Zootehnie 07 Aprilie 2023, 17:26

Utilizarea șrotului de muștar ca înlocuitor al premixului de intervenție cu oxid de zinc

Scris de

Comisia Europeană a interzis în 2006 utilizarea antibioticelor în hrana animalelor de fermă și va interzice, de asemenea, în 2023 utilizarea oxidului de zinc ca premix de intervenție, din cauza impactului negativ pe care îl poate avea zincul asupra mediului și asupra inducerii rezistenței bacteriene. Aceste reglementări au avut și vor avea un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic, în special asupra suinelor și a purceilor după înțărcare, știut fiind că aceștia sunt o categorie foarte sensibilă în perioada înțărcării la infecțile cu Escherichia coli, Salmonella, Rotavirus etc.

Unele țări europene au interzis deja utilizarea terapeutică a oxidului de zinc, în timp ce în altele utilizarea acestuia nu este încă interzisă.

Aceste reglementări au deschis multe oportunități pentru cercetarea din nutriția animală pentru a găsi alternative: compuși/molecule biologic active cu proprietăți antimicrobiene.

Subprodusele secundare rezultate din industria agro-alimentară sunt o alternativă promițătoare întrucât sunt bogate în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, vitaminelor, mineralelor etc. În plus, aceste produse secundare pot fi procesate cu ușurință prin biotehnologiile moderne de astăzi care le măresc valoarea nutritivă și energetică și reduc sau elimină factorii antinutriționali nedoriți. Investigarea lor este o prioritate pentru programul european de cercetare Orizont 2020, care are un subprogram dedicat care se intitulează: Asigurarea utilizării durabile a deșeurilor agricole (co-produse și sub-produse) care urmărește „identificarea de molecule noi și adecvate, verificarea potențialului benefic al acestora și dezvoltarea de noi produse naturale, durabile și «prietenoase» cu mediul, cu proprietăți bioactive“, relevante pentru sectoarele farmaceutice, agrochimice, cosmetice, nutriție animală.

În contextul economiei verzi și circulare, utilizarea acestor subproduse în hrana animalelor de fermă contribuie la reducerea deșeurilor și la transformarea acestora în agro-aditivi importanți, cu un conținut bioactiv ridicat.

Un astfel de produs este șrotul de muștar. Acesta este un subprodus rezultat în urma extracției uleiului, prin diferite procedee, mecanice, termice, chimice (cu solvenți) etc, folosit în industria alimentară, dar și în hrana animalelor de fermă.

În IBNA, în cadrul unui proiect de cercetare exploratorie (PCE40) a fost investigată compoziția chimică a șrotului de muștar achiziționat din mai multe surse, iar rezultatele au arătat un nivel de proteină de peste 30%. Analiza compușilor bioactivi a arătat că șroturile de muștar conțin polifenoli (9,89-22,73 mg GAE/g probă), dintre care concetrația cea mai mare a fost în catechină (55,95 și 228,91 mg/100g), fapt deosebit de important, catechina fiind unul dintre polifenolii cu activitatea antioxidantă cea mai importantă. Șroturile de muștar sunt bogate de asemenea în acizi grași polinesaturați, cea mai importantă concentrație fiind înregistrată pentru acidul oleic cis-omega-9 (între 25,83 și 46,25%), urmată de acidul linoleic cis-omega-6 (între 15, 17 și 34, 72 gFAME/100 g Total FAME) și acidul linolenic omega-3 (7,32 și 12,96 gFAME/100g Total FAME).

Elemente minerale precum fier, cupru, mangan și zinc, esențiale pentru dezvoltarea unui răspuns imun rapid și adecvat, se regăsesc în șrotul de muștar. Astfel, concentrația de cupru variază între 2,45 și 6,40 ppm, concentrația de fier variază între 103,06-179,08 ppm, cea de mangan între 28,83-32,83 ppm și cea de zinc între 56,34-64,60 ppm. Un nivel important de glucoză, fructoză, sucroză, carbohidrați esențiali pentru modularea microflorei intestinale și de acizi organici (succinic, malic, citric) au fost de asemenea determinați în șrotul de muștar.

Până în prezent, șrotul de muștar a fost utilizat în nutriția animalelor de fermă mai ales la rumegătoare și păsări. La vacile de lapte, de exemplu, tărâțele de muștar care au înlocuit făina de soia în procent de 8% a dus la creșterea producției de lapte și nu a afectat negativ calitatea laptelui (inclusiv mirosul și gustul). În hrana suinelor, făina de muștar a fost folosită cu o rată de includere de 20% din rația de hrană, în timp ce pentru păsări a fost folosit un procent de 9%.

În IBNA au fost realizate atât teste in vitro pe culturi de celule, cât și teste in vivo pe porc cu șrot de muștar cu foarte bune rezultate pentru proliferarea celulară și performanțele de sănătate, spor și consum de hrană.

Alegerea șroturilor de muștar trebuie să țină seama de conținutul în factori antinutriționali. Ele pot conține, de exemplu, glucozinolați. În șroturile analizate în IBNA concentrația a variat între 3,05 și 19,89 mg/g.

Ionelia ȚĂRANU


Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti