Tradiții și obiceiuri în luna martie
Luna martie poate fi denumită în nenumărate feluri. Pe lângă faptul că este considerată începutul primăverii, există și multe alte sintagme prin care o caracterizăm, printre cele mai cunoscute fiind „Mărțișor“ și „Luna Femeii“. Este clar că există o multitudine de tradiții, superstiții și obiceiuri interesante în această lună, unele păstrându-se cu sfințenie chiar și în prezent.
De la mărțișor la Babe
Startul acestei luni este cu adevărat special. Mărțișorul, simbolul primăverii, este oferit în această primă zi de martie tuturor doamnelor și domnișoarelor. Există însă zone din țară în care băieții și bărbații primesc mărțișoare și trebuie să întoarcă gestul frumos doamnelor pe 8 martie, atunci când le oferă flori, ciocolată sau cadouri. Frumosul simbol al primăverii se poartă până la finalul lunii martie, urmând ca în ultima zi să fie agățat într-un pom, de preferat unul înflorit. Acesta este unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale poporului român; nu se cunosc cu exactitate începuturile mărțișorului, însă există voci care susțin că s-ar păstra încă de pe vremea tracilor deoarece și bulgarii îl păstrează cu sfințenie. Alții spun că ar proveni de pe vremea romanilor, atunci când Anul Nou era serbat pe 1 martie era celebrat și Marte, zeul războiului, iar șnurul alb-roșu însemna victorie și virilitate.
Cea mai cunoscută legendă populară este legată de Baba Dochia, despre care se spune îl toarce, în timp ce urcă oile la munte. Tot ea, Baba Dochia, ar fi avut o fată vitregă pe care nu o prea iubea și i-a dat o haină foarte murdară pe care fata să o spele la râu până devine albă ca zăpada. Fata se chinuia, dar haina tot mai neagră devenea pe măsură ce o spăla. Atunci un flăcău a apărut și a întrebat-o ce face și, aflându-i povestea, i-a oferit o floare roșie și albă, după care a îndemnat-o să mai spele o dată haina și să meargă acasă. Fata a făcut întocmai și, ajungând acasă, Baba a fost uimită văzând floarea din părul ei și a crezut că a venit primăvara. Atunci a plecat cu turma pe munte, iar pe parcursul călătoriei și-a dat rând pe rând jos cojoacele până n-a rămas niciunul, doar că vremea s-a schimbat, a început să ningă și a înghețat totul. Atunci când a ajuns în vârf, tânărul pe nume Mărțișor i-a reproșat ceea ce-i făcuse fiicei vitrege, apoi a dispărut. Nemaiavând haine, Baba Dochia a înghețat în vârf de munte împreună cu oile sale, transformându-se în stane de piatră.
Legenda Babei Dochia se mai păstrează și astăzi prin așa-zisul obicei „alegerea babei“, adică de pe 1 până pe 9 martie trebuie să ne alegem o babă, adică una dintre aceste zile, și cum va fi vremea în această zi așa ne va fi tot anul. În unele zone din țară „baba“ nu se alege, ci este în funcție de ziua nașterii, deci este aceeași în fiecare an.
Poate cea mai așteptată zi din luna martie este 8 martie, Ziua Internațională a Femeii, atunci când doamnele și domnișoarele din toată lumea sunt sărbătorite, apreciate și primesc daruri. Această sărbătoare a luat naștere în urma unui protest al unor femei din clasa muncitoare, care au cerut reducerea numărului de zile de muncă. Astfel, sub sloganul „Pâine şi trandafiri“, pe 8 martie 1908 15 mii de femei au mărşăluit la New York, cerând să le fie micşorată ziua de muncă, salarii mai bune, dreptul la vot şi încetarea exploatării copiilor pentru muncă. Mai târziu, în anul 1910, activistele Luise Zietz și Clara Zetkin au propus o zi internațională a femeilor, însă fără a specifica o dată anume. Un an mai târziu, în martie 1911, s-a sărbătorit pentru prima oară Ziua Internațională a Femeii, în Austria, Danemarca, Germania și Elveția. În anul 1975, în Anul Internațional al Femeii, ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua Internațională a Femeii pe data de 8 martie, însă această organizație atrage atenția asupra faptului că data de 8 martie trebuie să însemne mai mult. Această zi este strâns legată de obiceiul de a oferi flori și aranjamente florale, iar simbolul zilei este laleaua. În această zi bărbații nu trebuie să supere sau să se certe cu femeile din viața lor, indiferent de relația pe care o au. Se spune că neînțelegerile din această zi atrag ghinionul asupra întregii familii.
40 de Mucenici și obiceiurile populare
Se spune că cei 40 de mucenici au fost aruncați în închisoare, bătuți timp de 8 zile și condamnați la moarte prin înghețare. În acea noapte s-au întâmplat multe minuni, astfel că apa lacului s-a încălzit, topind gheața și 40 de cununi strălucitoare s-au coborât deasupra capetelor mucenicilor. Văzând toate aceste minuni, împăratul care i-a condamnat la moarte a poruncit să fie scoși din lac și lăsați să moară pe câmp, zdrobindu-le oasele de la picioare. De aceea 9 martie este ziua în care se prăzmuiesc cei 40 de Mucenici care s-au sacrificat pentru Iisus.
În popor există numeroase tradiții ce se leagă de această zi, unele păstrându-se cu sfințenie chiar și astăzi. Unul dintre vechile obiceiuri ține de munca pământului și se spune că în această zi gospodarii scot plugul pe ogoare, unde dau măcar o brazdă simbolică pentru a avea un an bun. Mai mult decât atât, bătrânii din sate consideră că, dacă plouă în această zi, e clar că va ploua și de Paște, iar de tună, vara va fi prielnică pentru toate culturile câmpului. Dacă noaptea va fi geroasă și dă înghețul, e semn că toamna va fi una lungă.
Gospodinele coc sau fierb 40 de sfințișori sau mucenici. Aceștia sunt făcuți din aluat dospit, sub forma cifrei opt, care reprezintă de fapt cele opt zile de tortură și se dau de obicei de pomană.
Și bărbații țin un obicei în această zi. Este vorba de cele 40 de pahare care trebuie băute pe 9 martie pentru a fi sănătoși tot anul și pentru a avea putere de muncă. Se spune că vinul semnifică sângele vărsat de cei 40 de mucenici. De aceea în unele zone din țară această zi este considerată și „ziua bărbatului“. Se mai spune că, dacă sărbătoarea nu este respectată, 40 de zile de boală se vor revărsa pe cei care muncesc în această zi.
O altă sărbătoare importantă pentru lumea satului este în data de 17 martie, de Alexii, atunci când pământul se deschide și începe să iasă la iveală toate vietățile pământului, iar oamenii curăță pomii și livezile.
În data de 25 martie prăznuim și prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, Blagoveștenia sau Bunavestirea. Este praznicul în amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște un prunc. Există numeroase superstiții și tradiții legate de această zi: revin păsările călătoare, este sărbătorit cucul și se spune că nu e bine să umbli flămând și fără bani în buzunar în această zi pentru că așa vei fi tot anul. Tot în această zi se scot și stupii de la iernat, ciobanii amenință iarna cu topoarele, femeile aprind focuri în fața casei și în niciun caz nu pun cloșca pe ouă. În general, această zi este în timpul postului Paștelui și este una dintre puținele zile în care este dezlegare la pește.
Larissa DINU
martisor, martie, obiceiuri populare, traditii populare, Mucenici
- Articol precedent: Festivalul Produselor Tradiţionale de Post din Adâncata. Zeci de gospodine s-au întrecut în reţete inedite
- Articolul următor: Tradiția colacilor de botez și de cununie