Avem o Politică Agricolă Comună, dar ce facem cu ea?

Chiar dacă Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027 este un subiect discutat, sunt încă aspecte mai puțin clare. Care sunt obiectivele PAC, ce vizează, cui se adresează, ce trebuie să facem, cum atragem fonduri, ce proiecte am putea face, care sunt criteriile de eligibilitate și cum ne ajută concret propunerile Comisiei Europene sunt doar câteva dintre lucrurile ce par să aibă nevoie de lămuriri.

Dar, pentru început, poate că ar trebui să amintim care este bugetul PAC 2021-2027. Ei bine, propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde de euro pentru PAC. Vorbim de prețuri curente. Acest cuantum corespunde unei proporții medii de 28,5% din bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Ce înseamnă pentru România acest buget

Suma propusă pentru țara noastră nu este una mică, nici foarte mare, ce-i drept, dar ar ajuta dacă ne-am concentra să atragem acești bani. Astfel, suma pentru România este de 20,5 miliarde de euro, în care 13,3 miliarde de euro este destinată plăților directe, 363 de miliarde de euro sunt alocate pentru măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde de euro sunt alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Iată, așadar, banii pe care i-ar putea avea agricultura României și lumea satului românesc.

Care este rata de cofinanțare

Propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include și o rată de cofinanțare mai mare a statelor membre UE, de la aproximativ 85% FEADR, cât este în prezent, la o variație cuprinsă între 65 și 80%, ceea ce duce la 9,3 miliarde de euro buget total Pilon II.

Propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este ca pentru Pilonul II să se mențină alocarea din FEADR cel puțin la nivelul actualei perioade.

Care sunt alocările obligatorii pentru FEADR

Referitor la alocările minime și maxime prevăzute pentru FEADR se propun următoarele procente:

• Cel puțin 5% din total FEADR – LEADER;
• Cel puțin 30% intervenții adresate obiectivelor specifice de mediu și climă;
• Maximum 4% din total FEADR – finanțarea acțiunilor de asistență tehnică necesare pentru managementul eficient și implementarea Planului Strategic PAC.

Ce așteptăm cu toții prin PAC post 2020

Cu obiective ambițioase, planuri strategice minuțios elaborate și cu specialiști pe domeniile vizate, și rezultatele sunt pe măsură. Dar ce se așteaptă, în mod concret?

• Creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar;
• Creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare;
• Sporirea valorii adăugate a produselor agricole;
• Diminuarea dependenței fermierilor de veniturile obținute din producția agricolă prin realizarea unor producții integrate în fermele agricole în vederea reducerii variabilității veniturilor agricole;
• Creșterea veniturilor agricultorilor și populației din mediul rural;
• Atragerea tinerilor în agricultură;
• Sporirea gradului de asociere;
• Creșterea rolului cercetării în obținerea producției agricole în contextul schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor din agricultură;
• Creșterea calității vieții în mediul rural.

Cum se poziționează România

Potrivit datelor MADR, „România consideră că valoarea adăugată a PAC ar putea să fie asigurată prin aplicarea unor măsuri care să aibă efect continuu și pozitiv respectiv o continuare și o consolidare a politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective aplicabile în mod unitar tuturor statelor membre“.

De asemenea, mai comunică ministerul agriculturii, „România consideră că obiectivele ar trebui să se axeze în direcția dezvoltării unei agriculturi inteligente și reziliente care să aibă în vedere păstrarea unui nivel de sprijin atractiv și să se plieze pe nevoile financiare ale fermierilor.“ Pe de altă parte, în noul context climatic și economic, se impune aplicarea unor instrumente adecvate de gestionare a riscurilor pentru a îmbunătăți rezistența fermierilor la crize provocate de volatilitatea prețurilor, fenomenele meteorologice nefavorabile, boli ale animalelor și alte cauze.

Care sunt propunerile pentru direcții de acțiune

În exercițiul financiar FEADR post 2020 sunt propuse anumite direcții de acțiune, respectiv:

• 35% sprijin pentru mediu și climă;
• 38% investiții în exploatații agricole, pomicole, în unități de procesare, servicii de bază în mediul rural, investiții non agricole;
• 8% instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale;
• 6% cooperare și inovare;
• 9% sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor;
• 4% schimbul de cunoștințe, informare și asistență tehnică.

Ce conține pachetul de reformă PAC

Pentru ca toate aceste obiective să fie îndeplinite, iar rezultatele să fie pe măsura așteptărilor, există și un pachet de reformă PAC post 2020 ce conține trei propuneri legislative.

• Un regulament privind planurile strategice în domeniul PAC (în care sunt abordate plățile directe, intervențiile sectoriale și dezvoltarea rurală);
• Un regulament privind organizarea comună unică a piețelor (OCP unică);
• Un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

Simona-Nicole DAVID