Acordul internațional privind exportul de cereale din Ucraina

Turcia încă speră că acordul internațional privind exportul de cereale din Ucraina - crucial pentru temperarea crizei alimentare din lume – poate fi prelungit cu 120 de zile și lucrează pentru a convinge Moscova și Kievul.

Turcia este parte la acest acord parafat în iulie 2022 de Ucraina și Rusia, cu ajutorul ONU. Prin condițiile inițiale, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, înțelege o prelungire de 120 de zile, așa cum se prevede în Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră.

Textul prevede că acordul la Marea Neagră trebuie „prelungit automat pentru aceeași perioadă (de 120 de zile) dacă una dintre părți nu notifică celeilalte intenția sa de a-l rezilia sau modifica“.

După o întâlnire cu înalți oficiali ONU la Geneva, Moscova a anunțat că nu este împotriva prelungirii acordului, ci nu mai dorește ca perioada să fie mai mare de 60 de zile. Kievul și-a exprimat public nemulțumirea.

În același timp, „eforturile de înlăturare a obstacolelor“ în calea exporturilor rusești de îngrășăminte continuă, subliniind caracterul „vital“ al aplicării „complete“ a celor două acorduri pentru securitatea alimentară mondială. ONU repetă că face totul pentru a salva un mecanism care a contribuit la calmarea creșterii prețurilor de la invazia Ucrainei din data de 24 februarie 2022.

Moscova nu se mulțumește cu un alt acord – bilateral – semnat în iulie anul trecut cu ONU privind exporturile sale de îngrășăminte. Teoretic, aceste produse esențiale pentru agricultura mondială nu intră sub sancțiunile impuse de țările occidentale încă de la începutul războiului, dar sunt blocate de facto.

Rusia prezintă prelungirea cu 60 de zile a inițiativei ca un gest de bunăvoință.

Peste 29,1 milioane de tone de cereale au părăsit porturile ucrainene din iulie 2022. Pe de altă parte, o parte foarte mică din cele 260.000 de tone de îngrășământ rusesc stocate în porturile europene a fost eliberată.

Pe piața europeană, prețurile grâului și porumbului au revenit la nivelurile de dinainte de război, iar semințele oleaginoase (rapiță, floarea-soarelui etc.) sunt mult mai scăzute.

Deocamdată, piața pariază pe faptul că vom avea o prelungire a acordului. Cele 60 de zile propuse de Moscova vor fi folosite pentru a continua negocierile pentru o reînnoire mai lungă.

Propunerea Rusiei ca acordul să mai dureze doar timp de 60 de zile va fi un factor de risc, care va fi luat în considerare de către pieţe. Se știe că, cele 60 de zile „nu sunt suficiente“ pentru a închiria o navă și a asigura încărcătura.

Poziția Rusiei de a prelungi acordul cu doar 60 de zile contrazice așadar documentul semnat de Turcia și ONU, Ucraina așteptând „poziția oficială“ a ONU și a Turciei, întrucât sunt „garanți ai inițiativei.“

La New York, Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU Antonio Guterres, a asigurat că „ONU rămâne pe deplin implicată în acest acord și în eforturile sale de a facilita exportul de îngrășăminte și alimente rusești.“ ONU a declarat într-o declarație datată de la Geneva (Elveția) că „ia act“ de propunerea Rusiei și a subliniat că șeful ONU „a confirmat că Națiunile Unite va face tot posibilul pentru a păstra integritatea Inițiativei pentru cereale și a-i asigura continuitatea.“

Anterior, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Verchinin a declarat, în urma discuțiilor de la Geneva, că poziția noastră viitoare va fi determinată de progresul tangibil în normalizarea exporturilor noastre agricole nu în cuvinte, ci în fapte. Acestea includ plăți bancare, logistica de transport, asigurări, „dezghețul“ activităților financiare și furnizarea de amoniac prin conducta „Togliatti-Odessa“.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei a subliniat că discuția „francă și aprofundată“ cu înalți oficiali ai ONU „a confirmat încă o dată că, dacă exporturile comerciale de produse ucrainene se desfășoară într-un ritm constant și aduc venituri considerabile Kievului, restricțiile impuse exportatorilor ruși de produse agricole sunt în continuare viabile.

Acest așa-numit acord la Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între ONU, Ucraina, Rusia și Turcia, a făcut posibilă limitarea crizei alimentare globale grave cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Acest acord a fost reînnoit în noiembrie 2022 pentru încă 120 de zile.

China este primul destinatar al exporturilor realizate în temeiul acordului, Spania al doilea și Turcia al treilea.

Ucraina a cerut săptămâna trecută eforturi internaționale pentru a menține deschise căile maritime din Marea Neagră folosite pentru a-și transporta cerealele, iar secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut Rusiei la G20, la începutul lunii martie, să reînnoiască acordul.

Însă Rusia, la rândul ei, nu este mulțumită de un alt acord bilateral semnat cu ONU privind exporturile rusești de îngrășăminte, semnat tot în iulie 2022, dar care nu se pune în aplicare.

Moscova se plânge că exporturile sale de îngrășăminte, o bază pentru agricultura globală, sunt de facto blocate, deși nu intră sub sancțiunile impuse de țările occidentale de la începutul războiului.

„Exceptările de sancțiuni pentru produsele alimentare și îngrășămintele anunțate de Washington, Bruxelles și Londra sunt în esență inactive“, a spus Verchinin, adjunctul ministrului rus de Externe.

Scăderea bruscă a prețurilor cerealelor care a început acum o lună a încetat. Pe piața europeană, o tonă de grâu comun, care a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele

13 luni, se tranzacționa în jurul valorii de 268 de euro/tonă. Prețul porumbului a urmat aceeași tendință, în ușoară creștere în ultimele zile, ajungând la 264 de euro pe tonă pe Euronext.

„Piața este liniștită că coridorul va fi menținut, dar îngrijorarea este legată de durată. Nu știm exact ce vor rușii, de aici și ezitarea prețurilor“ care variază în sus sau în jos de cca 20 de ori pe parcursul zilei.

Cert este că o astfel de perioadă ar fi prea scurtă pentru a permite Ucrainei o valorificare la export a mărfurilor sale, într-un moment în care multe nave sunt blocate la Istanbul din cauza întârzierii inspecțiilor.

Textul inițial prevede reînnoirea tacită de fiecare dată la 120 de zile. Prin reducerea la jumătate a duratei acordului, Moscova crește presiunea pentru a vedea un al doilea acord paralel îmbunătățit pentru a-și facilita propriile exporturi de cereale și îngrășăminte, penalizate indirect de sancțiunile occidentale.

Rusia nu prea are de ales decât să prelungească acordul, dacă nu vrea să-i supere pe aliații săi. În special China, care are un interes în menținerea coridorului, fiind „unul dintre cei mai mari clienți ai Ucrainei în cazul porumbului“.

Incertitudinea legată de durata acordului și, mai ales, scăderea prețurilor i-au determinat pe cumpărători să revină pe piață mai devreme decât se așteptau analiștii. Arabia Saudită, care lansase o licitație pentru 480.000 de tone de grâu, a cumpărat în cele din urmă un milion, mai ales cu origine rusă. Algeria a cumpărat 420.000 de tone de grâu și Tunisia 234.000 de tone din Ucraina și Franța.

La un an de la începutul războiului din Ucraina, nu mai vorbim de cereale la știri.

„Nu mai există subiect pe termen scurt“: după panica primelor luni din cauza penuriei globale și a creșterii fără precedent a prețurilor, coridorul securizat din Marea Neagră permite Ucrainei să exporte, iar Rusiei „să inunde“ piața mondială cu cereale Totodată, prețurile au scăzut la nivelul de la începutul lunii februarie 2022.

Totuși, piețele rămân agitate în privința evoluției conflictului și există multe semne de întrebare, chiar preocupări mai ales din punct de vedere logistic.

La începutul războiului, exporturile ucrainene au fost blocate total. Provocarea era atunci „să lăsăm să iasă din țară 19 Mt de porumb și 5 Mt de grâu, dar și să se păstreze în bune condiții noile recolte.

Pe partea de depozitare, bombardamentele și luptele au făcut ca Ucraina să piardă 14% din infrastructură (și 9,4 Mt cereale), dar ONU și FAO vor contribui la instalarea a 35.000 de saci siloz, adică 7 Mt de depozite suplimentare.

Pe partea de export, se realizează rapid „căile de solidaritate“ cu Uniunea Europeană: exporturi către granițele de vest pe fluviu, rutier, feroviar. Barjele sunt precare, dar funcționează!

Și apoi, la sfârșitul lunii iulie, vine „o ispravă care salvează țara, exporturile și prețurile“: sub egida ONU și Turcia, Moscova și Kievul cad de acord asupra „inițiativei pentru cereale de la Marea Neagră“ care permite Ucrainei să-și exporte produsele agricole din trei porturi din regiunea Odessa, prin acest faimos coridor securizat, timp de trei luni.

Fluxul logistic este operațional și permite Ucrainei să exporte într-un ritm bun. În perioada 24 februarie 2022 – 24 februarie 2023, țara a expediat 9,3 Mt de produse agricole pe calea ferată sau rutieră către granițele sale de vest (Polonia, Ungaria, România), 22 Mt pe coridorul din Marea Neagră și 7,5 Mt prin porturile dunărene.

Ceea ce este, de asemenea, de adăugat în joc este ca la acord să fie menționat și portul Mykolaiv. Acesta are o capacitate mai mare, însă nu are activitate și este foarte riscant din cauza apropierii de conflict. Putin acceptă sau Ucraina insistă!

Cei doi experți subliniază un punct major de atenție: problema siguranței alimentare, care a fost deosebit de semnificativă începând cu 2020. Pandemia de Covid-19 a dus la întreruperi în lanțul de aprovizionare, atât de mult încât importatorii majori au început să constituie stocuri de siguranță. De aici o creștere a cererii, deci o creștere a prețurilor, de aici și restricții la export pentru anumiți exportatori pentru a evita inflația alimentară de pe piețele interne.

Aceste politici de securitate alimentară au fost în atenția statelor în 2021 din cauza pericolelor climatice (cupolă de căldură în Canada, uragan în Golful Mexic), iar războiul din Ucraina a întărit temerile.

Marea Neagră este esențială pentru aprovizionarea globală; dacă „comerțul mondial cu grâu comun s-a dublat în douăzeci de ani, Rusia și Ucraina au realizat 60% din această creștere! Cele două țări au reprezentat 28% din exporturile de grâu, 15% din exporturile de porumb, 75% din exporturile de ulei de floarea-soarelui și făină în 2021/22.

Această origine este deosebit de vitală pentru multe țări, situate în special în Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Africa de Est. Și în săptămânile de după începerea războiului prețurile au crescut și cele mai vulnerabile țări (din punctul de vedere al resurselor financiare și al dependenței de Marea Neagră) s-au confruntat cu dificultăți de aprovizionare, precum Libanul și Tunisia.

Reluarea exporturilor maritime ucrainene a permis ulterior scăderea prețurilor în prezent, acestea întorcându-se la prețurile de dinainte de conflict pentru aproape toate culturile, cu excepția porumbului. Dar rămân foarte ridicate, supuse unei volatilități mari și dependente de capriciile vremii și de tensiunea stocurilor reportate la principalii exportatori.

Pe termen lung, la ce ne putem aștepta în ceea ce privește securitatea alimentară?

Există o singură certitudine: țările cele mai dependente de astăzi vor rămâne la fel: Egiptul, Turcia, Iranul, Tunisia, Libia, eventual țări din Asia nu se vor putea descurca fără Marea Neagră.

În 2022/23, exporturile ucrainene au scăzut pentru aproape toate culturile, într-o proporție variind de la 20 la 40% față de 2021/22 până în prezent, iar exporturile rusești au crescut cu 15 până la 35%.

Agenția de presă Ukrinform pune în prezent ocuparea terenurilor agricole ucrainene de către armata rusă la 22%, mai ales în zonele cultivate cu culturi de toamnă. Dacă se menține coridorul, producția agricolă totală a Ucrainei ar scădea la 64,8 Mt de la 106,4 Mt obținute în 2021/22, iar exporturile ar scădea de la 53,6 Mt la 45,2 Mt.

Astfel:

• Exporturile rusești de grâu ar fi în creștere în acest an de piață cu 12% față de 2021/22;
• În această primăvară, fermierii ucraineni vor semăna mai multe semințe oleaginoase.

În rândul țărilor importatoare ar trebui să apară și câțiva poli: cei a căror economie poate suporta prețurile, cei care exportă materii prime și vor putea astfel amortiza creșterile de preț, cei care au resurse puțin exploatate și vor putea agita în sus lăcomia și, cei mai numeroși, cei care au puține resurse și vor face alianțe de necesitate.

Riscul pentru Uniunea Europeană este că ne despărțim de cerealele ruso-ucrainene. UE a devenit cel mai mare cumpărător de porumb din lume înaintea Chinei și a compensat scăderea importurilor sale de porumb ucrainean prin achiziționarea de porumb brazilian.

Europa are nevoie de o strategie care presupune: a continua să producem, să ne servim clienții și să nu fim pe mâna rușilor, a menține piața cât mai fluidă prin lupta împotriva restricțiilor la export și să ajute țările importatoare să-și mărească nevoia de mărfuri de calitate.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU