Romania

Cosmin Iancu, fermier: Scumpirea îngrășămintelor, o problemă de interes național

Cosmin Iancu, fermier: Scumpirea îngrășămintelor, o problemă de interes național
Distribuie:  

Cosmin Iancu este un tânăr fermier din județul Ilfov orientat spre performanță în agricultură. În prezent lucrează 1.100 ha, a însămânțat în toamnă 600 ha cu grâu și rapiță și este îngrijorat cu privire le creșterea prețurilor pe piața îngrășămintelor. Din acest motiv am vrut să aflăm care este strategia sa în ceea ce privește planul de fertilizare din acest an agricol.

Reporter: Cosmin, înainte de a vorbi despre acest an agricol aș vrea să te întreb ce producții ați obținut anul trecut și care a fost cultura vedetă din fermă.

Cosmin Iancu: Anul 2021 a fost ca un pansament pe o rană făcută în anul agricol 2019-2020, când știm foarte bine emoțiile prin care toți cei din sectorul agricol au trecut din pricina secetei. Putem caracteriza 2021 ca fiind un an normal, cu producții rezonabile valorificate la un preț corect. Ca producții, ferma noastră a înregistrat valori record în special la rapiță, unde am obținut o producție de 4.250 kg/ha, dar și la porumb, unde media a depășit 10 t/ha. În schimb, producțiile la floarea-soarelui au fost mult diminuate din cauza fenomenelor meteo extreme din lunile iunie și iulie. Categoric, aceste producții au rezultat ținând cont de doi factori: primul, și cel mai important, a fost reprezentat de condițiile meteo, iar cel de-al doilea, tehnologia de cultură adaptată acestor condiții.

Rep.: Cum se prezintă culturile înființate în toamnă?

C.I.: În toamnă am semănat 220 ha cu rapiță și 380 ha cu grâu. Pot spune că, în momentul de față, discutăm despre o situație delicată deoarece iarna semne bune nu are, iar precipitațiile, sub orice formă, absentează cu desăvârșire. De asemenea, în ultima perioadă am înregistrat temperaturi scăzute ce au ajuns și până la -15°C, care afectează foarte mult culturile de rapiță ce se prezintă într-un stadiu subdezvoltat de 2-4 frunze. Trebuie să amintim că acest lucru s-a întâmplat din cauza toamnei extrem de secetoase, cu temperaturi peste mediile multianuale, de unde rezultă și o cultura de rapiță răsărită eșalonat și neuniform. Din această cauză, din cele 220 ha pe care le-am semănat, am întors încă din toamnă aproximativ 20 ha. În ceea ce privește grâul, lucrurile nu arată grozav din cauza stadiului întârziat pe care această cultură îl prezintă. Din cauza lipsei de precipitații, pregătirea terenului s-a realizat defectuos, iar semănatul a fost amânat până la venirea primelor precipitații semnificative. Având în vedere acest lucru, mare parte din suprafața de grâu a fost însămânțată în afara epocii optime, ceea ce determinat ca în acest moment să existe sole cu un grad de înfrățire redus.

Rep.: Ce tratamente ați aplicat până acum și ce urmează să aplicați în primăvară?

C.I.: Programul fitosanitar joacă un rol definitoriu în realizarea unei tehnologii performante și de aceea, cum îmi place mie să spun, fermierul trebuie să-și facă temele din timp. În ceea ce privește cultura de rapiță, am acordat o atenție sporită combaterii dăunătorilor, despre care știm foarte bine că în perioadele secetoase devin mult mai agresivi și pot compromite cultura. Având în vedere faptul că planta premergătoare culturii de rapiță a fost grâul, o atenție sporită a fost acordată și combaterii samulastrei de cereale. La grâu, atenția cea mai mare a fost acordată erbicidării de toamnă. Este imperios necesar să înțelegem că avem nevoie de o cultură de grâu lipsită de concurență în primăvară, atunci când de obicei se făcea erbicidarea. Buruieni problemă precum Veronica pot produce pagube destul de mari acestei culturi. Anul acesta toată suprafața de grâu din fermă a fost erbicidată cu produsul Bizon, în doză de 1 l/ha, produs care aparține companiei Corteva și pot spune că rezultatele sunt mai mult decât satisfăcătoare. Pentru primăvară, programul fitosanitar va fi direct influențat de nivelul pluviometric. La rapiță vom erbicida cu produsul Korevetto în doză de 1 l/ha din cauza faptului că în toamnă ne s-a erbicidat și, bineînțeles, combaterea gândacului lucios se va realiza cu produsul Inazuma în doză de 0,2 kg/ha. Mai mult decât atât, nu trebuie ratat momentul cheie pentru combaterea sclerotiniei, cea mai păgubitoare boală a acestei culturi. Produsul utilizat va fi Capartis. Toate produsele menționate fac parte din portofoliul companiei Corteva. La grâu sunt planificate cel puțin două tratamente care vor avea ca scop combaterea bolilor foliare, urmând ca, în situații excepționale cu aport pluvial în luna mai, să fie făcut un tratament suplimentar pentru combaterea bolilor spicului, în special a fuzariozei.

Rep.: Care este planul de fertilizare pentru aceste culturi?

C.I.: Planul de fertilizare devine un subiect tabu anul acesta din pricina crizei pe care acest sector o străbate. Norocul meu, daca îi pot spune așa, este că planul de fertilizare nu va cunoaște schimbări semnificative față de anul trecut datorită faptului că o mare parte din necesarul de fertilizanți, cca 80%, a fost achiziționat înaintea valului de scumpiri. Din punct de vedere tehnologic acest plan de fertilizare va fi aplicat în conformitate cu nevoile plantelor de cultură și în raport cu precipitațiile pe care le avem. Anul acesta atenția pentru aplicarea fertilizanților trebuie să fie una extrem de ridicată din pricina costurilor exagerate. Menționez că dețin cca 50% din suprafață cartată agrochimic, iar acest lucru mă ajută să aplic corect atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ fertilizanții necesari.

Rep.: Este clar că scumpirile afectează toți fermierii, cum priviți această problemă la nivel național?

C.I.: O apreciez ca fiind o problemă de interes național și de securitate alimentară. Faptul că fermierii nu vor reuși sa realizeze fertilizări corecte se va răsfrânge asupra producțiilor care vor fi afectate cu cel puțin 30% în sens negativ doar din cauza lipsei nutrienților. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să avem probleme cu vremea. Din păcate, nimeni nu s-a așteptat că această criză poate evolua de la zi la zi și din rău în mai rău. Greșeala noastră a fost așteptarea. Prețurile au crescut, disponibilitatea a scăzut, fabricile s-au închis și iată că astăzi discutăm despre prețuri de 5.000 lei pentru tona de uree, 4.300 lei/t azotatul de amoniu și lista poate continua. Gândiți-vă ca 30% din costul de producție al unei culturi este reprezentat de cheltuieli cu fertilizanții, iar acest cost a crescut cu cca 300%. Concret, dacă înainte o fertilizare corespunzătoare se învârtea în jurul valorii de 1.000-1.200 lei/ha, acum se ridică la cca 3.000 lei/ha. Or acest lucru este imposibil de susținut ținând cont de prețurile cerealelor și automat acest lucru va forța fermierul să dea mai puțin și, automat, să producă și mai puțin. Vreau să trag un mare semnal de alarmă, în contextul în care, cu toate aceste cheltuieli exagerat de mari, avem parte și de condiții meteo care vor periclita culturile. Pentru guvernanții noștri trebuie evidențiat ce va însemna să investești într-un hectar cca 5.000 de lei și să nu ai nici cea mai mică siguranță că acești bani vor fi recuperați. De aceea acest lucru va pune în pericol sustenabilitatea multor afaceri din țara noastră care abia și-au revenit după rezultatele din anul 2019-2020.

Rep.: Ce măsuri aveți în vedere pentru propria fermă?

C.I.: Modificarea prețurilor la inputuri afectează substanțial costul de producție. Totul se întâmplă sub forma unui cerc vicios care, într-un final, va afecta cel mai tare consumatorul. Cu siguranță, în perioada următoare vom asista la scumpiri ale alimentelor la rafturile magazinelor. Este deosebit de important ca anul acesta, mai mult ca niciodată, să fim atenți la cheltuieli, să fim atenți la intervențiile în câmp și să încercăm pe cât posibil să limităm costurile. Cu siguranță în anii următori va fi necesară o adaptare substanțială a tehnologiilor de cultură, având în vedere și prețul carburanților. Va fi o perioadă delicată pentru că trebuie să amintim că până acum fermierii au investit major în tot ce înseamnă dotarea tehnică, iar acum se pune problema schimbării acesteia în vederea adaptării tehnologiei de lucru, or aceste utilaje au început și ele să aibă costuri fantastice. Perioada următoare va fi definită de un singur lucru: cine se adaptează trăiește, cine nu, dispare. Acest lucru se realizează atunci când ai cunoștințe și când știi ce ai de făcut, iar agricultura făcută după ureche va fi o afacere care va atrage falimentul.

Larissa DINU

ingrasaminte, Cosmin Iancu

Alte articole: