În țara noastră, majoritatea efectivelor de fazani sunt comercializate pe piața externă în state precum Italia, Elveția, Franța, Germania și Spania, unde se cumpără astfel de păsări atât pentru vânătoare, cât și pentru carne. De asemenea, crescătorii pot vinde și ouăle.

Fazanul nu a fost domesticit, iar creşterea lui în captivitate prezintă anumite particularităţi. Pentru crearea unor ferme de fazani, se alege un loc liniştit, ferit de vânt, bătut de soare, unde iarba se usucă uşor.

Crescătoria de fazani poate fi construită din cărămizi, scânduri sau din pereţi de beton. Fazanii maturi pot sta, în perioada neproductivă, în crescătorii comune, reprezentate de un şopron sau streaşină, înconjurată din 3 părţi, cu o comunicare directă cu o volieră care se construieşte din plasă de sârmă, pentru ca păsările să fie apărate de animalele de pradă şi alţi dăunători. Baza construcţiei se face din beton, cu o adâncime de până la 80 de cm, pentru a nu se permite rozătoarelor sau altor animale de pradă să treacă pe sub plasa de sârmă. Unii crescători de fazani preferă să folosească în locul plasei metalice, ca plasă de acoperire, o plasă din material sintetic, deoarece în cazul creşterii unei rase mai bătăioase, atunci când se încaieră, păsările se pot răni.

În preajma perioadei de înmulţire, fazanii sunt aşezaţi în voliere mai mici, cuşti pentru cuibul de ouă. Pentru o familie de fazani se folosește o cuşcă cu suprafaţa de 4-6 m2 (2x2 sau 2x3 m), iar pentru fazanii cu coada mare este necesar ca această suprafaţă să fie ceva mai mare (4x4 până la 5x6 m). O parte din cușcă se acoperă cu o folie de plastic sau cu rogojini, cu scopul de a o păzi de vânturi puternice şi de soare.

Masculii sunt foarte agresivi şi iritabili şi se lovesc cu ciocul prin gardul de sârmă. Pentru a evita bătăile, volierele se acoperă și cu un înveliş opac (din plastic, tablă, PFL, rogojină) la o înălţime de 45-50 cm de la sol. Cuștile permanente trebuie să aibă podele mai calde, din cărămidă sau asfalt, acoperite cu 4-5 cm de nisip. De asemenea, se evită podeaua din pământ sau lut, fiind surse de infestare cu paraziţi, bacterii, mucegaiuri.

În fermele mari de fazani, la categoria vegetală, terenul este cultivat cu plante, precum lucernă, trifoi, rapiţă; se pot planta chiar şi arbuşti şi copăcei, care să satisfacă instinctul fazanilor de a se ascunde: molizi, gutui sălbatic, pin negru, păducel, stejar, salcâm.

Cuștile trebuie să fie împodobite cu ramuri uscate de copaci, bolovani, trunchiuri de copaci, care să le dea animalelor iluzia mediului lor natural.

În unele crescătorii se fac nişte voliere uşoare şi mobile, care se mută o dată la 2-3 zile, dintr-un loc în altul. Aceste cuști se fac din scânduri peste care se întinde o plasă de sârmă. Se dispun la 10-15 m una de alta, în formă de tablă de şah, pe un teren cu o vegetaţie bogată. Cuştile pentru depunerea ouălor se dispun pe câteva rânduri, cu un coridor de lucru între ele. Sub streaşină se pune un cuibar pentru depunerea ouălor, dar femela poate să nu-l prefere şi să-şi facă alt cuib pe pământ sau în arbuşti. Pentru a da posibilitatea păsărilor să doarmă la înălţime de sol, în cuşcă se pun nişte putini de circa 1 m înălţime, adăpătoare, un jgheab pentru mâncare, o troacă pentru nisip şi alte substanţe minerale, precum şi o lădiţă cu nisip amestecat cu cenuşă, pentru spălare.

În fermele pentru vânătoare, care dispun de terenuri întinse, pe o suprafaţă de 20 m2 se instalează 10 fazani adulţi sau 15 fazani aflaţi în creştere.

Creșterea fazanilor în voliere de stocaj

Volierele de stocaj sunt suprafețe de teren împrejmuite și acoperite în care se introduc puii de fazan trecuți de 45 de zile, până la valorificare.

Volierele de stocaj vor avea o suprafață de 0,5-1 ha. Se lasă pe o suprafață de circa 30% din suprafață volierelor boschete cu arbuști ca loc de refugiu pentru fazani. Suprafețele dintre boschete se cultivă cu lucernă, sorg, porumb, floarea-soarelui, varză furajeră, cânepă în benzi de 4-8 metri. Se lasă și o bandă înierbată de 1 m lățime lângă gard pentru a nu se produce noroi. Cuștile de stocaj se delimitează și se acoperă cu plasă de sârmă până la 2 m. O înălțime mai mică stânjenește executarea lucrărilor agricole cu utilaje. Plasa de sârmă pentru împrejmuire trebuie să fie cu ochiuri de 2,5 cm și îngropată în sol la o adâncime de 50-60 cm. Plasa de sârmă pentru acoperire trebuie să fie cu ochiuri de 5/5 cm bine împletite pentru a evita evadarea fazanilor. Numărul de pui introduși în voliere este în raport cu suprafața acestuia. Pentru un fazan se va asigura minimum 4-5 mp. Astfel că la 0,5 ha de voliere de stocaj vom avea maximum 1.000 de fazani. În interiorul volierelor vor fi adăposturi într-o singură pantă sub care se amplasează hrănitori și adăpători, respectiv o hrănitoare și o adăpătoare la 100 de fazani. Tot la 25 m una de altă se vor fixa stinghii de lungimea de 3-4 m la înălțimea de 1 m în scopul antrenării puilor de fazan la zbor. Se va amenaja și un tunel de sârmă pentru prinderea fazanilor în scop de valorificare, 3-4 scăldători din nisip și cenușă de 3-5 mp. Pentru urmărirea fazanilor se vor crea benzi de 2 m, unde se va cosi vegetația. Iarna se va scutura zăpada de pe plasă pentru a se evita ruperea acestora. Când s-a format deja penajul, fazanii din voliere vor fi valorificați în funcție de solicitările clienților.

Anca LĂPUȘNEANU