănătoase pentru că sunt protejate de factorii climatici și necesită mult mai puține tratamente și intervenții. Un alt avantaj este prelungirea sezonului cu până la 4-6 săptămâni“, încheie fermierul.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 15.02.2019 a fost confirmată prezența virusului pestei porcine africane (PPA) la un cadavru de porc domestic din gospodăria unui proprietar din comuna Oituz, județul Bacău și la două porcine depistate într-o exploataţie non-profesională din localitatea Pomârla, județul Botoşani.

În urma investigaţiilor preliminare, din comuna Oituz - Bacău, a rezultat că, în data de 04.02.2019, proprietarul a cumpărat două suine de la un cetățean necunoscut, dintr-un mijloc de transport auto înmatriculat în județul Covasna. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare, dar neînsoţite de documentele sanitare veterinare. Medicul veterinar din circumscripţia sanitară veterinară de asistență nu a fost anunţat de această tranzacţie, fapt ce constituie o încălcare a legislaţiei.

Din investigațiile preliminare, în localitatea Pomârla - Botoşani, animalele afectate au fost crescute în gospodăria respectivă situată la cantonul silvic Gheorteni. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Investigaţiile vor continua şi în zilele următoare.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Un spațiu comercial, la parterul unui bloc de locuințe, a fost transformat într-o salină artificială în Bacău. Este ideea inedită a Simonei Andronic, care a transformat un loc banal într-o oază de sănătate. Salina este deschisă din octombrie 2015 și, de peste trei ani, aduce un plus de sănătate comunității căreia se adresează. Terapia de care clienții mari și mici beneficiază aici se numește haloterapie. La salină aerosolii sunt uscați, sarea este uscată și măcinată în granule microscopice.

Haloterapia ne îndeamnă la sănătate

Haloterapia este cunoscută de mii de ani pentru efectele sale benefice asupra aparatului respirator și de peste 100 de ani medicii, întâi în Polonia, recomandau tratamentul bolnavilor în salinele naturale. Haloterapia folosește micropar­ticule de sare naturală pulverizată sub formă de aerosoli pentru tratamentul diferitelor afecțiuni. Aceasta reproduce, în locații mai accesibile mediului urban, microclimatul folosit în speleoterapie, adică tratamentul practicat în minele de sare din Europa de Est încă din secolul al XIX-lea.

Salina Bacău este o salină activă, dotată cu un halogenerator performant produs de o echipă de cercetători din Sankt Petersburg. Acest aparat este, de fapt, o moară care macină sarea în granule microscopice, dimensiunea acestora fiind de 4-5 microni. Sarea măcinată este pulverizată într-o încăpere, unde stau persoanele care au nevoie de această terapie. Acest aparat are rezultate clinice dovedite și cu studii în peste 135 de locații din Estonia, Finlanda, Marea Britanie, Canada, SUA, Germania și alte țări.

Salină „artificială“ în inima Bacăului

O astfel de salină este înființată de Simona Andronic care, după 22 de ani petrecuți în București, s-a întors acasă pentru a-și aduce contribuția la bunăstarea băcăuanilor, construind acest proiect care se adresează persoanelor cu afecțiuni respiratorii. Aceasta are 44 ani și este licențiată a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din București, iar ultimii 21 de ani și i-a petrecut în Capitală, ajungând acum la un CV bogat. Cu toate acestea, Simona s-a gândit să se întoarcă acasă și nu a făcut-o pur și simplu; aceasta a aflat de ideea salinei de la un prieten tot din Bacău, iar după luni de documentare, vizite în saline active similare din București, discuții cu producătorii străini despre halogeneratoare, ea a considerat că o salină „artificială“, dar activă, este o necesitate mare pentru Bacău. Mai exact, în anul 2014, când a aflat de salină, Simona își dorea oricum să se întoarcă în orașul din care a plecat. Așa că în vara lui 2015 a vândut casa din București, iar banii i-a investit, cu curaj și încredere, în ceea ce este astăzi Salina Bacău, un loc unde copiii vin cu bucurie să se joace, inspiră aerosoli salini uscați, iar părinții se relaxează alături de ei. „Salina funcționează într-un spațiu comercial, la parterul unui bloc de locuințe, într-o zonă centrală a Bacăului. Sala este bine izolată, aerisită, are 45 mp și aerul este uscat (se folosește și un dezumificator). Programul începe la ora 16 zilnic, de luni până vineri, intrările la terapie sunt la ore fixe, iar ultima ședință este de la 18 la 19. Sâmbăta, în sezonul rece, este doar o oră de haloterapie, de la 10 la 11. O ședință de haloterapie durează 45 de minute; se recomandă o ședință la două zile pentru ca sarea să aibă timp să topească mucoasele și să aibă timpul ei de acțiune, iar o cură minimă în urma căreia se pot observa rezultate este de 10 ședințe“, a precizat Simona.

Prevenția este cheia succesului

Efectele sunt atât pentru aparatul respirator, cât și pentru sistemul nervos central pentru că, dacă avem un organism bine oxigenat, un creier bine oxigenat, atunci și starea noastră de bine este evidentă. Efectele benefice ale unei cure de haloterapie se mențin timp de 6-12 luni sau chiar mai mult, fiind demonstrate prin studii clinice în Anglia, Rusia, Germania, Estonia și Canada. În acest sens, băcăuanii au fost și ei deschiși deoarece au văzut în această salină o oază de sănătate, ne spune Simona. „Comunitatea din Bacău a reacționat extraordinar în primul an de la deschidere, oamenii au observat rezultate de la primele ședințe: nasul desfundat, tusea sâcâitoare trece în câteva zile, virozele sunt ținute la distanță. Părinții au înțeles că prevenția este cheia succesului! Este o muncă pe care puțini o înțeleg, căci a educa o comunitate în spiritul sănătății prin metode naturiste este uneori copleșitor. Pentru că, din păcate, medicamentele sunt soluția mai comodă, iar oamenii nu se gândesc la consecințe și la contraindicații. Însă, din fericire, însă părinții duc vestea mai departe, reclama se face exclusiv din om în om, și astfel Salina Bacău se bucură de un nume foarte bun în oraș, printre părinți și copii.“

Afecțiunile în care haloterapia are rezultate studiate și dovedite sunt: afecțiuni respiratorii, bronșite, pneumonie, astm, răceli sezoniere, imunitate scăzută, rinită, sinuzită, afecțiuni ORL-otită, laringită, boli de piele-psoriazis, zona Zoster, stres, oboseală, depresie, sforăit și insomnie. Pe lângă tratarea acestor afecțiuni, Simona vrea să facă cunoscut faptul că haloterapia este o terapie complementară în tratarea afecțiunilor respiratorii.

„Ceea ce îmi doresc cel mai mult este ca lumea medicală să acorde mai multă atenție terapiilor alternative și să se aplece asupra studiilor de specialitate, publicate în alte țări și susținute de Societatea Internațională de Pneumologie. Haloterapia este foarte cunoscută în Europa, Australia și America, iar în Rusia sunt zeci de camere unde halogeneratoarele își fac treaba. În câteva țări, această terapie este listată în nomenclatoare și serviciile sunt decontate de casele de asigurări. În România avem un exemplu foarte grăitor: Sanatoriul de boli pneumologice de la Dobrița, Târgu Jiu; acesta are o salină activă cu halogeneratoare în spital, deci medicii de acolo s-au convins de beneficiile majore ale acestei terapii pentru bolnavii cronici. Perspectivele mele de viitor sunt ca în salină să fie din ce în ce mai mulți oamenii pe scaun, să fie copii care scapă de wheezing, tuse, otită și alergii. Și cu îndrăzneală… să existe din ce în ce mai mulți medici care să recomande haloterapia ca terapie complementară în tratarea afecțiunilor respiratorii“, a încheiat Simona Andronic.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Omul cu icoanele“, așa este cunoscut Stoian Rodion, un meșter popular ce duce tradiția mai departe prin faptul că face icoane sculptate în lemn, măști, cușme dacice, căciuli hazlii, cojoace, opinci și linguri cu motive populare în satul natal Răcătău, din județul Bacău.

Stoian Rodion se poate numi un om cu suflet mare, care își iubește țara, cultura și neamul. Acesta are un atelier unde croiește cușme hazlii și bundițe de mult timp. În același timp, coase de mână opinci, cojoace și dă formă și viață lemnului. Cu toate că a încercat să ducă un trai decent pe alte meleaguri, nu a putut rezista multă vreme, ne spune acesta. „Am fost plecat ca tot românul în altă parte, dar m-am reîntors cu speranța că voi putea începe o viață nouă. De altfel, cred că un popor care nu are tradiție, credință și pământ nu este popor! Consider că se poate și aici, trebuie doar să vrei să faci ceva, iar orice lucru, cât de mic, trebuie realizat cu dragoste.“

Icoanele sculptate în lemn, darul lui Dumnezeu

omul cu icoanele c

Meșterul popular face parte dintr-o familie cu cinci frați, crescuți modest și cu credință în Dumnezeu, care s-a învățat cu darul meșteșugului încă de mic copil. „Pasiunea și dragul de tradiții le am de mic copil, de când îmi confecționam singur biciul, toba, capra, măștile și steaua. În aceea perioadă, pentru a-mi procura cele necesare, făceam eforturi peste putința vârstei mele. Tot atunci trebuia să învăț carte, să am grijă de animalele din curte și de frații mei, pentru că eu eram cel mai mare.

Ușor, ușor anii au trecut, iar după mult timp, respectiv 40 ani de când am plecat din satul natul, am înțeles că noi ca neam trebuie să avem o identitate. Cu toate că viața m-a purtat prin București, unde am avut meseria de dulgher, iar la Letea Bacău am făcut celuloză și hârtie și o perioadă bună de timp, circa 13 ani, am fost plecat după un trai mai bun în Italia, unde am lucrat ca zidar, sudor și grădinar, am poposit tot acasă. În urma unei cumpene cu soția mea, drept mulțumire lui Dumnezeu, în luna august a anului 2015 am făcut prima icoană, după care au urmat realizarea de troițe și cruci. Sunt trei ani de când fac icoane și doi ani de când fac opinci și căciuli. Numărul acestora îl știe numai Dumnezeu, căci eu am șters numărătoarea lor“, își începe povestioara meșterul. Stoian Rodion este absolventul Școlii Populare de Artă din Bacău, la clasa sculptură decorativă, dar despre icoanele și troițele realizate spune că sunt numai darul lui Dumnezeu. „Când sculptez icoane, eu nu mă mai aud, nu mi-e sete, iar la masă merg doar când totul este gata. Dacă ai aprecieri și solicitări, sigur îți vine să mai faci! Știți că o fântână este foarte greu de realizat, dar după ce dai de apă mergi mereu ca să te răcorești, așa mă simt și eu“, a adăugat acesta.

Cojocarul Bacăului face căciuli hazlii

omul cu icoanele b

În schimb, cu opincile a fost mai simplu deoarece le-a realizat din prima sa haină de piele. „Am văzut că lipsesc de pe piață, cu toate că sunt căutate. La diversele târguri prin țară unde merg le realizez în fața copiilor, unde le dau și lecții gratuite. Căciulile le fac după filmul «Amintiri din copilărie», așa cum aveau copiii odată când mergeau la colindat, respectiv căciula lui Păcală și a lui Tândală. Știți cum vine măsurat timpul? După ceas! Dar, dacă nu am starea și energia necesară, nu pot să mă apuc de confecționarea unei icoane, a unei căciuli sau linguri. La expozițiile și târgurile unde sunt invitat le arăt și le demonstrez celor prezenți cum se fac toate aceste minunății, dar din păcate nu am văzut niciun copil prea interesat. Supărarea mea este că nu am copiii lângă mine să îi învăț aceste meșteșuguri“, încheie meșterul popular Stoian Rodion.

Beatrice Alexandra MODIGA

"Se poate și aici" este un proiect inițiat de Asociația "BronxPleople", ce are ca scop identificarea nevoilor tinerilor din județul Bacău, dar și motivarea lor de a se dezvolta socio-profesional în locul natal. În acest sens, la Bacău, în perioada 3-4 noiembrie a avut loc "Târgul de produse locale", una dintre activitățile proiectului, sprijinită de Consiliul Județean Bacău, în colaborare cu rețeaua internațională de hipermarket-uri Auchan. Totul a pornit din dorința de a le arăta tinerilor liceeni și producători, că Bacăul poate să reprezinte resursa lor financiară pe viitor.

Făcut de oameni pentru oameni!

Asociația BronxPeople este o familie tânără băcăuană înființată la începutul anului 2018, plină de resurse, energie, voință și dorință de a aduce o schimbare în județul Bacău, reprezentând un strop de speranță creat de oameni, pentru oameni. Tinerii vor afla ce înseamnă "antreprenoriatul" și posibilitățile care le sunt oferite de locul natal, precum și evidențierea culturii și a tradițiilor din zonă. Se dorește acest lucru, deoarece tinerii au nevoie de exemple puternice pentru a putea să își împletească visele.

Un bun exemplu că "Se poate și aici" ar fi chiar ei, deoarece ne zic că au fost luați prin surprindere de impactul avut cu această inițiativă. Pe viitor, aceștia promit că ne aduc proiecte mult mai ample și frumoase: „Dacă anul trecut, la începutul lunii noiembrie ne-ați fi spus ce vom realiza într-un an, nu v-am fi crezut! Eram o mână de oameni, 10 voluntari și 3 coordonatori, care nu voiam altceva decât să continuăm proiectele realizate de Clubul Sportiv Bronx Bacău, două la număr, de Crăciun și de Paște, începute în anul 2012. Schimbarea s-a realizat din momentul, când ni s-a mai alăturat o fostă sportivă, …acest lucru se întâmpla în luna decembrie. Astfel, am decis să încercăm și altceva și să punem bazele unei alte asociații; oficial în luna martie, a anului acesta a luat naștere "Bronx People". În acest moment, activitatea organizației noastre țintește coordonatele și nevoile a patru ramuri: tineret, social, cultură și educație, bazându-se pe o echipă de 40 de voluntari, al cărei primordial atuu, este tinerețea“, a precizat Daniela Varga, secretar Asociația BronxPeople.

Aceștia au realizat multe proiecte într-un timp scurt, unele dintre ele planificate luni întregi, iar altele făcute peste noapte, fapt ce îi ambiționează să continue și cu alte proiecte: „Cel mai mult ne dorim ca la anul să deschidem "Centrul Familial Maria Bronx", care va fi un cămin pentru 12 copii, ce vor face sport și vor simți căldura unei familii. De asemenea, ne dorim să continuăm și alte proiectele actuale, precum: "Shoebox", "Speranță pentru viață!", "Donează sânge!", "Coșulețul de Paște", "Se poate și aici" și "O nouă șansă", dar și să implementăm altele noi, respectiv să oferim burse elevilor, să promovăm specificul românesc prin intermediul festivalurilor și târgurilor. Totodată, ne gândim să punem bazele unui al doilea centru familial, mai mare, dar care în plus, să găzduiască ateliere de meserii, pentru ca atunci când un copil va pleca, el să poată întâmpina viața cu cea mai mare ușurință. Este multă muncă, dar când pui suflet, ai voință, și duci totul până la capăt, se poate realiza orice“, a  adăugat Daniela.

Dintre obiectivele asociație se pot enumera: incluziunea socio-profesională a tinerilor producători și antreprenori din județul Bacău, egalizarea șanselor tinerilor elevi din județ pe piața forței de muncă, dar și solidaritatea socială, responsabilizarea societății civile față de problemele acestor tineri. Astfel, prin intermediul proiectul se dorește identificarea nevoilor tinerilor din acest județ, dar și motivarea lor de a se dezvolta socio-profesional în locul natal.

…un magazin online cu produse locale

"Se poate și aici" este mai mult decât un proiect, prin faptul că se încearcă a se prezenta cele mai lăudabile reușite, deoarece tinerii au nevoie de exemple puternice pentru a prinde mai multă încredere în ei. Daniel Zodian, membru fondator al Asociației "BronxPleople", ne mărturisește faptul că se dorește a se investi în tineri, prezentându-le diverse oportunități și exemple, deoarece crede că România are viitor. „Ideea proiectului "Se poate și aici" a luat naștere în urma unei simple discuții avute în luna aprilie, grație dorinței noastre de a face un proiect, care să se adreseze tinerilor. Dorim să investim în ei, să le arătăm că drumul lor poate prinde contur și aici, în societatea care i-a crescut. Iar pentru a reuși acest lucru, trebuie să le arătăm că oportunități există și că exemplele sunt nenumărate. Am pornit de la faptul că acest lucru se poate realiza cel mai bine, arătându-le tot tineri, care și-au terminat studiile. Cu toate că, unii dintre ei au mai și plecat, s-au reîntors acasă și cred în continuare că, Romania are viitor. Și, astfel am realizat workshopuri, le-am arătat elevilor ce se poate realiza dacă muncești mult, îți dorești cu adevărat și pui suflet. Pe altă parte, dorim să le confirmăm și tinerilor întreprinzători că ceea ce au început, are viitor. O altă activitate a proiectului a fost realizarea unui site web, care conține informații despre aceștia, pe care oricine se poate înscrie, și care în următoarea perioadă va găzdui un magazin online, de unde se vor putea cumpăra produse locale“, a precizat acesta.

Bacăul consumă local

"Târgul de produse locale", una dintre activitățile proiectului, care a avut loc de curând în complexul Auchan Bacău a reunit, atât tinerii întreprinzători cât și elevii, din diverse domenii: servicii, panificație, patiserie, apicultură, conserve, pomicultură și lactate, adaugă Daniela: „Noi am reușit să găsim 20 de producători locali, cărora le-am călcat pragul, dar, dintre acestea au reușit să ajungă doar un număr de 15 antreprenori. Cert este că, Bacăul vrea produse locale! Spre bucuria noastră și a producătorilor, unii dintre aceștia nu au mai reușit să vină și duminică, deoarece au rămas fără produse. Nu se așteptau, la fel ca și noi, ca cererea să le depășească așteptările. Rezultatele pozitive ne încurajează să mai organizăm astfel de acțiuni, iar directorul magazinului Auchan, Gigi Mandici, ne încurajează și sprijină în acțiunile viitoare. Ceea ce ne dorim, constă în atragerea unui număr cât mai mare de tineri, care doresc să muncească, să investească în ei și să-și realizeze un viitor aici. Aceste târguri vor fi realizate periodic, dorind ca numărul producătorilor să crească. De asemenea, se va investi și în site-ul web și în magazinul online pentru a reuși să distribuim produsele băcăuane în toată țara. În plus, avem în vedere și deschiderea unui magazin cu aceste produse, și de ce nu, introducerea acestora în lanțurile comerciale.“

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată, de la diferiți antreprenori, care s-au adunat la târg, din toate colțurile județului.

"Apartenența la neam și la țară, m-a făcut să deschid ceva în România"

La târg l-am găsit pe Cătălin Iftimie, un tânăr antreprenor din orașul Comănești, care a vrut să facă ceva mai mult… și astfel să rămână în locul natal. Acesta are 26 de ani, a absolvit "Ingineria produselor alimentare" și și-a deschis cu ajutorul programului Start-up Nation o patiserie, acasă. "Se poate și aici" este opinia acestui întreprinzător, care prin multă muncă, demonstrează că resursele există și că tinerii pot găsi oportunități. Nu este ușor, aceștia trebuie să fie deschiși, dar cert este faptul că, exemplele din jurul nostru și dorința de a crește, ne pot motiva să ne cerem un viitor aici, ne spune Cătălin: „După mai multe încercări în câmpul muncii, nu am fost mulțumit, deoarece am vrut mai mult. Odată ce am aflat de programul Start-up Nation, mi s-a părut interesant, am aplicat și astfel am reușit să pun lucrurile în mișcare. Ideea mea a fost să fac produse naturale (prăjituri de case, torturi, plăcinte etc.), tot ce ține de gama aceasta a dulciurilor, deoarece nu prea sunt, și de obicei așa ceva găsești în orașele mari. Este dificil, deoarece nu este o piața deschisă la așa ceva în acest moment, dar vreau să încerc! În viitorul apropiat aș vrea să deschid mai multe puncte de lucru, dacă o să reușesc să stabilizez această afacere.“

…întreprindere socială pentru tineri defavorizați

La Răcăciuni, Alexandra Anghel are într-un beci "Bunătăți de Răcăciuni". La standul de la târg, bunătățile frumos aranjate și pline de culoare, rând pe rând ne îndeamnă la degustare. Acesta lucrează la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, fiind o tânără de care este plină de entuziasm, deoarece ajută tinerii de la instituția la care lucrează, să le formeze anumite abilități și deprinderi: „În fiecare an, împreună cu toate persoanele din această instituție, încercăm să le formăm tinerilor, abilități și deprinderi de viață independentă pentru că este foarte important ca aceste persoane să își formeze aceste deprinderi pentru deschiderea către comunitate. Avem un spațiu generos și o livadă, unde cultivăm tot felul de bunătăți, iar toamna încercăm cu ajutorul tinerilor, de aici, de la noi, din instituție să punem tot felul de bunătăți pentru iarnă (compoturi, dulcețuri și murături), din care ei se bucură în tot sezonul rece. Cred că tineri ar avea foarte multe posibilități în România, în general pentru că suntem o țară cu multe resurse. Și nouă ne-ar plăcea ca pentru tinerii din instituția noastră să deschidem o întreprindere socială, prin care să promovăm toate aceste bunătăți și activități, pe care noi le desfășurăm împreună cu ei. Vrem să ne dezvoltăm și să creștem anul următor. Am investit într-un solar și prin urmare, producția noastră se va mări.“

Centrul Miorița sprijină tinerii cu dizabilități

Centrul Miorița este un centru în care stau oameni cu dizabilități și care se ocupă cu agricultura, respectiv legume, din care fac conserve. Centrul din apropierea orașului Bacău este un așezământ bine organizat, îngrijit dar mai ales, productiv. Aici nimeni nu stă! Toți muncesc și își știu foarte bine rolul în gospodărie. Un exemplu este Ciprian, un tânăr demn de admirat pentru voința și determinarea de care dă dovadă, în ciuda faptului nefericit că viața nu i-a permis să aibă parte de o dezvoltare a capacităților, la fel că noi toți. Toate persoanele care locuiesc la acest centru seamănă cu Ciprian. Le place să muncească: „Doar prin munca putem reuși. Când am venit la acest centru, nu știam ce este agricultură sau munca. Acum sunt bucuros că se vede rezultatul muncii mele.“

Cojocarul Bacăului face căciuli hazlii

Un alt om cu suflet mare, care își iubește țara, cultura și neamul este Rodian Stoian. Acesta are un atelier situat în subsolul unui bloc, unde croiește cușme și bundițe. De mult timp, acesta coase de mână opinicile și cojoacele, și dă formă și viață lemnului. Cu toate că a încercat să ducă un trai decent pe alte meleaguri, nu a putut rezista multă vreme: „Am fost plecat ca tot românul în altă parte, dar m-am reîntors în speranța că voi putea începe o altă identitate. De altfel, cred că un popor care nu are tradiție, credință și pământ, nu este popor! "Se poate și aici", numai să vrei să faci ceva, iar orice lucru cât de mic trebuie făcut cu dragoste. Cea mai mare durere este că nu găsesc ucenici pe care să îi învăț această frumoasă meserie.

Să încercăm …o fermă de caprine

Baciu Anton de 27 de ani,  împreună cu soția, Iuliana de 26 de ani, de la Ferma Baciu s-au reîntors din străinătate și au investit într-o fermă, unde cresc capre din rasă Saanen și valorifică laptele pentru a produce produse maturate. „Chiar dacă efortul este mare, când există voință, totul se poate realiza“, a precizat acesta.

Într-un sat, undeva pe dealurile Bijghirului, Silviu Adăscăliței este un tânăr de 36 de ani, care crește cca.160 de caprine și valorifica laptele făcând brânză, urdă, caș și cașcaval. Acesta ne bucură papilele gustative, cu rodul muncii întregii familii, de zi cu zi: „Am renunțat la Brașov, la un program de 8 ore și am revenit pe meleagurile natale. Nu aș mai da viața pe care o am acum. Vrem să creștem sănătoși, plini de viață și să educăm copii în spiritul muncii. Celor l-a început de drum le zic "Să încerce"! Eu unul nu regret!“

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Cătina albă – „uzina vie“, cum i-au spus modernii – este cunoscută și folosită, probabil, de mii de ani pentru însușirile sale tămăduitoare. Componentele cu rol important pentru sănătatea omului – vitaminele, sărurile minerale, hidrații de carbon și acizii organici l-au cucerit pe Ioan Viorel Rați, care în primăvara anului 2008 a înființat la Bacău o colecție cu peste 81 de tipuri de cătină, unde realizează și în acest moment studiul de germoplasmă. Acesta a elaborat tehnologii la cătină în cadrul unei pepiniere, folosite acum în țară, cu performanțe notabile.

Colecție cu peste 81 de tipuri

Cătina este o specie de mare perspectivă și are un potențial de creștere și de cultivare foarte bun în România. În acest context societatea Fructex a avut preocupări permanente pentru această specie privind crearea de soiuri, tehnologiile de cultură, precum și înmulțirea în pepinieră cu material certificat și tehnologie ecologică. Fructex are o colecție impresionantă de cătină albă, prin intermediul unui proiect de cercetare: „În anii 2006-2008 am câștigat prin competiție un proiect de cercetare CEEX, care avea ca obiectiv principal specia de cătină. În calitate de director de proiect am prevăzut o activitate care se referea la selecția din floră spontană a tuturor biotipurilor existente în România și studiul acestora în colecție. Ca urmare a acestei acțiuni, în primăvara anului 2008 am înființat o colecție cu peste 81 de tipuri de cătină, unde noi realizăm studiul de germoplasmă. Ca realizări importante avem: publicarea unei cărți „Cătina în exploatații agricole“, derularea unor proiecte de cercetare, crearea a opt soiuri de cătină albă, care au fost și brevetate; elaborarea unor tehnologii de cultură, care au fost publicate și diseminate în producție. Iar în continuare, ca obiective de cercetare pe termen mediu și lung privind această specie, ne dorim: crearea de soiuri noi, elaborarea de tehnologii în sistem ecologic, dar și publicarea rezultatelor de cercetare sub formă de carte“, ne-a declarat administratorul societății Fructex, prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați.

14 ani de muncă în slujba cătinei

Publicarea volumului „Cătina în exploatații agricole“ reprezintă pentru autor „un mod de valorificare a peste 14 ani de muncă în slujba cătinei. Am realizat o activitate științifică privind ameliorarea cătinei în cadrul unui program amplu, care a cuprins o bogată documentare și selecția din flora spontană a numeroase populații clonale, cu care am înființat o colecție de cătină ce ne-a permis să realizăm studii de germoplasmă. Am înființat culturi de concurs, unde am făcut numeroase observații și determinări, care au stat la baza obținerii unor rezultate clare ce ne-au permis să recomandăm un sortiment pentru cultura cătinei cu maturitatea fructelor extratimpurii până la târzie. S-au realizat experiențe privind tehnologia de înmulțire și cultură, concretizate prin tehnici de plantare și mai ales de recoltare a cătinei“, a mai adăugat acesta.

Această specie reprezintă o imensă resursă naturală care, cu puțină preocupare, privită cu o strategie bine aleasă, ar putea deveni o resursă economică extraordinară, participând la dezvoltarea unui mediu de afaceri în zona rurală și la realizarea unor produse ecologice. Cătina poate deveni o importantă sursă de venituri, poate genera afaceri, dar poate reprezenta și o deschizătoare de drumuri în domeniul științific, protecția mediului, biotehnologie și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea afacerilor. Din aceste considerente, administratorul societății ne destăinuie câteva secrete legate de o astfel de cultură.

soiuri catina

Înființarea și întreținerea culturii în primii ani de la plantare

Cătina este o foarte iubitoare de lumină şi foarte sensibilă la umbră, cu o incredibilă putere de adaptare deoarece gerurile intense şi seceta par să nu o afecteze. Aceasta poate ajunge la înălţimea de 1-6 metri, cu mai multe rădăcini principale adânc ramificate, dar şi cu o reţea bogată deasă de rădăcini. Prin rădăcinile adventive cătina se înmulţeşte şi se îndeseşte permanent.

Repausul seminal are loc în fruct, astfel încât sămânţa poate încolţi imediat după extragere. Rezultatele cele mai bune se obţin la semănatul din primăvară. Înainte de semănat seminţele se stratifică timp de 30 zile în nisip la 3-5°C; capacitatea de germinaţie a seminţei de cătină se păstrează 2 ani. Perioada de creştere intensivă începe din anul II de la plantare şi se desfăşoară timp de 4-5 ani, interval în care planta se garniseşte cu ramuri de schelet şi semischelet: „Arbustul de cătina este o specie precoce ce intră repede pe rod din anul trei de la plantare şi poate atinge vârste între 7-30-50 ani, în funcţie de condiţiile ce i se oferă. În ţara noastră durata de viaţă a cătinişurilor este cuprinsă între 18-20 ani și fructifică la 2-5 ani după plantare anual, dar abundent doar o dată la 2 ani. Pe măsură ce planta înaintează în vârstă, fructifică mai intens. În perioada martie-aprilie înflorește, înainte de a înfrunzi, iar floarea rezistă la temperaturi negative de cca -3,7°C și durează o săptămână; polenizarea are loc prin intermediul vântului şi a insectelor.“

Înmulțire pe cale generativă și vegetativă

Cătina se înmulţeşte pe cale generativă prin seminţe şi pe cale vegetativă prin butaşi, marcote, drajoni, altoire și înmulțire meristematică. Seminţele se seamănă în straturi la distanţa de 12-15 cm, 20-25 cm, 35-40 cm, după cum puieţii vor rămâne în acelaşi loc 1-2 sau 3 ani. Adâncimea de semănat nu trebuie să fie mai mare de 1 cm, iar cantitatea de sămânţă la mp este de 1,2-3 g.

Perioada de creştere a fructelor este de 180-200 zile, iar în condiţiile ţării noastre are loc la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, perioadă ce coincide cu maturitatea optimă, ne subliniază băcăuanul: „În jurul acestei date fructele capătă culoarea specifică, seminţele sunt complet formate, capabile să germineze. În continuare culoarea pieliţei şi a pulpei se intensifică, fructele cresc în volum, iar la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie ajung la maturitatea optimă. Fructele bine coapte se zdrobesc, se presează printr-o altă sită deasă astfel încât să se desprindă învelişul ce protejează spermoderma. Seminţele se spală bine, se usucă la curent de aer și se pun apoi în săculeţi de pânză spre păstrare. Dintr-un kilogram de fructe rezultă 80-90 g de seminţe.“

„Cea mai recomandată epocă de plantare este toamna deoarece plantele beneficiază de multă umiditate în sol, dar se poate face şi primăvara foarte devreme cu condiţia ca terenul să fie pregătit din toamnă. La stabilirea distanţelor de plantare trebuie să se ţină seama de forma de conducere a coroanei, vigoarea biotipurilor, sistemul de cultură. Obişnuit, cătina se plantează în gropi de 45/45/40 cm în locuri marcate prin picheţi. Odată cu plantarea se mai adaugă 5-6 kg de gunoi bine fermentat. Butaşii înrădăcinaţi se aşază în groapă cu 5-6 cm mai adânc, cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se tasează bine cu piciorul pământul în groapă, iar după ce aceasta s-a umplut cu pământ se face o mică copcă în care se toarnă 6-8 l de apă. Se scurtează butaşul la 8-10 cm deasupra nivelului solului, după care se face un muşuroi până la nivelul mugurelui terminal“, ne-a vorbit pomicultorul despre pregătirea terenului pentru înființarea plantației de cătină.

Prima recoltă de cătină se obține în anul III

Recoltarea are loc la maturitate de coacere, înainte de 15 octombrie. Fructele trebuie să fie bine coapte și trebuie folosite foarfece neruginite, linguri din lemn şi vase din ceramică: „Aceasta este cea mai grea operaţie datorită tufelor dese, a spinilor lungi şi rigizi, a fructelor mici şi aglomerate pe ramuri, a prinderii lor puternice de ramuri; acestea sunt principalele cauze care îngreunează foarte mult lucrarea. Pentru a realiza o eficienţă economică ridicată şi un randament sporit la hectar recoltarea trebuie făcută în momentul când fructele au ajuns la greutatea maximă şi când majoritatea substanţelor chimice active acumulate ating nivele ridicate. În condiţiile ţării noastre, pentru a se desfăşura în bune condiţii, fructele de cătină trebuie recoltate în stare bine coaptă, apoi prelucrate rapid ori congelate. Întrucât oxidează uşor şi astfel îşi schimbă nu numai culoarea ci şi gustul, fructele nu trebuie să vină în contact cu metale.“

Beatrice Alexandra MODIGA

În Poiana Sărată din județul Bacău o familie minunată, cu oameni de toată isprava, duce tradiția mai departe, construind un colț de rai din ferma strămoșească. Aici avem o fermă de bovine, o pensiune și o cabană…, toate acestea devenind tot mai vizitate de turiști. În această zonă activitatea de creștere a animalelor este dusă mai departe datorită fermei familiei Albișteanu deoarece produsele fermei sunt căutate atât în piața din Onești, cât și de turiștii care poposesc în sat.

Fermă de animale și de agrement

ferma Albisteanu c

Albișteanu Ciprian Ionuț este cel care a decis să ducă mai departe ferma familiei și, cu toate că a început cu zece bovine, prin muncă, în momentul de față ferma acestuia este numeroasă: „Ferma reprezintă o tradiție a familiei, care s-a transmis de la tatăl meu, și sper să fie preluată de copiii mei la momentul potrivit. Inițial, tatăl meu a început cu fonduri proprii, însă trecerea timpului, plus nevoia de a ne moderniza m-au determinat să accesez fonduri europene, prin programul „Instalarea Tinerilor Fermieri“, în anul 2012, cu o valoare de 36.000 euro, bani cu care am mărit efectivul de animale. Am început cu câteva ani­male, însă dragostea pentru acestea ne-a determinat să avem din ce în mai multe și chiar să ne mărim orizontul. De asemenea, am adăpostit și cai în fermă deoarece aceste animale superbe sunt folosite pentru agrement în cadrul pensiunii și cabanei cu același nume, pe care le deținem în cadrul fermei, întâmpinând ori de câte ori este nevoie turiștii cu produse tradiționale din ferma noastră. În momentul de față deținem 100 de bovine, 200 de oi, patru cai, doi ponei, porci și diverse păsări.“

ferma Albisteanu d

Legat de cele 100 de bovine, în ferma acestora producția de lapte pe cap de vacă este de 20-25 litri/zi, iar din laptele produs se fac următoarele produse: caș, telemea, urdă, cașcaval, brânză de burduf, smântână și iaurt. O parte din produsele acestora merg în piața Onești pentru a fi vândute, în timp ce altele sunt direcționate turiștilor, care le calcă pragul pensiunii.

La Poiana Sărată se încearcă dezvoltarea agroturismului

ferma Albisteanu b

Datorită faptului că se află într-o zonă de munte, aceștia se limitează la efectivul de animale și încearcă să dezvolte agroturismul.

Referitor la capitolul furaje grosiere aceștia o duc bine, „lucerna, fânul și otava sunt crescute natural pe pajiștile din zona noastră, scăldate în razele dulci ale soarelui de munte, în timp ce cerealele le achiziționăm de la alți fermieri, fiind naturale și de înaltă calitate.

Datorită faptului că hrana animalelor noastre este de calitate, laptele și derivatele din lapte sunt foarte bune, iar acest lucru nu îl spunem noi, ci clienții noștri din piața agroalimentară din Onești, unde deținem și o tarabă în sectorul lactate și vindem o parte din produsele noastre.

ferma Albisteanu e

De altfel, fiind o zonă de munte, ne limităm la efectivul de animale pe care îl avem, dar încercăm să dezvoltăm agroturismul deoarece zona noastră este una foarte frumoasă, încărcată de istorie, ce merită din plin să fie pusă în valoare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 31 august - 2 septembrie, băcăuanii, și nu numai, au retrăit o filă de istorie alături de bravii geto-daci. Timp de trei zile festivalul a cuprins spectacole de reconstituire istorică, lupte între daci şi romani, ateliere antice, dansul frumoaselor nimfe, expoziții, concerte, dar şi întreceri între voinicii și „puii de daci“ din cetăţile din Bacău. Festivalul Geto-Dacic Tamasidava este organizat de Asociația AROMAR și Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova, în parteneriat cu Consiliul Județean și Primăria Municipiului Bacău.

Cetatea Tamasidava renaşte!

În an centenar, Festivalul Tamasidava este o invitație inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Astfel, timp de trei zile, orașul Bacău s-a întors în vremurile în care geto-daci stăpâneau aceste meleaguri, spectacolul de deschidere a festivalul a avut loc în centrul Bacăului, vineri - 31 august și a presupus o paradă cu torțe. Sâmbătă și duminică, 1-2 septembrie, „scena“ festivalului s-a mutat în Parcul Gherăieşti, unde participanții au fost invitați să retrăiască o filă de istorie alături de geto-daci.

Încercăm să arătăm lumii cum trăiau strămoșii noștri și ce făceau.

Geto-dacii sunt considerați, pe bună dreptate, strămoșii direcți ai românilor. Așadar, a vorbi despre cultura și civilizația românească fără a o pune în evidență pe cea a geto-dacilor este ca şi cum ai șterge din înțelegerea omului matur copilăria sa, ne spune cel care se intitulează „Basileus Zurasieo din regatul Zimbrilor“: „Ne aflăm la Bacău, la a doua ediție a festivalului geto-dacic denumit <<Tamasidava>> , după numele cetății din județul Bacău. Astfel de evenimente le încadrăm la cele de reconstituire istorică, deoarece au scop educațional și cultural pentru că, oricine vine aici, sau la orice alt festival de acest gen, va învăța ceva și va pleca cu o lecție de istorie pe viu. Vineri a început acest eveniment cu o paradă în centrul orașului, cu o ceremonie de deschidere în fața Consiliului Județean Bacău, unde s-a dansat dansul nimfelor. Peste 250 de daci, romani, gladiatori și dansatoare au dat ....viață istoriei! Practic, noi promovăm patrimoniul istoric și cultural al țării noastre, respectiv al perioadei geto-dacice. A fost extraordinar pentru că sâmbătă au fost mulți copii, iar aceasta este și bucuria noastră, deoarece ei sunt viitorul țării noastre și ne duc mai departe valorile culturale. Suntem niște oameni pasionați, fiecare are familia lui, avem joburi diferite, dar în weekend-uri ne place să ne întâlnim la astfel de evenimente și încercăm să  trăim precum strămoșii noștri.

Eu țin să cred că fără istorie multe popoare nu se regăsesc, iar dacă nu ne cunoaștem trecutul nu vom ști ce vrem să facem pe viitor. Într-adevăr cu cât ne cunoaștem mai mult pe noi vom ști ce avem de făcut pe viitor sau copii noștri vor ști ce să facă. Evenimente de acest gen se fac în Europa de mulți ani, poate de vreo 40 de ani. Primul eveniment de reconstituire istorică s-a făcut la Roma, pe la 1800, când s-au reconstituit diferite echipamente romane. De atunci, în toate țările europene se fac astfel de reconstituiri. În schimb, în România a început în urmă cu 10 ani acest fenomen. În zona Moldovei, am venit cu acest proiect, iar prima ediție care a avut anul trecut a fost extraordinară. A fost o ediție cu totul deosebită, deoarece au fost foarte mulți oameni și sincer nu ne așteptam .... ne-au surprins, iar acum la a doua ediție s-a văzut că într-adevăr lumea a învățat să aprecieze astfel de evenimente. Sâmbătă, aici a fost incredibil! Credem că Bacăul în acest moment ca eveniment este dacă nu primul din țară ca public și organizare, se află cel puțin în primele două. Acest lucru arată că publicul din Moldova dorește așa ceva, pentru că în afară de Bacău și Roman mai este un eveniment de acest gen doar la Piatra Neamț. Suntem mândri că am reușit să facem acest lucru! La <<Tamasidava>> oameni de pretutindeni au venit să își petreacă trei zile diferite“, a precizat Constantin Lăpușneanu, Vicepreședintele Asociației Culturale Geto-Dacii din Moldova cu sediul în Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


În perioada 9-12 august 2018, în Parcul Cancicov din Municipiul Bacău a avut loc prima ediție a <<Gourmand Festival>>. Timp de 4 zile, băcăuanii s-au bucurat de mâncare de tip „street food”.

La Gourmand Festival au spus prezent un mare număr de vendori de „street food“, care au satisfăcut toate preferințele culinare, de la burgeri la specialități spaniole și franțuzești, plus multe alte bunătăți. <<Gourmand Festival>> a fost un eveniment care a arătat că putem avea momente frumoase, pe care le merităm cu toții, iar vremea a ţinut cu organizatorii și cu băcăuanii care au venit într-un număr mare, curioși să guste și să deguste.

IMG 8341

Cel mai nou festival de mâncare stradală s-a axat și pe muzică live, iar după patru zile, organizatorii sunt mulțumiți că și la Bacău se poate: „Eu și partenerul meu am încercat să dovedim că și cei de pe plan local pot organiza un astfel de festival, deoarece până în prezent nu exista nimic pe plan local, la standardul acesta. Cu toate că cei de la Cluj au încercat să își asigure un monopol și să își creeze o imagine de street food românesc în România, care din punctul meu de vedere nu este reală, deoarece street food-ul nu a fost inventat de cei de la Cluj, București sau Paris, ci este un concept care nu se știe unde a apărut prima dată. Așadar, atât la Praga, Berlin, mai nou Bacău și Iași … toate sunt pe același principiu! Nu poate să dețină cineva un monopol în acest sens. Mulțumesc din inimă celor prezenți că au avut încredere și au venit, deoarece Bacăul este un oraș mic, potențial este și el unul redus. Sunt mulțumit de faptul că unii dintre aceștia au văzut o oportunitate, de a își ridica veniturile și de a se promova. Tind să cred că am creat un brand pur local, cu potențial de a ne extinde în Moldova. Așadar ne vedem la următoarele ediții cu mai multe truck-uri de mâncare “, au precizat organizatorii.

Multe genuri de mâncare acompaniată de muzică de calitate în Parcul Cancicov timp de 4 zile au dat savoare festivalului, iar un număr semnificativ de vendori de „street food“,  au așteptat să le fie călcat pragul. Am fost și nou prezenți … și vă relatăm ce am găsit!

Burger Peter: afacere pe roți

Silișteanu George, de la <<Burger Peter>>, București, ne spune că rețeta de succes pentru o relație bună cu clienții o reprezintă calitatea preparatelor și un personal de servire amabil și atent: „Încercăm să venim cu rețete proprii și diverse pentru a acoperi o plajă cât mai largă de gusturi. Astfel, aici la Bacău am venit cu burgeri de vită și ne bucurăm că avem un feedback pozitiv. Suntem pentru prima dată în partea Moldovei și ne-a plăcut, deoarece moldovenii, în special băcăuanii sunt foarte receptivi. Am venit cu trei sortimente de burgeri: Peter Burger, Clasic Burger și al treilea burger este cel Black Peter Burger, pe acesta din urmă îl numim astfel, datorită faptul că folosim dulceață de ceapă cu bere neagră.“

Prosecco şi Frizzante la Piaggio Ape

IMG 8312

Cristian Anghel, a venit de Cluj Napoca cu Prosecco şi Frizzante: „Am venit cu un Piaggio Ape reinterpretat, reamenajat, respectiv cu un concept nou pe piața din România, din care servim un vin spumant italian la pahar. Mergem la tot fel de street food-uri, și este din ce în ce mai bine, deoarece oamenii sunt curioși și vor să guste, astfel află de Prosecco și Frizzante. Cu toate că, nu au fost așa de mulți clienți pe cât ne așteptam, am avut noroc că am avut vreme bună, diferit față de tot restul verii, în care am suferit din cauza ploilor. Per ansamblu a fost bine, deoarece băcăuanii au primit bine acest concept …sunt curioși, vin, gustă și întreabă!“

<<Cafe del Sol>>: noul brand de cafea produsă în Bacău de circa trei luni

IMG 8350

În Parcul Cancicov, la festival l-am găsit și pe Andrei Oprișan, de la <<Cafe del Sol>>, Bacău. Acesta reprezintă prima fabrică de cafea din Moldova și a treia ca mărime din țară care a fost lansată pe data de 3 martie anul acesta, de compania Mister Tush Caffe. Fabrica are sediul central în Onești, un punct de lucru în Bacău și a fost fondată de un grup de tineri întreprinzători români, iar produsul ei este <<Cafe del Sol>>: „Suntem o firmă care ne-am lansat pe piață acum trei luni și este un concept total diferit, deoarece încercăm să oferim tuturor oamenilor o cafea prăjită corect, pentru că o cafea nu trebuie să fie neagră la culoare, lucioasă și nici amară. Cafeaua trebuie să reprezinte zona din care provine, de exemplu noi folosim o cafea din  Brazilia, care are note mai familiare ciocolatii, dar și note de alune și caramel. Iar, dacă este preparată după rețeta noastră pe care o găsiți pe pungă o să fie dulce, chiar dacă nu punem zahăr în ea. Momentan lucrăm cu magazinele cu capital social integral românesc, respectiv magazine de cartier, magazine cu patroni români, deoarece vrem să păstrăm banii în țară. În zona Moldovei activăm în 9.000 de puncte, din care în momentul de față, în proporție de 86% sunt acoperite cu cafeaua noastră. Participarea noastră aici este un lucru bun, deoarece suntem asociați cu mâncare de bună calitate, chiar dacă este un eveniment gen street food, toate firmele prezente sunt cele mai de top din toată țara, iar lângă o mâncare de bună calitate, îți trebuie și o cafea de bună calitate… ca să îți meargă bine toată ziua!“

Noutate pe piața gurmanzilor: Duck Burger franțuzesc

IMG 8328

Nache Florian de la <<Nache’s>>, din București, ne răsfață papilele gustative cu un produs nou: „Avem un produs nou intrat pe piață românească, respectiv un Duck Burger făcut din pulpă de rață confiată, fiartă în untură, lent, patru ore până carnea se desprinde de pe os. De asemenea curioșii pot să încerce și Chicken Burger la fel, confiat. În cele patru zile de festival m-a surprins faptul că băcăoanii au fost deschiși spre produse noastre, venind cu un produs nou, totuși au fost curioși și l-au testat. Cu toate că am început în București, produsul l-am văzut în Franța și am zis să ținem, cât de cât de originea și calitatea produsului. Fiind un produs mai delicat, pulpa de rață  confiată vine însoțită cu rucola, castravete murat, sos de roșii cherry, dulceață de ceapă, sos de muștar cu miere și lămâie, toate într-o chiflă brioșă.“

Anca George, de la <<La Finca by Alioli>>, din București, ne-a prezentat pe scurt istoria acestui restaurant cu specific spaniol și cum a fost la Bacău: „Restaurantul Alioli există pentru că o familie de români n-au putut sta departe de țara natală. Deoarece, după opt ani petrecuți în Spania, aceștia au revenit la București pentru a găti bucate valenciene și andaluze adevărate. Denia, orașul spaniol cu cele mai multe zile festive, aflat la numai două ore distanță cu barcă de Ibiza, le-a fost școală și loc de joacă. Aici, aceștia au învățat tot ce înseamnă gastronomia spaniolă, aflând totodată care este esența spiritului spaniol și ce trebuie să faci ca să îți transformi clienții în prieteni. Așadar și la Bacău ne-am atras clienții foarte rapid, încă din prima zi de festival cu paella tradițional spaniolă, fructe de mare proaspete, Jamon și altele. În cele patru zile ne-a mers foarte bine! Sincer să vă zic unii oamenii nu știu ce mănâncă, dar sunt curioși și le-au plăcut, de altfel ne-au călcat pragul în fiecare zi de târg!“

IMG 8332

Cum mâncarea bună intră mai ușor pe ritmuri de muzică, pe scena amplasată în parc au urcat în fiecare seară diverși artiști români.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti