reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

După 12 ani de stagnare, anul acesta a crescut prețul oului la poarta fermei

Când vorbim despre marfă perisabilă, aşa cum sunt ouăle de găină, nu-i deloc uşor să produci mult, să vinzi în timp real şi să mai câştigi şi bani buni din asta. De 12 de ani, Mihail Ovidiu Vechiu, inginer zootehnist, absolvent al Facultății de Zootehnie de la Iași, promoția 2008, reuşeşte să facă din SC Condor Matca SA cea mai mare fermă avicolă din judeţul Galați. Aici se obține de la găinile din rasa Lohmann Brown 50 milioane de ouă/an, ouă cu coajă maro.

Structura unității și caracteristicile rasei

„Ne aflăm la societatea comercială SC Condor Matca SA, din localitatea Matca, județul Galați, la o fermă de găini ouătoare. Societatea a fost preluată de acționari în anu+l 1991, ulterior fiind dezvoltată și modernizată cu fonduri europene în anul 2007. Apoi au mai deschis încă o fermă de 40.000 de capete. Cea în care ne aflăm acum este sediul central reprezentat prin hala de creștere tineret cu o capacitate de 80.000 de păsări, 3 hale de creștere și cazare a găinilor ouătoare cu o capacitate de 35.000 fiecare. Există și o magazie de sortare și ambalare a ouălor. În fiecare an producem 50 milioane de ouă, dar cantitatea poate varia în funcție de schimbarea seriilor de tineret cu cele bătrâne. Procentul ouălor produse poate fluctua“, ne spune înginerul zootehnist. Caracteristicile rasei crescute în această fermă sunt viabilitatea foarte bună și un procent de 96% în vârf de ouat. Păsările mențin un platou mai lung și un descendent la 55 de săptămâni – până la 77 de săptămâni, atunci când le scoatem de la ouat. Producția este contractată de firmele românești; expediem foarte mult la București, Suceava, în zona Moldovei, avem și în Ardeal diferite contracte.“

În vizita noastră la ferma de găini ouătoare, inginerul zootehnist ne-a arătat o hală de găini ouătoare în vârstă de 23 de săptămâni care „mai au până să ajungă în vârful de ouat“. Ne-a fost prezentată, de asemenea, bateria de creștere a găinilor ouătoare, cușca de cazare cu adăpătorile și jgheabul de furajare. Am asistat la colectarea ouălor din hală. Acestea sunt transportate pe o bandă automată până la magazia de colectare. În magazia de sortare ouăle sunt atent analizate. „Cu ajutorul mașinii de sortare, cu o capacitate de 25.000 de ouă/oră, ouăle sunt sortate în funcție de categorie, respectiv S, M, L, XL și XXL.“

Cum funcționează tehnologia implementată în fermă

Automatizarea este punctul forte al unei unități și aceasta asigură o rentabilitate pe măsură și în ferma de la Matca. Un alt avantaj este că o parte dintre furaje este obținută în ferma vegetală proprie. Acest lucru ajută la asigurarea producției scontate. „Apă au la discreție, cărucioarele de furajare, alimentate dintr-un buncăr exterior, sunt programate automat. În general, cărucioarele au o cantitate de hrană suficientă pentru 3-5 zile. Acestea se umplu automat, pornesc din oră în oră și lasă hrană în jgheabul de furajare. Cantitatea de furaj necesară unei păsări variază în funcție de vârsta ei, dar pornește de la 85-90 de grame și ajunge, când găinile sunt adulte, până la 120 de grame/cap de pasăre/zi. Furajele le producem noi, avem și terenuri proprii, dar și arendate în jur de 300 ha. Producem în principal porumb și grâu, iar restul materiei prime o procurăm de pe piața liberă. Costul furajului în prețul final al oului este de 70%, restul de 30% reprezintă celelalte cheltuieli, logistică, curent, salarii, carburanți“, încheie Mihail Ovidiu Vechiu.


  • „Am fost încă de la început șef de fermă în ferma-fiică. Am învățat ușor, ușor ce înseamnă creșterea găinii ouătoare. Facultatea te pregătește teoretic, dar practica o înveți la locul de muncă pentru că acolo te confrunți cu diferite situații sau probleme cărora trebuie să le faci față“ – Mihai Ovidiu Vechiu.
  • „În urmă cu 12 ani prețul oului la poarta fermei era 30 de bani și a rămas neschimbat până anul acesta, când a crescut prețul curentului și al materiilor prime. Pe piața liberă este între 40 și 50 de bani, în funcție de cantitatea contractată și mărimea oului

Ouăle aflate la comercializare trebuie să aibă inscripționate datele de producere și de expirare. Ouăle au o valabilitate de 28 de zile, dar proba prospețimii se poate face punând oul în apă. Dacă se ridică la suprafață oul nu mai este bun de consum, dacă e la mijloc sau la fundul vasului se poate consuma. E cel mai concludent test“ – Mihai Ovidiu Vechiu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Articole înrudite