CADASTRUL- Istorie și actualitate

Cadastrul constituie în România o activitate veche și totuși nouă în condițiile actuale, constituind sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietari.

Pentru realizarea acestor obiective a fost creată Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Prin elaborarea unor acte normative – Legea nr. 23/1933 pentru organizarea cadastrului funciar și introducerea cărților funciare, Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar și Legea nr. 18/1991 a fondului funciar s-au asigurat condițiile necesare cunoașterii și gestionării unitare și eficiente a fondului funciar și a teritoriului național.

În fapt, prin înființarea ANPCI a fost distrus un sistem unitar de Cadastru și Organizare a teritoriului sub pretextul lichidării „rămânerilor în urmă” în domeniul cadastrului și publicității imobiliare, lipsind agricultura de principalul organ tehnic care asigura cunoașterea și evidența resurselor funciare și condițiile optime de valorificare în cadrul unor structuri agrare viabile prin lucrări de cadastru, comasare și organizare a teritoriului, ca bază pentru amplasarea coordonată a investițiilor și modernizarea (aplicarea) unor sisteme raționale de agricultură recomandate de cercetarea științifică.

Deși prin Legea cadastrului și a Publicității Imobiliare Agenția a preluat structura imobiliară cu dotările aferente și cei peste 3.000 de specialiști, Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu a realizat cadastru în perioada ce a urmat nici măcar într-o comună pe an în fiecare județ, până în anul 2015 când, la propunerea Ministerului Agriculturii, Guvernul a aprobat Programul de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023. Nefiind preocupată decât de obținerea unor avantaje materiale directe în relațiile cu cetățenii, fiecare oficiu județean a lucrat după reguli proprii, ocupându-se în cea mai mare parte de întocmirea documentațiilor tehnice pentru Cartea funciară pentru a facilita vânzări/cumpărări adesea în timpul programului de lucru.

Pentru „eliminarea abuzurilor și dezordinii în acest domeniu” a fost elaborată Strategia Națională pentru Dezvoltarea și Modernizarea Cadastrului. Se menționează că anul 2001 s-a marcat ca fiind un an al schimbărilor majore, Agenția Națională având în subordinea sa atât cadastrul agricol, cât și organizarea terenului.

Dar, organizarea teritoriului a fost lichidată, iar mențiunea furnizării de date reale pentru înființarea de exploatații agricole viabile și eficiente nu a mai avut organul tehnic de realizare.

Cele peste 15 ordine ale ANCPI de completări frecvente cu noi tipuri de conținut, ca și frecventa schimbare a directorului general au creat numai iluzia unei activități continue pentru că în 2015 raportau numai 7 lucrări de cadastru realizate.

Adoptarea Programului Național de Cadastru și Carte funciară 2015-2023 avea scopul realizării înregistrării sistematice a imobilelor în sistemul integral de cadastru și carte funciară la nivelul întregii țări în aplicarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu completările și modificările ulterioare. Pe durata Programului Național se înființează și un număr de maximum 600 de posturi noi.

Cu toate acestea, se constată că, deși au trecut 27 de ani de la apariția Legii nr. 7/1996 și 8 ani de la aplicarea Programului de cadastru și carte funciară 2015-2023, este departe de a fi încheiat, cel vitregit în principal fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Și aceasta pentru că Agenția este „stat în stat”, controlul statului asupra realizării programului soldându-se ca de obicei cu înlocuirea Președintelui Director General al Agenției.

Deși programul era desfășurat cu termene de realizare anuale, în continuitatea schimbărilor politice ale administrațiilor, responsabilitatea pentru nerealizarea an de an a obiectivelor stabilite a dus la bilanțul nerealizărilor și cu singura măsură (tradițională în acest caz), schimbarea Directorului general și prelungirea termenului de realizare, pentru că rezultă neimplicarea în realizarea scopului principal pentru care a fost creată Agenția – cadastrul.

Trebuie evidențiat că, odată cu preluarea activităților de la Ministerul Agriculturii, lucrările de cadastru nu cuprind, conform Legii, și funcția economică a cadastrului pentru stabilirea valorii bunurilor imobile (nu a fost abordată) nici măcar pentru lucrările realizate, iar Organizarea teritoriului nu a fost considerată în atribuțiile sale, fiind lichidată, ceea ce a făcut pierderea momentului în a fi realizat concomitent cu introducerea cadastrului și comasarea terenurilor.

Este de notorietate că dintotdeauna cadastrul s-a numit „funciar“ pentru că toate terenurile constituie fondul funciar. Noua  denumire de cadastru „sistematic“ a fost adoptată pentru a exclude acea legătură de bază cu pământul, cu agricultura cadastrului. Or, terenurile cu destinație agricolă dețin ponderea în cele cinci categorii de destinație (agricolă, forestieră, aflate permanent sub ape, intravilane și terenuri cu destinații speciale) și faptul că principalele transformări privind deținerea și utilizarea ca principal mijloc de producție – prin caracteristicile sale principale – fertilitatea, limitat ca întindere și nu poate fi înlocuit cu alt mijloc de producție – cadastrul funciar a fost într-o permanentă relație cu Organizarea teritoriului agricol prin atributul comun – cunoașterea și valorificarea rațională, durabilă a resurselor financiare, condiții de bază pentru dezvoltarea agriculturii.

De aceea, cadastrul a fost întotdeauna la agricultură pentru că fondul funciar agricol i-a aparținut ca mijloc de producție și obiect al muncii și pentru că principalele schimbări de folosință, de proprietate, de exploatare, de ocupare pentru localități urbane și rurale, rețele de drumuri și alte echipări tehnice se realizau cu acordul Ministerului Agriculturii.

Astfel, afirmate ca un întreg unitar și sintetic, Organizarea teritoriului și Cadastrul apar ca un sistem integral și în același timp deschis prin relațiile cu mediul economic, ecologic și social, pentru realizarea echilibrului între cerințele de valorificare, conservare și protejare în contextul modernizării vieții rurale  și dezvoltării economice, ceea ce impune ca o cerință revenirea cadastrului la agricultură, care este direct interesată să urmărească realizarea Programului și apoi întreținerea și actualizarea lucrărilor, în cadrul unei Direcții Generale de Fond Funciar (Cadastru, Organizarea teritoriului, gospodărirea fondului funciar), așa cum a existat de mai bine de 100 de ani.

Prof. univ. dr. ing. Ion BOLD,

Membru ASAS și AOȘR