Fermierii din Asociația „Grânarii“ nu sunt optimiști

Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană a reușit, în numai câțiva ani, să le transforme în business-uri cunoscute. Unul dintre tinerii fermieri care exploatează terenuri agricole și a găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor este Tiberiu Stan.

A renunțat la avocatură pentru agricultură

Tânărul fermier din Iași se ocupă de afacerile din domeniul agricol încă din anul 2007. Absolvent al Facultății de Drept, crescut în spiritul agriculturii, părinții săi fiind fermieri cu tradiție din Iași, tânărul a decis că nu va profesa niciodată ca avocat, însă studiile juridice îl pot ajuta în domeniul agricol. Ceea ce s-a și întâmplat întrucât inginerul agronom Dan Tiberiu Stan face agricultură performantă datorită cunoștințelor acumulate prin studiile făcute.

„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau nu o să merg în instanță ca avocat sau procuror. Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice“, mărturisește Tiberiu Stan.

Tânărul ieșean povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei. „Am absolvit și a doua facultate, Agronomia, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, eu și părinții, peste 1.000 de hectare de teren agricol“, ne dezvăluie Tiberiu Stan.

Tânărul este vicepreședintele Asociației „Grânarii“, dar și un fermier cunoscut în zona Moldovei. „Cultivăm în familie; părinții meu au o fermă, eu o altă fermă, în total avem 1.600 ha. În momentul de faţă, cultura predominantă este porumbul, după care urmează grâul, floarea-soarelui și rapița. 2021 este clar un an mai bun, nici nu există termen de comparație cu anul trecut, este un an peste medie, aș putea spune. Cultura de floarea-soarelui a fost afectată de o calamitate, o furtună puternică, însă, fiind acoperită de asigurări și având un contract bine negociat, am fost corect despăgubit. La grâu am avut o producție undeva în jur de 7 tone/ha, iar porumbul pot spune că este o cultură care s-a prezentat bine, în condiții aproape perfecte“, adaugă fermierul.

Cerealele ajung în port, dar transportul este foarte scump

Despre fermierii din Asociația „Grânarii“ fermierul ieșean ne spune că în niciun caz nu îi vede optimiști anul acesta. „Nu întâmplător am început să avem o voce prin această asociație. Pentru că lucrurile în zona noastră nu au mers foarte bine. Mai ales că, în ultimii 15 ani, ne-am confruntat cu secetă, lucru care nu s-a văzut de la București. Și asta pentru că în sudul țării au fost condiții excepționale. Noi avem în permanență prețuri mult mai mici, 40 de euro/tonă, deoarece cărăm marfa în port și transportul este foarte scump. Este aproape o concurență neloială, iar în aceste condiții zonele defavorizate sunt trecute pe sud, nu pe nordul Moldovei. Terenurile din ferme nu sunt ca cele din sud, sunt situate în pantă și de asta nu ne permitem să facem irigații. Din acest motiv fermierii moldoveni au fost mult mai vocali anul trecut în ansamblu, nu este un an extraordinar pentru floarea-soarelui pentru că precipitațiile au fost oarecum în exces pentru această cultură, bobul a fost ceva mai sec, cu o greutate hectolitrică undeva aproape de 40, ceea ce pentru hibrizii pe care îi cultivăm de obicei este foarte puțin“, ne-a declarat fermierul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA