Elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de pandemie, mai ales în contextul cursurilor online (II)

În acest număr al revistei publicăm partea a II-a a materialului care analizează situația învățământului din mediul rural de la începutul pandemiei până în prezent.

Un microbuz şcolar a devenit şcoală mobilă

Dacă problema dispozitivelor mobile pentru şcoala online a fost rezolvată în cea mai mare parte și în oraşe lucrurile au mers altfel privind semnalul la Internet, în mediul rural şi acum este un „deficit“ pentru date mobile. La Panaci s-au găsit soluţii, unele inedite, pentru ca toţi copiii să beneficieze de educaţie.

„Un proiect cu care noi ne mândrim este «Şcoala mobilă». Având două microbuze şcolare, am transformat unul dintre ele într-o minişcoală. Am pus în microbuz o bancă şcolară, cu pupitru, cu scăunel, iar cadrele didactice au mers la copiii cu probleme în procesul educaţional online şi la cei mai mici elevi. Întâlnirile aveau loc în microbuz, respectând condiţiile de igienă, de distanţare, cu măşti, cu mănuşi. Acolo se făcea fixarea de cunoştinţă, se mai învăţa câte o literă, diriginţii se întâlneau cu copiii claselor pe care le coordonau.

Cu ajutorul Proiectului «Şcoala mobilă» nu am avut elevi cu medii neîncheiate. A fost unul din obiectivele pentru care am gândit acest proiect, pentru că altă soluţie nu aveam pentru copiii unde nu există acoperire cu semnal GSM. Celor mari le-am predat,

le-am dus fişe de lucru pentru evaluarea cunoștințelor, iar pe cei mici i-am învăţat să scrie şi să citească. Copiii ne aşteptau la poartă cu măscuţă, cu mănuşi pe mâni, erau întâlniri chiar emoţionante de cele mai multe ori. A fost singura cale prin care s-a reuşit interacţiunea elev-profesor, iar copiilor le plăcea foarte mult, în primul rând că se vedeau cu învăţătorii, cu diriginţii. Au fost activităţi eficiente, mai ales la clasa pregătitoare, la clasa I-a, acolo unde se învaţă litere şi era nevoie de intervenţia directă a învăţătorului.

Pentru copiii de vârstă mică, care anul trecut nu au ajuns la şcoală, o problemă a fost poziţia corectă în bancă sau ținerea corectă a stiloului în mână, pe care le-am ajustat cu școala mobilă.

În momentul de faţă nu mai continuă şcoala mobilă pentru că avem toţi copiii la şcoală. Dacă se va reveni în online, ceea ce nu ne dorim, vom continua“, ne-a mărturisit Mirela Verdeşecu Buzilă.

Şcoala online a adus şi multe problem de sănătate

Şcoala online nu este lipsită de probleme și din punct de vedere medical. Principala problemă semnalată de părinţi este legată de sănătatea copiilor, sănătatea fizică, sănătatea mintală pentru că, stând zi de zi în faţa calculatorului, tabletei sau telefonului, ei au devenit un fel de „roboţei“. Dacă în mediul urban mulţi copii nu au făcut altceva în perioada învăţării online decât să studieze şi să meargă la frigider, obezitatea fiind o problemă care a intervenit în această perioadă, pentru cei din mediul rural au fost alte provocări.

„Faptul că noi aparţinem unei zone rurale ne face ca problemele legate de sedentarism să  nu fie resimţită la fel ca în mediul urban, unde au lipsit activitatea fizică, orele de sport, deplasările. Noi am avut tot timpul foarte puţine cazuri de îmbolnăvire, copiii noștri au putut să iasă în natură acasă la ei. Chiar dacă nu au fost la şcoală, și-au ajutat familiile în gospodării. Am discutat pe această temă la orele de dirigenție şi la diferite întâlniri de consiliere, nu sunt modificări legate de creşterea în greutate.

Noi am fost un caz fericit raportându-ne la alte comune din judeţ, din ţară, pentru că, în semestrul al II-lea, am stat doar două săptămâni în scenariul galben, în restul timpului fiind la şcoală cu întreg efectivul de copii şi cadre didactice. Zicem noi că este o bucurie, o stare de bine, dar copiii suferă de lipsa colaborării între ei, a colaborării directe cu cadrele didactice, le este dor de activităţile la care participau înainte.

Am primit semnale că unii copii nu prea mai văd pe ecranul telefonului mobil sau tabletei, mulţi copii se plâng de dureri de cap, dureri de ochi, au nevoie de ochelari. Sunt mulţi copii care nu fost supravegheaţi şi ajutaţi de părinţi în perioada în care am fost nevoiţi să lucrăm în online, se plâng de dureri de spate, unii dintre ei acuză stări de agitaţie, de nervozitate. Avem norocul că nu locuim în oraş sau aproape de oraş, aceşti copii pot să iasă afară mult mai mult decât un copil care locuieşte la bloc. Sunt probleme pe care nu le vom rezolva în scurt timp, s-ar putea să ne marcheze pe fiecare. Chiar şi eu ca şi adult mă plâng că deja  mi-au crescut dioptriile, am o stare de agitaţie atunci când predau şi nu văd decât buline cu o literă în mijloc pe laptop“, spune profesoara Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Recuperare prin programe remediale şi programe „Şcoală după şcoală“

Din luna aprilie, în cele trei şcoli din comuna Panaci se derulează Programul remedial de tip „Şcoală după şcoală”, iniţiat de Ministerul Educaţiei, unde s-au înscris foarte mulţi copii la orele care au loc în zilele de sâmbătă, prezenţa fiind cu mult peste aşteptări.

„Unii copii chiar nu au înţeles destul de bine conţinuturile lecţiilor în online. De exemplu, când am selectat elevii care să participe în programul de tip «Școală după şcoală», mulţi părinţi şi copii au spus că au avut dispozitive, au participat la lecţie, dar nu au înţeles conţinuturile. Și într-adevăr aceasta a fost o problemă, uneori mă trezeam vorbind singură, aveam impresia că sunt auzită şi îmi scriau copii în chat că nu mă aud. Și invers.

Acest program remedial propus de Ministerul Educaţiei este bun pentru copii pentru că pot să vină la şcoală, programul este cu prezenţă fizică, indiferent de scenariul în care se află şcoala respectivă.

Cred că vom recupera foarte mult din acest an şcolar pentru că avem Programul «Şcoală după şcoală» și în satul Glodu, la Şcoala primară din satul Coverca avem Centru de zi unde copiii îşi continuă şederea după finalizarea orelor de curs şi participă la activităţi de recreere și creative, supravegheaţi de personal calificat. Şi la Glodu şi la Coverca îşi fac şi temele pentru acasă şi primesc o masă caldă. Tot cu sprijin de la Primărie şi Consiliul Local am înfiinţat Centru de zi şi pentru Grădiniţa din Panaci“. Acestea sunt o mică parte din realizările coordonate de Mirela Verdeşescu-Buzilă.

„Pâinea, liantul cu aromă divină dintre oameni“

Deşi a fost o perioadă dificilă, şcoala din Panaci a antrenat copiii în mai multe programe educaţionale, fiind alese teme, în care ei să se regăsească, teme în care să se simtă utili şi să fie scoşi din monotonia strictă a orarului şi a materiilor de studiu, fie că acestea s-au derulat on line, fie cu prezenţă fizică.

„Am avut un proiect frumos, «Pâinea, liantul cu aromă divină dintre oameni», în care am vorbit despre pâine, despre drumul pâinii, despre povestea parfumată a pâinii; copiii au colaborat cu părinţii şi au învăţat să facă o pâine. Am spus că trebuie să ne alegem cu ceva din această perioadă de încercare, să învăţăm să supravieţuim altfel şi să ştim să facem o pâine. Este o activitate foarte frumoasă, în pragul Crăciunului, majoritatea copiilor din comunitate au făcut câte o pâine împreună cu părinţii pe care au donat-o printr-un alt proiect la care am participat, «Olimpiada faptelor bune», dăruind pâinile făcute de ei copiilor de la un centru social din Vatra Dornei.

Acum derulăm Proiectul «Școala de duminică», avem întâlniri cu elevii pe diferite teme, discutăm, copiii îşi spun of-ul, le oferim consiliere, povestim despre planurile lor, despre planurile noastre. Ne-am apropiat foarte mult sufleteşte. Nu apuc să îi întreb eu ce fac pentru că mă întreabă ei pe mine ce fac şi cum mă simt. A sporit în intensitate şi modul de a ne exprima stările sufleteşti şi  cred eu că este un lucru bun.

În colaborare cu o fundaţie lucrăm la Proiectul «Vânătoarea de comori» şi încercăm să finalizăm un muzeu virtual al comunei. Punem în valoare comunitatea, valorile comunităţii, oamenii valoroşi din comunitate şi ne promovăm în felul acesta. Dacă tot suntem cufundaţi în tehnologie, să învăţăm şi alte lucruri decât cele de comunicare în cadrul orelor de curs“. Acestea sunt doar trei din zecile de proiecte despre care ne-a vorbit Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei